13,019 matches
-
Nicolae 127. Bănică, Ion 435, 442, 443. Bănică, Petre 434. Bărbulescu, Nicolae 436. Bâzgan, Melentina 120. Beauvais, Vincent de 151. Bechem, Max von 185. Beck, general 180. Beck, Joseph 336, 341, 345, 346. Beck, Max Wladimir von 370. Beek, B.L. van 475. Beeson, Trevor 227, 230. Begley, V. 474. Bejan, Dionisie 363. Bela al IV-lea 33, 37, 38, 39, 41. Bell, F. 134, 135. Bellegarde, conte 362. Bencescu, Mircea 435. Bencescu, Nicolae 442. Bendella, Teofil 361. Beneš, Edvard 306, 338
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lăpușneanu, v. Alexandru ~. Lăzărescu, Emil 48, 49. Le Bohec, Y. 469. Le Bon, Gustave 515. Le Dinahet, M.-Th. 478. Le Goff, Jaques 63. Le Roux, P. 472. Leach, Edmund 492, 493. Lecca, Dimitrie 172. Leeper, Allen 314. Leew, S. van der 474. Lempart, Leon 222. Lengyel, A. 477. Lenin, V.I. 227, 412-422, 453. Leon Filosoful 131. Leon, Niță 436. Leopold al III-lea de Babenberg 61. Lepelley, C. 475. Leslie, John 374, 377. Lesviodax, Geanoglu 135. Leszczynski, Stanislaw 87, 89
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
87, 89. Leucuția, Aurel 276. Leuștean, Lucian 231, 303, 332, 337. Lévêque, P. 467. Levinson, Filip Iacovlevici 401. Lévi-Strauss, Claude 492, 493. Lhuys, Drouyn de 283, 286, 289, 294, 295, 299. Liancourd 509. Licinii 477. Liiceanu, Gabriel 499. Linden, Elisabeth van der 146. Liprandi, I.P. 481-489. Lisowski, Jerzy 84. Litvinov 341. Litzica, C. 144. Lizagara 482, 485. Lloyd, J. 479. Loenertz, Raymond J. 50. Logadi, Dumitraki 131. Lognon, J. 28. Lollii 477. Lord-Kipanidzé, O. 467. Losemann, V. 473. Lothar al III
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
180. Mazar Pașa, v. Lakeman. Mazepa, hatman 91. Mazilu, D. H. 114. Mărdărescu, general 194, 310. Măzăreanu, Mircea 434, 439, 440, 444, 449. Mednec, Valentin 400. Meerson, Mihail L. 401. Mehedinți, Simion 381. Mehmet, Mustafa Ali 118. Meiden, G. W. van der 146. Meijer, F. 474. Mel’nikov, G. P. 64. Melchisedek 78. Melgunov, S.P. 418. Melik, Vasilji 375, 377. Menumorut 68. Merseburg, Thietmar de 60, 61. Méry, Geoffroy de 38. Mesendorf 298. Messonghi 132. Mestungean, V. 78. Metodie 45. Metternich
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
443, 447. Nicolae, Gheorghe D. (zis Furnica) 447. Nicolae, Ion 209, 210. Nicolae, Mihai D. (zis Buca) 447. Nicolaescu, N. 239, 240, 241. Nicolai I 484. Nicolau, Leontie 147. Nicolescu, Ilie 433. Nicolet, C. 472. Niculescu, Ilie 444. Nijf, O. van 474. Nissl, H. 223. Nissot 119. Nistor, Ion 45, 241, 355, 357, 363, 364, 372. Nistor, Paul 189. Nițu, Anton 13. Nixon, Richard M. 425. Noica, Constantin 518. Nour, Alexis 384-388, 393-395. Novii 477. Novikov 289. Noy, D. 471. Noyes
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ringului, vorbind și, din cînd În cînd, șoptindu-și complice, ușor fîstîciți. Tom arată destul de bine la patru ace, am remarcat - iar fusta neagră brodată a lui Jess e fantastică! (Am fost sigură sută la sută că e de la Dries van Noten. Dar se pare că a fost făcută de nu știu ce cooperație meșteșugărească din Guatemala și a costat cam treizeci de pence. Tipic pentru ea.) Iar eu sînt Îmbrăcată cu noua mea rochie roz În colțuri și dansez (atîta cît Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de Benjamine Fondane, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2003, 6; Remus Zăstroiu, Les Cahiers d'un „inactuel”: B. Fundoianu journaliste, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2003, 6; Dossier Fondane-Cioran, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2003, 6; Gabriella Farina, Benjamin Fondane et le gouffre, Roma, 2003; Eugène van Itterbeck, Le Baudelaire de Benjamin Fondane, Louvain, 2003; Radu Petrescu, Privirea Meduzei. Poezia lui B. Fundoianu / Benjamin Fondane, Iași, 2003. Il.M.
