15,023 matches
-
psihică, sistemul vascular arteriolar se dilată, permițând stagnarea sângelui și angorjarea țesutului erectil. La producerea stazei și apariția rapidă a erecției contribuie și blocarea circulației de întoarcere prin golirea și compresia venelor de către corpii cavernoși rigizi. Întregul proces de dilatație vasculară și erecție peniană este realizat de nervii erectori parasimpatici, a căror stimulare provoacă, pe de o parte vasodilatație, iar pe de alta, activarea secreției de mucus de către glandele bulbouretrale, în vederea lubrefierii spermei și facilitării actului de ejaculare. Paralel excitării căilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
arteriale. Cele două tipuri de receptori serotoninici au fost identificate și la nivelul plachetelor, sistemului nervos, tubului digestiv și altor teritorii efectoare. Prin intermediul acestora, serotonina provoacă efecte de tip excitator sau inhibitor la nivelul diverselor țesuturi și organe. Dacă efectele vasculare diferă în funcție de teritoriul vascular, asupra musculaturii netede digestive, uterine și bronșice exercită în mod constant acțiuni stimulante. Concomitent cu creșterea motilității gastro-intestinale, serotonina provoacă bronhoconstricție și vasodilatație în segmentul cefalic și roșeața feței, caracteristică sindromului carcinoid (hipersecretor de serotonină). Fenomene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de receptori serotoninici au fost identificate și la nivelul plachetelor, sistemului nervos, tubului digestiv și altor teritorii efectoare. Prin intermediul acestora, serotonina provoacă efecte de tip excitator sau inhibitor la nivelul diverselor țesuturi și organe. Dacă efectele vasculare diferă în funcție de teritoriul vascular, asupra musculaturii netede digestive, uterine și bronșice exercită în mod constant acțiuni stimulante. Concomitent cu creșterea motilității gastro-intestinale, serotonina provoacă bronhoconstricție și vasodilatație în segmentul cefalic și roșeața feței, caracteristică sindromului carcinoid (hipersecretor de serotonină). Fenomene similare de eliberare crescută
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
roșeața feței, caracteristică sindromului carcinoid (hipersecretor de serotonină). Fenomene similare de eliberare crescută a serotoninei au loc în cazurile de agresiune mastocitară și agregare plachetară. Serotonina astfel eliberată participă la reacțiile tisulare locale de tip capilaroconstrictor, contribuind la realizarea timpului vascular al hemostazei fiziologice. Ca produs de secreție a celulelor paracrine din tubul digestiv, căile biliare, pancreatice și respiratorii, serotonina îndeplinește rol de hormon local și la distanță, prevăzut cu acțiuni predominant activatoare ale contractilității și secrețiilor respective. Efectele musculotrope ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și centrale bine cunoscute. Angiotensina II circulantă, ca produs final al SRA, este considerată un veritabil „hormon al homeostaziei hidroelectrolitice”, intervenind în reglarea aportului și eliminării de apă și electroliți. Efectele sale sunt datorate atât acțiunilor la nivelul musculaturii netede vasculare inclusiv renale, cât și la nivelul relațiilor funcționale ale SRA cu corticosuprarenala, medulosuprarenala, structurile nervos-centrale, hipofiza și epifiza. Menținerea homeostaziei circulatorii se realizează prin efecte vasoconstrictoare intense și generalizate, asociate cu cele de conservare a apei și sodiului în organism
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și generalizate, asociate cu cele de conservare a apei și sodiului în organism. Sintetic, funcțiile SRA ca sistem enzimatic formator de angiotensina II activă la nivelul diverselor țesuturi periferice cuprind următoarea enumerare: a) Angiotensina II stimulează puternic contracția mușchiului neted vascular arterial, cu răspuns presor sistemic (de 40-50 de ori mai puternic decât al noradrenalinei), prin acțiune atât directă asupra fibrei musculare pe receptori specifici (Ai), cât și indirect, prin blocarea recaptării de noradrenalină de către terminațiile nervoase simpatice. Efectul asupra circulației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
