3,889 matches
-
feminin : femeia = corp, corporalitate = vas, recipient = receptacul. Corpul sfinților este deci una dintre cheile de interpretare. Sfânta Parascheva s-a „demarcat” în competiția simbolică cu ceilalți sfinți în jurul cărora se organizează pelerinaje în România pentru că ea este foarte „feminină” ; sub veșmintele sale se poate citi forma unui corp omenesc, așezat într-o raclă alungită, ca o navă, sacru concentrat într-o formă feminină. După cum remarcă Joachim Wach, gestul de a încorpora obiectul devoțiunii într-un mediu perceptibil simțurilor umane reprezintă „uniunea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
umane reprezintă „uniunea dintre viața intelectuală și cea emoțională a omului” (Wach, 1958 : 100). Sfânta Parascheva prezintă în exterior o imagine luminoasă, solară, plină de căldură, accentuată de modul în care este expusă racla așezată pe un baldachin impozant, de veșmintele sale, coroana de aur și pietre prețioase de pe cap. Arhetipal, „corpurile luminoase” sunt simboluri ale cunoașterii, ale aspectelor spirituale ale omului” (Neumann, 1991 : 57). Ca observație empirică, cultura devoțională a corpului pelerin în fața raclei Sfintei Parascheva (poziții în rugăciune, atingerea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
anului 1900, atunci când fața Sfintei Parascheva era descoperită spre închinare credincioșilor, iar o femeie a rupt cu gura, atunci când s-a închinat, nasul Sfintei. După acest moment s-a hotărât ca fața Sfintei Parascheva să fie acoperită și ea cu veșmânt, la fel ca și celelalte părți din sfintele moaște”. Placa de plexiglas menționată anterior a fost așezată în 1992 (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 263). Episodul narat de pelerini în timpul interviurilor plasează însă gestul mutilării sacre în jurul anilor 1960 sau 1990, iar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
care pelerinii, dar și membri ai clerului le-au lăsat de-a lungul timpului în contactul cu aceasta” (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 264). Un alt ritual interesant legat de Sfânta Parascheva, care poate fi pus în legătură cu persistența arhetipului feminin, este schimbarea veșmintelor acesteia de cinci ori pe an. Veșmintele „diferă de la o perioadă liturgică la alta, în funcție de sărbătorile anului bisericesc, de culoare deschisă ori de culoare închisă” (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 240). După ce sunt înlocuite cu altele noi în cadrul unei ceremonii oarecum secrete
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
le-au lăsat de-a lungul timpului în contactul cu aceasta” (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 264). Un alt ritual interesant legat de Sfânta Parascheva, care poate fi pus în legătură cu persistența arhetipului feminin, este schimbarea veșmintelor acesteia de cinci ori pe an. Veșmintele „diferă de la o perioadă liturgică la alta, în funcție de sărbătorile anului bisericesc, de culoare deschisă ori de culoare închisă” (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 240). După ce sunt înlocuite cu altele noi în cadrul unei ceremonii oarecum secrete, dar la care sunt admise să participe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
perioadă liturgică la alta, în funcție de sărbătorile anului bisericesc, de culoare deschisă ori de culoare închisă” (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 240). După ce sunt înlocuite cu altele noi în cadrul unei ceremonii oarecum secrete, dar la care sunt admise să participe și femei, „vechile veșminte sunt oferite ca mângâiere creștinilor din parohiile diferitelor regiuni ale țării și unor biserici din străinătate, pentru a păstra vie credința ortodoxă și pentru ca poporul iubitor de Dumnezeu să o aibă alături (s.m.) pe Sfânta ocrotitoare a Moldovei” (doxologia.ro
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt oferite ca mângâiere creștinilor din parohiile diferitelor regiuni ale țării și unor biserici din străinătate, pentru a păstra vie credința ortodoxă și pentru ca poporul iubitor de Dumnezeu să o aibă alături (s.m.) pe Sfânta ocrotitoare a Moldovei” (doxologia.ro). Veșmintele Sfintei Parascheva îndeplinesc un rol de protecție împotriva uzurii și presiunii zilnice a pelerinilor care se perindă neîncetat prin fața raclei sale ; în cheia interpretării propuse de Neumann, veșmintele mai au și funcția de coabitare, de consacrare și răspândire a principiului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să o aibă alături (s.m.) pe Sfânta ocrotitoare a Moldovei” (doxologia.ro). Veșmintele Sfintei Parascheva îndeplinesc un rol de protecție împotriva uzurii și presiunii zilnice a pelerinilor care se perindă neîncetat prin fața raclei sale ; în cheia interpretării propuse de Neumann, veșmintele mai au și funcția de coabitare, de consacrare și răspândire a principiului feminin, a acelei „figuri primor diale purtătoare de mană binefăcătoare, adânc îngropată în subconștientul uman. Înțelepciunea reprezentărilor feminine nu este una abstractă, dezinteresată, ci una care cere participarea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
