4,335 matches
-
inegalitate ierarhică etc.; (c) relația de conflict vs. cea de consens - plasată pe o axă care le guvernează, în actul comunicativ, pe celelalte două, care pot fi prezentate, în plan orizontal sau vertical, în termeni de conflict sau de consens (valențe manifestate, de exemplu, în valorificarea - pentru primul caz - a unor forme distincte de tipul tu, dumneata, dumneavoastră ca termeni de adresare, respectiv în folosirea reciprocă - pentru a doua situație - a aceleiași forme: tu sau dumneata sau dumneavoastră), cu precizarea că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
opoziția tu - vous, engleza - de o formă: you etc.); 2) ,,numele de adresare", încadrate într-un sistem nominal de adresare, cuprinzînd substantive proprii și comune, propriu-zise sau provenite din adjective (prin conversiune), numerale cu valoare substantivală etc., caracterizate prin anumite valențe semantice, relaționale, morfo-sintactice (vocative care trimit către anumite ,,roluri" identificabile/reperabile într-o situație de comunicare dată sau creată): a) antroponime - nume, prenume, supranume/porecle: Popescu(le), Ștefan(e), Ursu(le); b) termeni de rudenie: mamă, tată, surioară, mătușă (valorificați
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
substantive provenite din adjective, prin conversiune - trimițînd către anumite elemente percepute subiectiv de către locutor: relații între interlocutori - drag, scump, iubit, stimat; anumite trăsături (fizice, morale etc.) ale interlocutorului: frumos, chior, deștept, prost; în funcție de intenția comunicativă a locutorului, acestea pot căpăta valențe opuse celor curente: urîtule, prostule - ca exprimare a afecțiunii; frumosule, deșteptule - ca formă de ironie etc.; 8) numerale cardinale, ordinale, colective - folosite cu valoare substantivală: (cei) doi, al treilea, amîndoi; 9) interjecțiile de adresare: mă(i), bă, bre, fa, fă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
informația nouă oferită sau prin manifestarea unei atitudini și 3) ca rezultat al receptării informației transmise de discurs. Astfel, discursul reprezintă un model de organizare a mijloacelor limbii prin care se realizează cunoașterea sau se extinde sfera ei, avînd uneori valențe practice, atunci cînd indică un mod de a acționa sau produce antrenarea într-o acțiune. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, latura cognitivă este antrenată în explicarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actele directive - dorința locutorului; actele comisive - intenția locutorului; actele expresive - variază în funcție de act, iar scopul ilocuționar este acela de a transmite o stare psihologică: plăcere/neplăcere, acceptare/respingere. În mod particular, în alcătuirea discursului publicitar, cerințele afective (care mizează pe valențe conotative euforice prin idealizarea obiectului publicitat) ocupă un loc important, alături de cele de natură materială (referitoare la produs), în construirea mesajului. Publicitatea exploatează la maximum manifestările psiho-afective, prin sondarea a psihicului uman și prin transformarea subliminală a produsului publicitat într-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subînțelese, iar subînțelegerea este o activitate a receptorului (interlocutorului) și este deseori orientată de starea lui sau de împrejurări. Din punctul de vedere al expresiei, entimema realizează o evidentă economie de mijloace lingvistice, dar are forță sugestivă și întrunește importante valențe pragmatice. În acest caz, pentru a-i verifica întemeierea din punct de vedere logic, este necesară reconstituirea silogismului complet, recurgîndu-se astfel la inferențe care pot fi imediate sau mediate. În primul caz, al inefenței imediate, se produce o integrare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a artei retorice și, prin aceasta, o pierdere a statutului ei de disciplină de învățămînt. Abia în ultimele decenii ale secolului trecut retorica a fost reabilitată, dar ca o nouă retorică, printr-o restructurare teoretică și prin conferirea unor extinse valențe analitice. Situația a devenit posibilă datorită celor trei efecte perlocutorii constatate în discursul oratorului: plăcerea (etosul sau propria imaginea proiectată), informarea și convingerea (logosul sau logica relatării și a argumentării), emoționarea (patosul). Actele vizînd producerea acestor efecte sînt concentrate în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
putînd antrena părți de vorbire distincte, precum adverbe, substantive în vocativ, conjuncții, interjecții, propoziții sau fraze: în fine, domnule, măi dragă, frate, deci, știi, mă rog, mă-nțelegi etc. Astfel de structuri, private de o finalitate comunicativă, care nu antrenează valențele noționale, expresive ori pragmatice ale componentelor, nu se justifică din punct de vedere funcțional în cadrul enunțului, motiv pentru care le încadrăm în categoria stereotipiilor afuncționale. Fără a epuiza problema stereotipiilor în limbă, se constată că se pot identifica atribute multiple
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o stupiditate să pretind altceva decât este. Slavă cerului, Page nu dezminte, lecția lui poate fi urmată de toți cei care trudesc la remasterizare 5.1. (Plătită sau nu la valoarea cuvenită, munca asta trebuia făcută.) Într-o discuție despre valențele spectacolului live, film și show-ul televizat, managerul Peter Grant spune că nimic nu poate egala experiența concertului. De acord. Dar asta era acum 30 de ani. Azi aproape am integrat una dintre iluziile realității, cu tehnologia HD, cu sunetul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
concentrație. Dar alte substanțe prezente în fumul de țigară au o acțiune promotoare asupra potențialului carcinogen al 3-4 benzpirenului. O situație aparte o prezintă o altă substanță chimică și anume dimetilbenzantracenul. Acțiunea îndelungată a acestui compus organic îi conferă deopotrivă valențe de promotor și de inițiator al carcinogenezei. Substanțe precum diclor- și tricloretilena au efect slab, atât mutagen cât și carcinogen. Reactivitatea organismului la carcinogeni este determinată ereditar. Caracterul ereditar al reactivității la carcinogeni este dovedit de constatarea că efectul carcinogenilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mod nepermis beneficiile chimioterapiei inițiale și/sau de reluare, la care se adaugă aproape inevitabil chimiorezistențele (dintre care MDR constituie un adevărat supliciu). Cartea oferă și suficiente elemente de management al domeniului chirurgiei toracice aflat în discuție, satisfăcând astfel toate valențele subiectului. Stilul concis, clar și la obiect determină capacitarea totală a cititorului. Pentru specialiștii de toate vârstele, dar mai ales pentru cei tineri, parcurgerea cărții va fi o revelație.