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei. Scopul cercetării calitative este acela de a prezenta realitatea În mod conversațional, de a detalia modul de manifestare a oamenilor prin recursul la „poveste”. John Van Maanen 1 a identificat cel puțin trei tipuri de „voci narative” utilizabile În studiile calitative: realistă, confesivă și impresionistă. Prezența autorului În textul „naturalist” este extrem de importantă: autorul nu studiază fenomenele din afară, ci din interiorul lor, iar „autoritatea” sa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reproducerea verbală și emoțională. Redactate de cele mai multe ori la persoana Întâi, studiile calitative permit organizarea materialelor interpretării În jurul persoanei interpretului. Impresiile personale, detaliile subiective și reproducerea participării afective, excluse din câmpul cercetării științifice de metodele cantitative, sunt aici fundamentale. Pentru Van Maanen, practicile reprezentării realității obiective prin vocea subiectivă a cercetătorului sunt instrumente ale „capturării” viului. Pasul următor al descrierii narative se regăsește În transcriere. Realitatea este descrisă prin Însăși scrierea, consemnarea fenomenelor vizibilului. Metoda etnografică se bazează pe observarea și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de creație. Un organ subordonat Institutului a fost revista mensuală „Ritmul vremii” (1925-1929, 1930), sub conducerea lui D. și a lui George Murnu. Participant în 1931 la primul congres de istorie literară de la Budapesta, alături de Benedetto Croce, Fernand Baldensperger, Paul Van Tieghem, Oskar Walzel și alții, esteticianul aborda disciplina din punctul de vedere al integralismului. A devenit membru de onoare al Academiei Române (în 1938). Principalele sale opere sunt Știința literaturii (1926), reluată și dezvoltată în La Science de la littérature (I-II
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
Charles Sterling, Natura moartă din Antichitate până în zilele noastre, București, 1970; Fritz Martini, Istoria literaturii germane de la începuturi până în prezent, București, 1972 (în colaborare cu Adriana Hass); Georg Lukács, Estetica, I, București, 1972 (în colaborare cu Aurora M. Nasta); W. van Bode, Maeștrii picturii olandeze și flamande, I-II, București, 1974 (în colaborare); J.W. Goethe, Afinitățile elective, București, 1975; Dominique Sourdel, Janine Sourdel-Thomine, Civilizația Islamului clasic, I-III, București, 1975. Repere bibliografice: Emil Samoilă, Ziaristica, București, 1932, 261-265; E. Filotti
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
îmbinarea dintre elementele autohtone tradiționale și cele ale altor culturi. În concordanță cu aceste idei se traduce literatură de bună calitate, transpunerile în limba română aparținând unor tălmăcitori cu experiență. Silvia P. Barcianu transpune din Washington Irving (fragmente din Rip van Winkle) și Catulle Mendès, Enea Hodoș din Turgheniev (nuvela Bătăușul), folosind o versiune germană, și din Jean Richepin, iar I. Pop-Reteganul tălmăcește povestiri populare germane. R.Z.
