4,489 matches
-
prin urmare civilizația vinului, în ceea ce va deveni Noua Lume Viticolă. America, pe care călugărul și cartograful german Martin Waldseemüller o va boteza astfel în 1507, după numele navigatorului italian Amerigo Vespucci, este descoperită și cunoscută drept Pământul unde crește vița de vie în stare sălbatică începând cu anul 1000. Precum grecii care au văzut "o țară acoperită de vii sălbatice" atunci când au debarcat în peninsula italică, o cronică nordică din secolul al XIII-lea intitulată Saga Groenlandei ("Pământul verde", în
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vinului a fost integrată în mistica creștină al cărei sanguis uvae ("sângele strugurelui" despre care se vorbește în Cartea Genezei, 49:11 ) a devenit elementul esențial al liturghiei. Fie că este vorba de serbarea vinului sau de banchetul zeilor, de vița de vie sau de Cina cea de Taină, vinul este, prin excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de vin, sucul de Sôma era prezent împreună cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ajuns târziu pe pământul grecesc ar fi fost în Caucaz, apoi ar fi săvârșit o călătorie lungă și misterioasă în India, până la malurile Gangelui, într-un car tras de pantere și, de acolo, ar fi parcurs lumea antică, transmițând cultura viței de vie. Această zeu grec al vinului și al beției se înrudește cu zeul Osiris egiptean, Ut-Napishtin mesopotamian, Ammon libanez, Moloc sirian, Spendaramet armean, Sabayios trac și frigian, cu zeii Liber Pater și Bachus latini, precum și cu Noe din Biblie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zeul vinului mai întâi ca Liber Pater, o veche zeitate rustică din centrul Italiei. Inspirându-se de la numele său din Lidia, Bakkos, și de asemenea de la termenul cu care romanii desemnau strugurele (baca), Liber Pater reprezenta principiul care susținea cultura viței de vie și rodnicia câmpurilor. Zeul italic nu avea o mitologie proprie, așadar a fost cu ușurință asimilat lui Bachus, în timp ce zeița Libera a fost identificată cu Ceres, zeița grâului. Această permutare este pusă în evidență în așa-numitul "scandal
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
surprinzător, chiar și inspectorii de vinuri au un sfânt ocrotitor în persoana sfântului Vincențiu pe care aceștia, ca toți profesioniștii din viticultură care se respectă, îl prăznuiesc la data de 22 ianuarie în fiecare an. Cât despre sfinții ocrotitori ai viței de vie, aceștia sunt împărțiți după criterii funcționale și sezoniere. În primul trimestru viticol, în cursul căruia se realizează tăierea și primele arături sunt cinstiți sfinții care favorizează urcarea sevei cum ar fi sfântul Vincențiu (22 ianuarie), sfântul Paul (25
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sfântul Gautier (9 aprilie), sfântul Vernier (19 aprilie), sfântul Gheorghe (23 aprilie), sfântul Marcu (25 aprilie), sfântul Thibault (16 mai), sfântul Marcelin (2 iunie), sfântul Morand (3 iunie), sfântul Ioan Botezătorul (24 iunie), etc., sunt cei implorați pentru a proteja vița de vie de îngheț și pentru a ajuta înflorirea. În al treilea trimestru, importantă este coacerea și astfel recolta este pusă sub ocrotirea sfântului Petru (1 august), a sfântului Lavrentie (10 august), a sfântului Roch (16 august) sau chiar a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
viticultori să taie via38. Drept mulțumire aceștia l-ar fi ales atunci pe Sfântul Vincențiu ca sfânt ocrotitor. Chiar dacă nu credem orbește în legendele populare, nu putem nega totuși faptul că perioada sărbătoririi Sfântului Vincențiu coincide cu cea a tăierii viței de vie și lucrărilor din sezonul de iarnă. Vincențiu și-a câștigat notorietatea și în Biserică, în special datorită predicilor pe care Sfântul Augustin le-a consacrat în cinstea diaconului din Zaragoza, iar jocurile de cuvinte pe seama lui i-au
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
decursul a șase luni de la recoltă. Astfel, scoase pe piață în noiembrie ele se comercializează până în primăvară. Vinul "beaujolais nouveau" se produce într-o cantitate de 1.3 milioane hectolitri, cantitate obținută de pe o suprafață de 2.100 hectare de viță de vie, Gamay Noir à Jus Blanc, suprafață cuprinsă între Saône-et-Loire și Villefranche-sur-Saône. Datorită solurilor granitice din nord și a celor argilo-calcaroase din sud, regiunea Beaujolais oferă condițiile ideale de cultivare pentru acest soi de viță de vie. Procesul de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
2.100 hectare de viță de vie, Gamay Noir à Jus Blanc, suprafață cuprinsă între Saône-et-Loire și Villefranche-sur-Saône. Datorită solurilor granitice din nord și a celor argilo-calcaroase din sud, regiunea Beaujolais oferă condițiile ideale de cultivare pentru acest soi de viță de vie. Procesul de vinificare este unul tradițional: strugurii întregi, dezciorchinați, nezdrobiți sunt supuși unui proces de vinificare în roșu combinată cu o macerare semicarbonică. Această metodă ancestrală conservă prospețimea aromelor primare care le dau acestor vinuri savoarea specifică: arome
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
unei răscoale, se desfășoară pe o perioadă limitată de timp. Această permisivitate reglementată amintește de celebra formulă a lui Sigmund Freud: o sărbătoare este o dezordine organizată care întărește ordinea. În toate țările cu o tradiție a vinului și a viței de vie, culesul viilor este un prilej de bucurie și de sărbătoare. Vechiul Testament ne relatează un episod în care viticultorii evrei: "au cules viile, au stors strugurii, au făcut praznic și s-au dus în casa Dumnezeului lor, unde au
