KorAP: Find »[drukola/base=veghe & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...118 119 120 ...129 >

3,215 matches

Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743

Happens în the Fall of the House of Usher?". American Literature, vol. 35, nr. 4, (Jan., 1964), 446. Totuși, un aspect îi diferențiază: Usher este "poetul inspirat", imagine pe care Poe o respinge, categoric, în "Filozofia compoziției". 87 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 213. 88 Henri Bergson, "L'Êvolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 664. 89 Albert Thibaudet, Le bergsonisme, 1924, ÎI, p. 56. 90 Henri Bergson, "Essai sur leș données immédiates de la conscience

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
Life - Life - Life within Life - the less within the greater, and all within the Spirit Divine". 95 Edgar Allan Poe, "The Colloquy of Monos and Una", în The Complete Tales and Poems, 1982, p. 445. 96 Ibidem. 97 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)", 1931, în Versuri și proza, 1984. p. 213. 98 Edgar Allan Poe, "The Poetic Principle", în Essays and Reviews, 1982, p. 92. 99 Claude Richard. Edgar Allan Poe, journaliste et critique, 1978, p. 474. 100 Cf

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
résistantes de notre personnalité". 103 Jean Hippolyte, "Various aspects of Memory în Bergson", 2003, p. 114. 104 Ion Barbu, Versuri și proza, 1984, p. 28. 105 Max Scheler, Selected Philosophical Essays, [1934] 1981, pp. 294 și 298. 106 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 213. 107 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga" (1929), în Versuri și proza, 1984, p. 171. 108 Ion Barbu, "V. Aderca: De vorbă cu Ion Barbu. Zece ani

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
de communiaquer son expérience ; plus îl est poète, plus lui est facile, plus s'impose à lui la transmutation magique des mots par où quelque chose de cette expérience passe de son âme profonde dans la nôtre". 2 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214. 3 Ion Barbu, "Pro domo (1927), în Ion Barbu, Opere, ÎI, Proza, 2000, pp. 36-37. 4 Ion Barbu, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu", în Versuri și proza

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique, 1978, p. 496. 1 Edgar Allan Poe, "The Power of Words", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 443. 2 Idem, p. 440. 3 Ibidem. 4 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 213. 5 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 675. 6 Comentariul barbian pare să sintetizeze și unele observații pe care Henri Bergson le face în "Introduction à la

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
47. 9 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 172. 10 Henri Bergson, "La pensée et le mouvant", în Oeuvres, 1970, p. 1426: "Âme une certaine inquiétude de vie". 11 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 213. 12 Vezi alegoria celor trei paturi, Plato, "Republic", în Complete Works, 1997, p. 1201. 13 Plato, "Republic", în Complete Works, 1997, pp. 1203-1205. 14 Idem, p. 1209. 15 Idem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
proza, 1984, p. 19. 28 Henri Focillon, La vies des formes, p. 28. 29 Edgar Allan Poe, "Review of Undine: A Miniature Românce by Baron de la Motte Fouqué, September 1839", în Essays and Reviews, 1982, p. 256. 30 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984, p. 213. 31 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga" (1929), în Versuri și proza, 1984, p. 172. 32 Ibidem. 33 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
256. 30 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984, p. 213. 31 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga" (1929), în Versuri și proza, 1984, p. 172. 32 Ibidem. 33 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 213. 34 Ion Barbu, "Paul B. Marian: De vorbă cu Ion Barbu" (1929), în Versuri și proza, 1984, p. 141. 35 Henri Brémond, Prière et Poésie, 1926, pp. 207-208: "D'une

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
The Phylosophy of Composition", în Essays and Reviews, 1982, p. 16. 52 Cf. Robert D. Jacobs, Poe, Journalist & Critic, 1969, pp. 440-441. 53 Stéphane Mallarmé, "The Book: A Spiritual", în Selected Prose Poems, Essays & Letters, p. 26. 54 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214. 55 Termen preluat, după toate probabilitățile, din Henri Bremod. Prière et Poésie, 1926 , pp. 178-206. Vezi, în special, capitolele XV (Le Catharsis) și XVI (Le catharis et la magie des