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
romanului metoda formalistă. 9. Jan Mukarovsky, Introducere la Mâchuv Măj, Praga, 1928, pp. IV- VI. 10. Cf. "Nici acțiunea propriu-zisă, nici personajele unui roman nu pot fi rezumate... acțiunea și personajele nu sînt clare decît ca precipitate ale memoriei ; totuși, valență emotivă au numai în soluție" (C. H. Rickword, A Note on Fiction, în culegerea Toward Standards of Criticism, apărută sub îngrijirea lui F. R. Leavis, Londra, 1935, p. 33). Capitolul 12 Modul de existență al operei literare 1. Cf. bibliografia capitolului
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
etc.) cu valori artistice "fixe", ceea ce este fals, un cuvînt avînd o funcție stilistică numai în context, lorgu Iordan în Stilistica limbii române, București, 1944, creează un echivalent al lui Bally pentru limba noastră, urmărind, pentru prima oară sistematic, toate valențele posibile, cu atestări la diverși scriitori, în evoluția lor istorică. Studierea limbajului poetic individual se face rar înainte de război. Dragoș Protopopescu publică Stihii lui Dimitrie Cantemir, București, 1915, iar Gr. Scorpan urmărește Elemente eminesciene în poezia lui A. Vlahuță, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
care, indiferent de metoda de analiză spectroscopică utilizată, vor include sursa de radiație, proba de analizat și sistemul de vizualizare și înregistrare. În cazul spectroscopiei de emisie atomică, domeniul spectral optic include metodele spectroscopice care operează în zona electronilor de valență (electroni de energie joasă), iar domeniul spectral neoptic include metodele ce operează în zona electronilor mai apropiați de nucleu (electroni de energie înaltă). Pentru obținerea de spectre în zona electronilor de valență sunt necesare două etape: obținerea de atomi liberi
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
metodele spectroscopice care operează în zona electronilor de valență (electroni de energie joasă), iar domeniul spectral neoptic include metodele ce operează în zona electronilor mai apropiați de nucleu (electroni de energie înaltă). Pentru obținerea de spectre în zona electronilor de valență sunt necesare două etape: obținerea de atomi liberi și excitarea acestora. Obținerea de atomi liberi se poate face doar printr-un proces distructiv aplicat asupra materialului analizat, de obicei printr-un aport de energie termică sau electrică (flacără, scânteie, arc
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93479]
-
cu care ne impresionează atât de profund". Cu toate acestea, tot Ariès observă că reprezentările morții au trecut prin schimbări majore în secolul trecut, cercetarea sa vizând deja o lume tot mai îndepărtată de prezentul nostru. Aceste reprezentări au dobândit valențe culturale noi, amplificate de accesul imediat la infinitele ramificații informaționale ale Internetului. Nu doar arhive și colecții întregi de post-mortemuri victoriene există online de ani buni, ci și site-uri și forumuri specializate unde moartea e expusă brutal, nemediat, Web
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prototipic, argumentele verbului fiind marcate gramatical, pe baza funcției pe care o au (A, S, O), funcție determinată de semantica verbului. Relațiile sintactice au un rol crucial, intermediind între semantică și marcarea gramaticală. Limbile de tip (a) funcționează conform principiului valențelor și al operațiilor sintactice (pasivizare, antipasivizare, încorporarea nominalelor). Reducerea valențelor și alte operații sintactice sunt determinate de doi factori: utilizarea neprototipică a unui verb și necesitatea creării unui pivot sintactic (vezi infra, 3.2.) pentru operațiile de coordonare și de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care o au (A, S, O), funcție determinată de semantica verbului. Relațiile sintactice au un rol crucial, intermediind între semantică și marcarea gramaticală. Limbile de tip (a) funcționează conform principiului valențelor și al operațiilor sintactice (pasivizare, antipasivizare, încorporarea nominalelor). Reducerea valențelor și alte operații sintactice sunt determinate de doi factori: utilizarea neprototipică a unui verb și necesitatea creării unui pivot sintactic (vezi infra, 3.2.) pentru operațiile de coordonare și de subordonare. Alături de limbi precum ciukotă, mam, engleză etc., româna