feminin, a acelei „figuri primor diale purtătoare de mană binefăcătoare, adânc îngropată în subconștientul uman. Înțelepciunea reprezentărilor feminine nu este una abstractă, dezinteresată, ci una care cere participarea prin dragoste, ca Întreg” (Neumann, 1991 : 287, 330). Călătoria prin lume a veșmintelor Sfintei, jocul darului și contradarului, sacru întregește și universalizează deci cultul acesteia. Trebuie amintită în contex funcțiunea socială a arhetipului feminin : rol de protecție în caz de dezastre și calamități naturale, fertilitate și prosperitate. Georges Dumezil sugerează faptul că triada
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se îmbrăca, respectarea unor coduri vestimentare mai stricte, fapt mult mai vizibil în cazul lor decât în cel al bărbaților. Antropologul american de origine tunisiană A. Hammoudi, care a studiat marele pelerinaj de la Mecca, pune în evidență importanța universală a veșmintelor în momentul în care se intră în spațiul dedicat pelerinajului. Parte din afirmațiile sale sunt valabile și în afara Islamului. Astfel, în condițiile specifice de pelerinaj (stres, înghesuială, privațiuni diverse), diferențele dintre bărbați și femei în modul de a se îmbrăca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
stres, înghesuială, privațiuni diverse), diferențele dintre bărbați și femei în modul de a se îmbrăca se accentuează, hainele ritualizând la rândul lor transgresiunile dintre sexe. Imaginea de ansamblu a corpului nu trebuie să fie una ostentativă, de unde și necesitatea unor veșminte specifice. Orice exces este imediat denunțat de către pelerinii înșiși (Hammoudi, 2005 : 46). Afirmație verificată și pe terenul pelerinajelor din România : am asistat la multe situații în care pelerinele de sex feminin încercau să improvizeze în grabă o ținută care să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
însă mai degrabă un sistem specializat, limitat în operațiunile sale și aflat sub imperativul performanței, supranaturalul având un loc central, fapt ce explică și multe dintre gesturile specifice ale rromilor în cadrul pelerinajelor. De pildă, acela de a smulge bucățele din veșmântul sau acoperământul pe care se află racla sfinților, pentru a prepara filtre de dragoste, obicei practicat de către țiganii robi la curtea domnească de la Iași (Sadoveanu, 1955 : 226). Ion Chelcea utilizează pentru astfel de cazuri expresia „magie homeopatică”, remarcând importanța gândirii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sau a municipiului București. ... (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) următoarele categorii de bunuri: ... a) medicamente, materiale consumabile de utilitate medicală, materiale de natura obiectelor de inventar medicale, aparatură medicală, substanțe toxice, materiale radioactive, bunuri culturale din patrimoniu, obiecte, veșminte și cărți de cult, timbre filatelice, hârtii de valoare, materiale lemnoase, documente istorice, materiale de arhivă, care se pun de îndată la dispoziție organelor de specialitate ale statului care au competența de a gestiona astfel de bunuri, conform prevederilor legale
ORDONANŢĂ nr. 128 din 29 august 1998 republicată*) pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121624_a_122953]
-
plec din Auschwitz-Birkenau și m-am prezentat la un comando de muncă, oriunde, numai să scap din acest loc plin de suferințe și amintiri Îngrozitoare. Am fost admis și, Înainte de transport, conform obiceiului, eram duși la baie. Ne-am dezbrăcat, veșmintele le-am lăsat În vestiar. Hainele scoase de pe noi erau duse la etuvele de deparazitare - cu toții eram plini de păduchi. Răvașul, scrisorica, mare cât o jumătate de palmă, am băgat-o În gură. Nu m-am așteptat ca În baie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aluzie la fenomenul divin. Obiectele de ritual și ceremonialul pot conduce la hermeneutica sacrului. Nu numai picturile sau obiectele simbolice (crucea în creștinism, oglinda în sintoism, echerul și compasul în francmasonerie etc.), ci și luminile, lumânările, cărțile și scrierile sfinte, veșmintele și măștile schimbă purtătorii și participanții din realitatea lumească, profană în sfera sacră și sfântă, ajutându-i să vină în contact cu divinul. Vestimentația în ceremonial poate fi ornată cu simboluri, așa cum întâlnim la șamanii arctici, vraci dotați cu abilități
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
preluate din tradiția păgână. Studiul francmasoneriei antice și al celei moderne este obligatoriu pentru ocultismul oriental, accesoriile și inovațiile, multe în spirit biblic, aducând un beneficiu fizic și moral, devenind singura religie adevărată a lumii. Eusebie 109 se confesează că veșmintele canonice ale sărbătorilor păgâne, cât și ornamentele culturii străvechi au fost copiate de creștinism. La fel și cu dogma și ritualul. Ca și în masonerie, acestea au deci aceleași origini. Instrumentele folosite diferă de la percuție la coarde, iar în prezent