SRA cerebral inițiază setea hiperosmotică, SRA de origine periferică favorizează declanșarea setei hipovolemice. Ang II cerebrală pare implicată mult mai puternic în mecanismul setei (comparativ cu Ang II periferică), prin acțiunile sale dovedite asupra receptorilor specifici din organul subfornical, organul vascular al laminei terminale, nucleul supraoptic, nucleul preoptic median și aria postrema, cu un rol important în homeostazia volemică; acest tip de acțiune este inhibat de stimularea receptorilor de întindere auriculară eliberatori de factor natriuretic atrial (ANF). Ang II circulantă ar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberării de noradrenalină, renină, vasopresină, prostaglandine, oxid nitric și factor natriuretic atrial. Proprietățile lor dominante vasoconstrictoare diferă, fiind mai puternice în cazul ET2 și ET1 decât ale ET3 și VIC (constrictor vasointestinal) (Nayler, 1990). Efectele constrictoare privesc atât musculatura netedă vasculară, cât și pe cea gastrointestinală, cardiacă, pulmonară și uterină, având ca factor comun activarea metabolismului fosfoinozitolului și mobilizarea Ca++ intracelular. Intensitatea efectelor biologice ale endotelinelor depinde de densitatea receptorilor membranari specifici care, fiind de două tipuri, deservesc funcții diferite. Deși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Intensitatea efectelor biologice ale endotelinelor depinde de densitatea receptorilor membranari specifici care, fiind de două tipuri, deservesc funcții diferite. Deși nivelul plasmatic al endotelinelor este foarte redus (1,5 pg/ml), rinichii și plămânii sunt cei mai implicați în reacțiile vasculare locale produse de acestea în diversele stări patologice (insuficiență renală, șoc cardiogen, insuficiență cardio-pulmonară, intervenții chirurgicale, traume vasculare etc.). Vasele coronare, de asemenea, formează și reacționează la efectele vasoconstrictoare ale endotelinelor. Acțiunea coronaroconstrictoare a endotelinei-l de exemplu este mai puternică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diferite. Deși nivelul plasmatic al endotelinelor este foarte redus (1,5 pg/ml), rinichii și plămânii sunt cei mai implicați în reacțiile vasculare locale produse de acestea în diversele stări patologice (insuficiență renală, șoc cardiogen, insuficiență cardio-pulmonară, intervenții chirurgicale, traume vasculare etc.). Vasele coronare, de asemenea, formează și reacționează la efectele vasoconstrictoare ale endotelinelor. Acțiunea coronaroconstrictoare a endotelinei-l de exemplu este mai puternică decât a angiotensinei în cazul efectelor stimulante asupra secreției de factor natriuretic atrial. Vasoconstricția endotelinică fiind calciu-dependentă este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de blocantele canalelor de calciu. La nivel cerebral, endotelinele-1 și 3 se găsesc în concentrații relativ mari în hipotalamus, hipofiză, scoarță cerebrală, hipocampus, talamus, cerebel și bulb. În unele stări patologice, inclusiv cerebrale, eliberarea de endoteline contribuie la realizarea spasmelor vasculare locale. Pe de altă parte, predominența acțiunii vasoconstrictoare ale endotelinelor la nivelul vaselor mici, de rezistență, stă la baza conceptului actual privind implicarea acestora la realizarea hipertensiunii arteriale. II.8.2.3. Bradikinina Este capul de serie al kininelor plasmatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endotelinelor la nivelul vaselor mici, de rezistență, stă la baza conceptului actual privind implicarea acestora la realizarea hipertensiunii arteriale. II.8.2.3. Bradikinina Este capul de serie al kininelor plasmatice prevăzute cu proprietăți hormonale locale atât asupra musculaturii netede vasculare și viscerale cât și asupra permeabilității capilare. Rezultată din clivajul proteolitic al kininogenului 2-globulinic de către enzimele tisulare denumite generic kininogenaze și mai ales al kalicreinei, bradikinina este formată dintr-un lanț peptidic constituit din 9 aminoacizi. Spre deosebire de bradikinină, celelalte două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acesteia diminuă capacitatea formatoare de angiotensină II vasoconstrictoare și o crește pe cea vasodilatatoare a bradikininei. La rândul său, bradikinina provoacă prin intermediul receptorilor de tip B1 dilatația vaselor și contracția musculaturii netede a tubului digestiv prin receptorii B2. La nivel vascular, există o adevărată competiție între sistemul renină-angiotensină și bradikinină, cu rol determinant în autoreglarea tonusului vascular local. II.8.3. Hormonii gastrointestinali În peretele tubului digestiv, începând de la esofag și până la colon, inclusiv în pancreas, au fost identificate până în prezent