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
a ,,gândului”, dezlegarea lui de actul de prezență (starea civilă, biografia, moravurile autorului) și înlocuirea livrescului (desuet) printr-o spontaneitate adeverită de atracția ,,sexologică” a cuvintelor. În ,,Reporter” (1934-1935), la rubrica „Zigzag”, M. îi prezintă pe poetul simbolist belgian Karel van de Woestijne (din care și traduce), pe expresionistul Erich Kästner, pe esoteristul René Guénon și pe E.A. Poe, spirit tutelar și scriitor îndrăgit în asemenea măsură, încât, pentru a se caracteriza, în portretul Victor Valeriu Martinescu, semnat E.T.Florian, din
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
au o structură geometrizată, cu frecvente digresiuni și cu o puternică undă de lirism, dominată fie de tonalități elegiace, fie de accente dramatice. Dramaturgia lui M. evocă personalități din lumea artei, ca în drama-eseu Floarea soarelui. Vernisaj, despre creația lui Van Gogh și a lui Paul Gauguin, sau satirizează cusururi omenești, inadecvarea vorbelor cu fapta, ca în Rața și rățuștele, piesă pentru care autorul a avut de suferit în momentul apariției. M. a semnat multe povești versificate pentru copii și a
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
predici. Commento al Vangelo di Giovanni, a doua predică. Introd., trad., note și aparat critic de G. Reale, cu textul în latină la început, Rusconi, Milano 1994. Studii: Chr. Mohrmann, Die altchristliche Sondersprache in den Sermones des hl. Augustin, Dekkers & van de Vegt, Nijmegen 1932 și retipărit de Hakkert, Amsterdam 1965 (important pentru formularea „Sondersprache”, „limba specială a creștinilor”, despre care cf. vol. I, p. ??? și urm.); J. Oroz, La retorica en los Sermones de San Augustin, Madrid 1963. Ediții ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1957-1972); BA 33-37, 1959-1960 ( G. Bardy - G. Combès); NBA 5, 1-3, 1978 (introd. A. Trapé și alții, trad. D. Gentilli); L. Alici (Rusconi, Milano, 1984). Studii: G. Lettieri, Il senso della storia in Agostino d’Ippona, Borla, Roma 1988; J. van Oost, Jerusalem and Babylon..., Leiden, Brill 1991. Printre transfugii care părăsiseră Italia răvășită de invazia lui Alaric se găsea și Pelagius împreună cu câțiva din protectorii săi aristocrați pentru care Augustin, imediat ce i-a cunoscut, a nutrit o redusă simpatie. Pelagius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
III, Réparation: Cl. Moussy); Satisfactio. Una cum Eugeni recensione edidit F. Speranza, L’Erma di Bretschneider, Roma, 1978; La tragedia di Oreste, sub îngrijirea lui E. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1964. Studii: D. Kujper, Varia Dracontiana, van Haeringen, den Haag, 1958; D. Romano, Studi Draconziani, Manfredi, Palermo, 1959; F. Corsaro, Problemi storico-letterari del cristianesimo africano nel V secolo. Studi su Draconzio, „Miscell. Studi Lett. Crist. Ant.” 11 (1961) 5-32; K. Smolak, Die Stellung der Hexamerondichtung des Dracontius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
epocii patristice și pare emblematic faptul că și el a fost fiul acelei Africi care dăduse creștinătății pe primul mare teolog cu Tertulian și pe cel mai mare cu Augustin.” Bibliografie. Ediție: CChr.Lat 90A, 1974 (J.-M. Clement, R. Van der Plaetse). 4. Verecundus din Iunca Un apărător al doctrinei celor Trei Capitole care s-a situat pe o poziție analoagă cu aceea a lui Fecundus a fost Verecundus din Iunca. Nici despre viața lui nu știm aproape nimic: doar
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