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
asemenea poezie e noua veșnic și multiplă că fetele felurite ale creației. Personalitatea fiecăruia o colorează deosebit după eterogeneitatea senzației și modului propriu de a-i reacționa temperamental." (Ion Barbu, în Versuri și proza, 1984, p. 149) 2 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 3 Edgar Poe, "The Raven", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 946: "And my soul from ouț that shadow that lies floating on the

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
franceză de calitate. Recompensele constau în cinci flori de aur sau de argint (o violeta, un trandafir sălbatec, o gălbenea, o nemuritoare și un crin). Cel care cucerea trei dintre ele era declarat "maître des jeux floraux". 15 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 16 Henri Bergson, "L'Évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 781. 17 Lucru observat mai întâi de Alexandru Ciorănescu, în Ion Barbu. Monografie, 1966, pp. 87-88; care nu stăruie, din

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
condamnée à tourner, l'analyse multiplie sans fin leș points de vue pour compléter la représentation toujours incomplète, varie sans relâche leș symboles pour parfaire la traduction toujours imparfaite. Elle se continue donc à l'infini" [s.n.]. 30 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 31 Cf. Edgar Allan Poe, "The Phylosophy of Composition", în Essays and Reviews, 1984, p. 19: "The death, then, of a beautiful woman is, unquestionably, the most poetical topic în

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
opinie trecătoare, stă mărturie faptul că Barbu folosește aproape aceleași cuvinte în studiul "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 172. 42 Idem, p. 205. 43 Ibidem. 44 Idem, p. 202. 45 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984. p. 214. 46 Claude Richard, Edgar Allan Poe, journaliste et critique, 1978, p. 495. 47 La o concluzie asemănătoare, dar din altă perspectivă, ajunge și Robert D. Jacobs, în Poe

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
Lovinescu", în Versuri și proza, 1984, p. 169. 49 Că și pentru Poe, Valéry, ori Brémond, Ion Barbu se exprimă în favoarea "purității" genurilor literare. 50 Ion Barbu, "Poetica domnului Arghezi", în Versuri și proza, 1984, p. 161. 51 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 52 Ion Barbu, "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", în Versuri și proza, 1984, p. 172. 53 Ibidem. 54 Ion Barbu, Scrisoare către Leo Delfoss (1927), în Ion Barbu

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
în Versuri și proza, p. 203: "Opera critică a lui Poe ne apare că o colecție de probleme Psihologice, un eseu asupra celor mai bune condiții de receptivitate a operei în versuri: un fel de metodologie lirica". 57 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 58 Formularea din "Veghe" nu pare să fie decât o variațiune unei judecați mai vechi. În recenzia la volumul Laudă somnului (1929), Ion Barbu îi recunoaște poetului ardelean capacitatea de

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
o colecție de probleme Psihologice, un eseu asupra celor mai bune condiții de receptivitate a operei în versuri: un fel de metodologie lirica". 57 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214 . 58 Formularea din "Veghe" nu pare să fie decât o variațiune unei judecați mai vechi. În recenzia la volumul Laudă somnului (1929), Ion Barbu îi recunoaște poetului ardelean capacitatea de a identifica "principiul poetic drept o spiritualitate a vizualității: Geometrie înaltă și sfântă". (Versuri

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
în "Legendă și somnul în poezia lui Blaga" (1929), în Versuri și proza, 1984, p. 171. 87 Metaforă împrumutata, după toate probabilitățle, din Imnurile nopții, a lui Novalis, vezi Novalis. Hymns to the Night, 1988, p. 11. 88 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 214. 89 Edgar Allan Poe, Eureka, 1848, p. 53: "The key to the secret at which we aim". 90 Edgar Allan Poe, "Marginalia", în Democratic Review, November, 1844, în Essays and

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
perfecte, dar fără capaciatea de a o prelucră și ordona conform voinței porprii, pentru a produce o operă de artă, această calitate nu însmeană mare lucuru. Din acest motiv, exită multe genii, dar puține opere de geniu. 107 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher (Parafrază)" (1931), în Versuri și proza, 1984, pp. 214-215. 108 Idem, p. 215. 109 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, p. 722: "L'intuition est là cependant, mais vague et surtout discontinue. C'est une