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La rândul său, bradikinina provoacă prin intermediul receptorilor de tip B1 dilatația vaselor și contracția musculaturii netede a tubului digestiv prin receptorii B2. La nivel vascular, există o adevărată competiție între sistemul renină-angiotensină și bradikinină, cu rol determinant în autoreglarea tonusului vascular local. II.8.3. Hormonii gastrointestinali În peretele tubului digestiv, începând de la esofag și până la colon, inclusiv în pancreas, au fost identificate până în prezent 35 de peptide cu activitate biologică având rol de hormoni sau candidați de hormoni digestivi, din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexurile Meissner și Auerbach). SP participă, de asemenea, la realizarea homeostaziei apei în organism, atât prin efect ADH-eliberator, cât și prin acțiunile ei proprii la nivel renal (vasodilatatoare, diuretice și natriuretice). Efecte puternice de mediere sunt cunoscute asupra musculaturii netede vasculare (factor de relaxare prin acțiuni vasodilatatoare antidromice și permeabilizante vasculare directe sau prin mecanism histaminoeliberator) și digestive (contracturant intestinal). II.8.4.4. Neurotensina Neurotensina a fost izolată de Carraway și Leeman (1973) și reprezintă un tridecapeptid (13 AA), cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
homeostaziei apei în organism, atât prin efect ADH-eliberator, cât și prin acțiunile ei proprii la nivel renal (vasodilatatoare, diuretice și natriuretice). Efecte puternice de mediere sunt cunoscute asupra musculaturii netede vasculare (factor de relaxare prin acțiuni vasodilatatoare antidromice și permeabilizante vasculare directe sau prin mecanism histaminoeliberator) și digestive (contracturant intestinal). II.8.4.4. Neurotensina Neurotensina a fost izolată de Carraway și Leeman (1973) și reprezintă un tridecapeptid (13 AA), cu partea C-terminală activă, răspândit în sistemul nervos central și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gelatinoasă a nucleului trigemenului, stratul 2 Rexed, hipofiză), precum și în mucoasa intestinului subțire. Peptidul acționează atât ca neurohormon, cât și ca neuromodulator. Dintre efectele periferice datorate acțiunii pe receptori specifici sunt mai bine cunoscute cele hipotensive, prin relaxarea musculaturii netede vasculare. La acestea se adaugă acțiuni cardiace inotrop- și cronotrop-pozitive la anumite specii animale, relaxarea sau contracția musculaturii netede a intestinului subțire în funcție de tipul de mușchi, hiperglicemia prin stimularea eliberării de glucagon și inhibarea eliberării de insulină, efecte metabolice (hipercolesterolemie prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Plămânii reprezintă un loc important de sinteză și metabolizare a prostaglandinelor. Atât hiperventilația, cât și hipoxia cresc eliberarea de prostaglandine bronho-pulmonare. La rândul său, inactivarea se realizează în proporție de 80-90% la o singură trecere prin vasele pulmonare, în afara modificărilor vasculare locale, prostaglandinele participă la reglarea bronhomotricității, alături de ceilalți factori neuro-umorali. În timp ce prostaglandinele din grupul E au efect bronhodilatator, prostaglandina PGF2a este puternic bronhoconstrictoare. Din această categorie fac parte și leucotrienele. Cercetările recente au demonstrat, de altfel, că SRSA (Slow Reacting