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un bol, un ibric, un ac de cusut, o scobitoare și un evantai. Cei japonezi erau inițiați după 50 de ani prin botez cu apă de la cinci izvoare și mai primeau o roată și o scoică, la creștini tunsoarea și veșmintele sacerdotale, la șamani un ceas magic, o tobă, un scrin decorat cu motive solare și lunare. Ritualurile de căsătorie nu sunt universale, având diverse cerințe ce includ baia ceremonială la greci, inele metalice pe deget la evrei, zoroastrieni, perși, romani
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
spre piatra fermecată și-aprinde focul din altare. În clopotele noastre e o lume mai presus de-aceasta, în care fericirea e stăpână. Urcăm, dar toți venim din clopotul nefericirii, aici, prin porul de fântână. Uite profetul cum trece cu veșmintele-nflorite pe el. Opincile-i dau muguri cămașa-mbobocește Coroana-i înstelată de iriși și de crini. El însuși o grădină-n întuneric năvălit de dor și de aripi așează pietrele cioplite pe zidul templului din neuroni, iluminarea înfloririi care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
car pe podul curcubeu, asemenea mitologiei sudaneze. Carul tras de cei patru armăsari din mithraism se învârtesc perpetuu în cerc, primul purtând pe pielea sa strălucitoare semnele planetelor și ale constelațiilor, este foarte iute și puternic, al doilea are un veșmânt sobru luminat doar dintr-o parte de soare, mai puțin agil și viguros, al treilea și mai slab iar al patrulea este static, întunecat și parcă așteaptă ca primul să se răstoarne peste el și să-i aprindă coama 417
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
culorilor, toate sunt un limbaj secret, magic de purificare și echilibrare a lumii. Dar focul este fiul pietrei. Focul primordial și invizibil are ca manifestări exterioare fumul, flacăra și lumina. Agni este focul creator reprezentând agentul universal și substanța lucrurilor, veșmântul și corpul zeilor 441, mediul prin care acționează asupra lumii. Heraclit prezenta focul ca și în Vede singurul principiu universal vizibil, principiu însuflețitor și distructiv totodată. Și aici intervine marea iluzie, a câta oare?: vedem obiectele care ard în lumină
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
loc, în alt timp, în altă dimensiune. Dar, fără poetul ce reproduce Cuvântul - Ce-ai să te faci, Doamne, dacă mor?/ Dacă mă sfarm? (îți sunt urcior),/ Dacă mă stric? (și băutură-ți sunt)./ Sunt meșteșugul tău și-al tău veșmânt, / cu mine rostul tău dispare 774. Deci menestrelul, artistul cu har divin este cel ce dă viață transmigrării haosului în ordinea lumii. Fii fericit când este haos în tine!775 spune filosoful și noi integrăm Cuvântul în realitatea palpabilă fără
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acestui spirit, deci noi trăim în Cuvânt, iar acesta dispersat pretutindeni ne face pe noi să vedem opera magna creată de Dumnezeu. Aici, sensul mântuirii își dezvăluie dimensiunea sa supracosmică și supratemporală. Blake: "omul viețuiește prin frăție și dragoste universală. Veșmântul oricărei forme în veșnicie este lumina... iar ea se cheamă libertate. Libertatea este deci lumina omului în veșnicie". Cetatea n-are nevoie de soare, nici de lună, să o lumineze, căci o luminează măreția lui Dumnezeu 855. Să nu uităm
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
iar fiul va purta în el însuși materia filosofică. Dragonul care se ferește de lumina soarelui demonstrează că fiul mort va trăi în eternitate: veniți, fii ai înțelepciunii, și bucurați-vă căci domnia morții a trecut și fiul domnește purtând veșmântul de purpură. Misterul regenerării, analog dramei creștine, are origini protoistorice. Focul și apa sunt izvor nesecat al botezului, al euharistiei, elemente care în fântâna inițierii din mijlocul pădurii influențează arta sacerdotală. Înger și om supus suferinței, fiul lui Dumnezeu reușește
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ca la București). Lucrăm de zor la Fondul documentar. Doamna Butnaru vă trimite multă sănătate și succes în tot ce vă propuneți să realizați. Mă asociez acestor urări. Vă așteptăm cu multă plăcere la Fălticeni, ca să-i pătrundeți frumusețea, în veșmânt de vară. Cu deosebită considerație, Eugen Dimitriu 2 Fălticeni, 7 octombrie 1973 Mult Stimată Domnișoară Bădilă, Scrisoarea Dv. din 24 septembrie, care însoțea „Revista Muzeelor”, m-a găsit mai târziu, deoarece eram plecat în concediu. Revenit în primele zile ale
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fragil” etc. Pentru cealaltă problemă, a obiectelor cusute în fir80, am fost la Mănăstirea Sf. Ioan din Suceava și mi s-a spus că fiind piese disparate, e mai greu să prezinte interes. Au întrebat imediat de felon etc., adică veșminte complete. Însăși Mitropolia din Iași confecționează veșminte din materialul existent pe piață. Ceea ce aveți Dv. ar putea interesa Muzeul de Artă al Republicii, căruia vă sugerez să vă adresați. Îmi pare rău că nu am putut să dau un răspuns
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]