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
a tar-brush the edges of a neatly-folded studding-sail which lay near me on a barrel. The studding-sail is now bent upon the ship, and the thoughtless touches of the brush are spread ouț into the word DISCOVERY". 2 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher" (1931), în Versuri și proza, 1984. p. 215. 3 Arthur Rimbaud, Poésies, 1984, p. 94. 4 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, pp. 657-658. 5 Ion Barbu, "Veghea lui Rodreick Usher", în Versuri și proza

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
into the word DISCOVERY". 2 Ion Barbu, "Veghea lui Roderick Usher" (1931), în Versuri și proza, 1984. p. 215. 3 Arthur Rimbaud, Poésies, 1984, p. 94. 4 Henri Bergson, "L'évolution créatrice", în Oeuvres, 1970, pp. 657-658. 5 Ion Barbu, "Veghea lui Rodreick Usher", în Versuri și proza, 1984, p. 215. 6 "Eureka", în Poe: A Critical Study, 1957, pp. 239-240. 7 Idem, p. 240. 8 Cf. Albert Thibaudet, Le bergsonisme, ÎI, 1924, p. 68: "Dans l'esthétique bergsonienne. l'art

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
which hâș not really existed". 57 Robert D. Jacobs, Poe, Journalist & Critic, 1969, p. 434: "Poe did not regard the writing of a poem aș a process of discovery". În schimb, Ion Barbu vede în asta o autentică descoperire (cf. "Veghii lui Roderick Usher"). 58 Acest lucru explică, parțial, reticența lui Poe față de metodă de creație a lui Nathaniel Hawthorne, din cea de-a doua recenzie la Twice-Told Tales, măi, 1842. Essays and Reviews, 1984, pp. 505-540. 59 Conform unor distincții

[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

paradigmă cosmogonică. Parcursul inițiatic, de la Iad la Rai și de la Pământ la Cer, prin construirea unor surogate pământești scară, pod va fi desăvârșit de asumarea ontologică a propriului destin, Soarele și Luna consfințind hotarele temporale și spațiale, în drumul de veghe asupra lumii: " Plecat-o, plecat / Puternicu` soare / Ca el să se-nsoare. Și el cât umbla, / V-optsprezece ai, / Pe-optsprăzece cai, / Nouă cai murie, / Nouă s-obose, / Soață nu-și găsè / Pân` pă soră-sa, / Ana Sânziana, / Sora soarelui. / Puternucu` soare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642

fericire să poți să-ți dai seama, la un moment dat, că iluziile tale cu privire la puterea „Înțelepciunii” de a schimba cursul relelor din lume sînt de fapt...deziluzii. * „În vis, fiecare Își are universul său particular, În vreme ce În stare de veghe toți oamenii au un univers comun.” (Heraclit) Este universul comun al „rațiunii”, care impune un simț al realului și al datoriei, pe cînd prin călătoriile În lumea dorințelor din „vis” ne corijăm imaginar, sau ne completăm un „trecut” pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
fadă sau Îngustă, pe care o avem uneori, l-a făcut și pe M. Proust să afirme: „Ca să facem realitatea suportabilă, sîntem cu toții siliți să Întreținem În noi o mică iluzie”. * „Visele se topesc Încetul cu Încetul În starea de veghe, fără să putem spune anume cînd Începe omul să fie cu adevărat treaz.” (G.Ch. Lichtenberg) Același lucru se Întîmplă și cu „subconștientul” nostru, visul nefiind - spune S. Freud - decît realizarea imaginară a unei dorințe inconștiente, a unei dorințe refulate. De

[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457

dintre rege și madame de Maintenon. Pentru a sublinia importanța valetului de cameră al regelui, dorim să precizăm că acesta dormea în aceeași cameră cu suveranul, pe un pat sub forma unei banchete micuțe, numit„lit de veille “ (pat de veghe, n.n.), care nu era așezat la picioarele patului, ci lângă rege, pentru a putea răspunde prompt tuturor solicitărilor ce puteau apărea pe parcursul nopții. Era singurul care putea dormi cu regele, iar acest mare privilegiu îi permitea să vorbească cu acesta

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]