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ulcerohemoragică), afecțiunile hematologice (tulburări de agregare plachetară) și imunologice (stări alergice de tip astmatic, cutanat, artritic etc.). În reacțiile inflamatoare, de exemplu, se produce o creștere mai întâi a prostaglandinelor PGE și apoi PGF. Primele contribuie la modificările de permeabilitate vasculară locală, potențând efectele dilatatoare și permeabilizante ale bradikininei. Totodată, ele favorizează procesul de chemotactism leucocitar. Prostaglandinele PGF2a intervin ulterior pentru a limita efectele acestora. Spre deosebire de prostaglandine, prostaciclinele și tromboxanii intervin cu rol determinant în agregarea plachetară. În timp ce prostaciclinele PGI1 și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexe a termoreceptorilor cutanați și centrilor termogenetici din hipotalamusul posterior, intensifică reacțiile termo-genetice la nivelul organelor centrale și reduc, prin vasoconstricția periferică, aportul de sânge la periferie și pierderile de căldură prin conducție, convecție și, mai ales, iradiere. Creșterea rezistenței vasculare cutanate realizată de vasoconstricția simpatică stă la baza reacției presoare produse de „testul presor la rece”. Când temperatura unei zone cutanate limitate scade sub +15°C, constricția inițială a vaselor este urmată de vasodilatație paradoxală, ca mecanism local de protecție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca reacții de luptă sau fugă. Se știe, de asemenea, că principala componentă nervoasă a stimulărilor produse de agresiunile stresante este reprezentată de activarea sistemului nervos simpatic însoțită de inhibiție parasimpatică. Simultan cu descărcările nervoase simpatico-noradrenergice, adrenalina medulosuprarenaliană lansată pe cale vasculară până la nivelul teritoriilor neinervate de filetele simpatice, contribuie la mobilizarea hidrocarbonatelor și lipidelor din depozite, potențând reacțiile ergotrope simpatico-adrenergice. Reacțiile multiple provocate de agresiunile stresante sunt influențate și coordonate direct sau indirect de hipotalamus. Acesta primește mesaje neuroumorale de la receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Deși nu este esențială proceselor vitale, adrenalina deține un rol important în autoreglarea cardiovasculară și controlul proceselor metabolice. Sub influența adrenalinei și sistemului simpatic crește frecvența și forța de contracție a inimii, însoțită de creșterea debitului cardiac și a tonusului vascular. Adrenalina, nu și noradrenalina, dilată vasele coronare, ale musculaturii scheletice și căilor pulmonare. Pe plan metabolic, adrenalina determină creșterea glucozei și lipidelor sanguine, ca urmare a mobilizării lor din depozite în vederea utilizării în scop energetic și intensificării proceselor metabolice. Adrenalina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin dezechilibrele celulare atât la modularea unor reacții fiziologice, cât și la geneza și evoluția unor stări patologice. Din prima categorie a implicațiilor funcționale benefice fac parte proprietățile adaptative cardiovasculare ale concentrațiilor mici de radicali liberi, implicați în menținerea tonusului vascular bazal și creșterii rezistenței organismului la dereglările stresante ulterioare (Taylor și colab., 2003). De aici, voga practicii jogging (course à pied) și necesitatea vieții active ca factor sanogenetic. În doze mari radicalii liberi ai O2 devin veritabili „monștri moleculari” prevăzuți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și organele, excepție făcând doar hematiile. Alterând prin oxidare punțile de carbon ale hemului rezultat din hemoliza zilnică normală, hemoxigenaza eliberează cantități echimoleculare de CO, biliverdină (bilirubină) și fier bivalent (Wu și Wang, 2006). Activând hemoxigenaza, hipoxia indusă de dereglările vasculare din timpul agresiunilor stresante, intensifică prin excesul de CO format, alterările multiple celulare realizate de speciile radicalare ale oxigenului și azotului. Interacțiuni și fenomene cumulative directe sau indirecte între cele trei categorii de specii reactive au loc la nivelul unor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a presiunii arteriale, interesul în ceea ce privește acest parametru vital a crescut. La început, au existat nivele similare de interes atât în hipertensiune cât și în hipotensiune. Odată însă cu recunoașterea contribuției (pe la mijlocul secolului trecut) hipertensiunii cronice la riscul epidemiologic de accidente vasculare cerebrale și infarcte miocardice, atenția comunității medicale internaționale s-a concentrat mai ales pe aceasta. Datorită acestei concentrări, au fost realizate descoperiri extrem de importante în farmacoterapia hipertensiunii, aceasta devenind una din poveștile de succes ale terapeuticii moderne. În umbra hipertensiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]