M. Aubineau, Une homélie grecque inédite attribuée à Théodote D’Ancyre sur le baptême du Seigneur în DIAKONIA PISTEWS, Mélanges J.A. de Aldama, Granada 1969, pp. 6-30. Studii: G. Bardy, Thédote d’Ancyre, DTC XV/1, 1946, 328-330; A. van Roey, Le florilège nestorien dans le Traité contre Nestorius de Théodote d’Ancyre, în Studia Patristica XII (TU 115), Akademie Verlag, Berlin 1975, pp. 155-159. 6. Euteriu din Tyana Episcop de Tyana, în Capadocia, a fost unul din cei mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mărturii adevărate”) anticalcedoniene, scrise în 512-518 (aici, p. ???), citează un pasaj dintr-o operă istorică compusă de Timotei în timp ce era exilat la Gangra; e vorba despre exilul și moartea lui Nestorios la Tebaida. Bibliografie. J. Lebon, Le monophysisme sévérien, J. van Linthout, Louanii 1909, pp. 93-111; H.G. Opitz, (Timotheos) Ailuros, PRE 2. R., 12. Halbbd., 1937, col. 1355-1357. Ediție (fără traducere) a versiunii armene a Confutațiunii doctrinelor de la Calcedon: K. Ter-Mekerttschian - E. Ter-Minassiantz, Timotheus Aelurus, des Patriarchen von Alexandrien, Widerlegung der
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
învierea trupurilor. De la Chiril din Scitopolis știm că Gelasie, stareț la Marea Laură de lângă Ierusalim între 537 și 546 cerea să fie citită în biserică opera lui Antipater pentru a-i feri pe călugări de greșelile lui Origen. Recent, M. van Esbroeck a propus să-i fie atribuită lui Antipater o scriere Despre credință transmisă până la noi în georgiană sub numele lui Ipolit. Bibliografie. Ediții: Omilii și fragmente în PG 85, 1764-1796; 86/2, 2045-2053; 96, 468. 501-505. Predica despre Urcarea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
115), Akademie Verlag Berlin 1975, pp. 17-24; cf. totodată CPG III, n. 7070-7071. Imnurile sunt editate și traduse de E.W. Brooks în PO VI/1 (1909); VII/5 (1911). Fundamental rămâne studiul lui J. Lebon, Le monophysisme sévérien, J. van Linthout, Louvain 1909; Idem, La christologie du monophysisme syrien, în A. Grillmeier - H. Bacht (editori), Das Konzil von Chalkedon (aici, p. ???), I, pp. 452-602. Bibliografie mai recentă în F. Graffin, Sévère d’Antioche, în DSp XV, 1989, col. 748-751. Însă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ideii că aproapele este oricine are nevoie de ajutor. Totuși, e foarte greu de spus dacă cele două scurte texte pot fi într-adevăr atribuite lui Arsenie. Bibliografie. Scrisoarea: trad. fr. (B. Outtier) cu o excelentă introducere (a lui M. van Parys) în B. Outtier /și alții/, Lettres des Pères du Désert, Ammonas, Macaire, Arsène, Sèrapion de Thmuis, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles-en-Mauges 1985, pp. 83-113. Celelalte două scrieri în PG 86, 1617-1625; cf. și CPG III, n. 5545-5552. J. David, Arsène
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe un manuscris incomplet. Ed. completă: Augustinos Iordanites, Tou hosiou patros hêmôn abba Zôsima kephalaia pany ophelima, în „Nea Siôn” 12 (1912), 697-701; 854-865; 12 (1913), 93-100 (și, separat, Hierosolymis 1913). Trad. franc., cu introd. de L. Regnault în M. van Parys (și alții), Enseignements des Pères du désert. Hyperéchios, Etienne de Thèbes, Zosime, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles-en-Mauges 1991, pp. 93-139. Cf. A. Solignac, Zosime, DSp XVI, 1994, col. 1658-1659. 3) Alți autori de scrieri duhovnicești a) Nilus din Ancyra Numeroase
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
moderație în asceză. Numerele 4 și 8 tratează teme cristologice; nr. 3 critică obiceiul de a întârzia botezul până la moarte. Cine e autorul, sau cine sunt autorii acestor tratate? J. Lebon, într-un studiu publicat postum prin grija lui A. van Roey, l-a identificat pe autorul tratatelor în persoana acelui Marcian căruia îi sunt atribuite trei fragmente dogmatice cuprinse în Florilegiul anonim de la Edessa, scrise după 362 și, potrivit lui Lebon, înainte de 382; el ar fi identic cu acel Marcian preamărit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]