se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfologic Marantz (1991) abandonează noțiunea de Caz abstract, în favoarea celei de caz morfologic: orice NP trebuie să primească un afix morfologic. Autorul propune următoarea ierarhie a realizărilor cazuale: a. caz lexical guvernat b. caz dependent (Ac. sau Erg., dependent de valența verbală) c. caz sensibil la context (Nom., Gen.) d. altele Ierarhia disjunctivă a realizărilor cazuale (Marantz 1991) Conform acestei ierarhii, ergativul este un caz dependent atribuit subiectului (coocurent cu obiectul), iar acuzativul este un caz dependent atribuit obiectului (coocurent cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a unei limbi, care poate fi acuzativă sau ergativă. Lazard (1998: 77) reia o idee exprimată anterior: existența a două scale de tranzitivitate, una fiind determinată de variația de actanță (schimbarea de construcție, cu același verb), cealaltă de diferența de valență (diferența între construcții cu verbe diferite). Între cele două scale de tranzitivitate propuse de Lazard și cele două tipuri de partiție stabilite de Creissels (vezi supra, 5.2.) se poate stabili o relație de corespondență. Faptul că noțiunea de tranzitivitate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul), dar nu există pasive impersonale tranzitive: din cauza Blocării Cazului acuzativ; inacuzativele funcționează ca pasivele asimetrice. Regula este o alegere parametrică. Analizând raportul dintre relațiile tematice și Caz, Reinhart (1996: 47) ajunge la concluzia că acuzativul este o marcă de valență care arată că verbul ia două argumente sintactice. Operația de saturare (vezi infra, 5.3.3.2.) care se aplică în cazul pasivului nu poate afecta Cazul acuzativ în Lexicon: saturarea nu elimină un rol, verbul rămânând cu două locuri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Chomsky (1981), susține că pasivul absoarbe Cazul acuzativ, și nu absoarbe rolul tematic extern, așa cum au susținut Baker, Johnson și Roberts (1989)37. Toate limbile trebuie să marcheze cumva morfologia pasivă. Reinhart (1996: 49) arată că, spre deosebire de saturare, reducerea "reduce" valențele verbului. Toate operațiile lexicale au efect unic: imposibilitatea verificării Cazului de către DP. În limbile analizate de autoare, Cazul relevant este întotdeauna acuzativul. Reinhart (1996: 49) aplică Generalizarea lui Burzio la operațiile lexicale: Dacă o operație lexicală se aplică unui verb
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
are atât aspecte pozitive (există o sursă gramaticală generalizată pentru agentivitate și pentru cauzalitate, în afară de sensul lexical inerent al anumitor verbe; nivelul la care acționează agentivitatea opțională este structura argumentală, nu structura propoziției), cât și aspecte negative (legătura cu creșterea valenței sau cu selecția și atribuirea/verificarea rolurilor tematice). Pentru a explica diferența dintre tiparul pasiv și cel inacuzativ, Embick (2004a: 140) introduce în teoria scindării proiecției VP trăsătura semantică AG, care are proprietățile propuse de Kratzer. v conține trăsături interpretabile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de stare este nespecificat; membrul tranzitiv are sens perfectiv, iar cel tranzitiv, sens progresiv. Matsuzaki (2001: 11) arată că, în sens larg, alternanța ergativă aparține macrocategoriei intitulate alternanțe de diateză, alături de alternanța locativă și alternanța dativului, presupunând o schimbare de valență care privește rearanjarea și numărul argumentelor. Matsuzaki (2001: 13) susține că alternanța ergativă trebuie să îndeplinească două condiții: (a) obiectul sau argumentul intern al verbului tranzitiv trebuie să fie realizat ca subiect al variantei intranzitive; autorul atrage atenția asupra faptului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu by 'de (către)' din construcțiile pasive; ● regula celui mai înalt argument: interpretează opțional cel mai înalt argument ca fiind agentiv (dovada aplicării acestei reguli este existența pasivului); (g) agentivitatea poate fi adăugată unui verb fără a crește numărul de valențe; (h) rolul Agent este flexibil de la verb la verb și de la o limbă la alta. 5.2.7. Van Hout (2004: 62) susține că alternanța argumentală/cauzativă apare ca urmare a faptului că telicitatea impune proiecția obiectului direct. Autoarea preia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]