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
răsunătoare se contopește cu cântările și strigătele vesele ale celorlalți tineri, care dansează în jurul lui. La romani, culesul viilor era un pretext de sărbătoare continuă, manifestări zgomotoase și deșuchiate, adevărate Saturnalii. Închinate lui Saturn, zeu popular al semănăturilor și al viței de vie, Saturnaliile se desfășurau între 17 și 24 decembrie. În această perioadă, erau suspendate multe legi, de pildă, cetățenii romani își serveau sclavii și părăseau orașul pentru a petrece câteva zile la țară. Din același motiv, tavernele marilor drumuri
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
festiv" și via dă acestei sărbători adevăratele sale rădăcini. Sărbătorile vinului transmit atât de mult tradițiile populare încât au loc uneori chiar și acolo unde fructul lui Bachus nu este decât o amintire, ba chiar și în sate unde cultura viței de vie nu a existat niciodată. Capitolul V VINUL ȘI CONSUMUL SĂU Începând cu secolul al IX-lea, Europa creștină se identifică cu civilizația vinului, iar podgoriile ce aparțin bisericilor produc băutura apreciată de către prinții și mai marii regatului. Până la
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cel Mare, orașului Strasbourg, permițând astfel acestui oraș să comercializeze vinurile în tot imperiul carolingian. Încă din secolul al XIII-lea, clerul local, ghidat de episcopii săi proveniți în cea mai mare parte din familii bogate galo-romane, a dezvoltat cultura viței de vie, preocupându-se de calitatea care făcea din vinurile din Alsacia cele mai bune vinuri din Europa. Această voință s-a menținut în decursul istoriei, totuși cu lungi eclipse datorate, în mare, agitațiilor politice traversate de către această regiune pe
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pentru viticultorii din Bordeaux, podgoriile din Gaillac erau apreciate încă din secolul al XIII-lea de către Henric al III-lea al Angliei și au fost, de asemenea, printre preferințele lui Francisc I, care a adus din această regiune varietăți de viță de vie și viticultori pentru a-și planta propria podgorie la Fontainebleau. Vinul de Cahors, de asemenea, a suferit de pe urma dezvoltării puternice a capitalei Aquitaniei, locuitorii din Bordeaux obținând, în secolul al XIII-lea, interzicerea vânzării acestuia, în regiune, înainte de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
VII-lea, pe vremea "bunului rege Dagobert", proprietari a numeroase terenuri în Argenteuil, Montmorency, Nanterre, Port-Marly, Rueil și Saint-Germain-en-Laye, precum și călugării mânăstirii Saint-Germain-des-Prés, care și-au plantat primele podgorii în Suresnes. Pe de altă parte, prinții și burghezii își cultivau vița de vie în propriile grădini din Belleville, Chaillot, Charonne, Picpus și Vaugirard, apoi mai târziu, la periferia Parisului, la Bagneux, Chatillon, Clamart, Clignancourt, Fontenay, Issy, Meudon, Montmartre, Vanves... Cei care se ocupau de podgoriile pariziene erau, evident, regii. Astfel, Henric
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe aceeași latitudine cu provinciile Champagne sau Orléanais, iar microclimatul intern al Parisului seamănă cu cel de pe Valea Loirei. În plus, numeroasele meandre ale Senei favorizează expunerea bună a podgoriilor, iar dealurile calcaroase ale regiunii sunt propice îndeosebi culturilor de viță de vie. Încă din secolul al XVII-lea, pe coastele muntelui Valérien se întindeau terenuri împrejmuite care alcătuiau podgoria Suresnes (Mme Coulon, M. Mazot, Le Petit Clos, le Clos des Ermites, le Clos de la Porte, Le Clos des Seigneurs etc.
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
secol în urmă, se producea "micul albastru", denumit așa din cauza petelor pe care le lăsa. Reîntinerirea podgoriei de la Suresnes a avut loc în anul 1965 la inițiativa viceprimarului din perioada respectivă și totodată datorită acțiunii a doi pasionați cultivatori ai viței de vie. Podgoria Clos du Pas Saint-Maurice deține 1000 de ari și este creată de Jean Dumas, un cultivator venit din Ardèche la cererea lui Etienne Lafourcade, el însuși viticultor, pentru a-și pune în valoare cunoștințele, cultivând pe coastele
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
000 ha, pentru ca în anul 1920 să scadă la 1000 ha, iar apoi la 250 în anul 1934 și la doar câteva zeci în zilele noastre. Dar grădinile întinse de la periferia regiunii pariziene amintesc încă de amplasarea vechilor culturi de viță de vie, iar Parisul păstrează și în zilele noastre urmele trecutului viticol. De aceea există drumuri denumite Clos Bruneau (în arondismentul V), Clos Feuquières (arondismentul XV), Clos Lamotte (arondismentul XIX), Cité-des-Clos (arondismentul XX), sau Rue Vignon (arondismentul VIII) ori Rue
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vechilor pivnițe călugărești din Chaillot) muzeul Vinului din Paris pe ... Rue des Eaux57. Parisul are în prezent două podgorii productive: Clos Montmartre, din 1933, și Clos Morillons (unde numele este sinonim cu soiul pinot), din 1985. După dispariția completă a viței de vie în 1928, în Montmartre se replantează cinci ani mai târziu 2.000 de butuci de Gamay și de pinot noir provenind de pe domeniul Thomery, aproape de Fontainebleau. Situați în arondismentul XVIII din Paris, la colțul străzilor Saules cu Saint-Vincent
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în același secol, transferul în masă al populației a fost însoțit în domeniul rural de o specializare a culturilor. Astfel, în momentul în care în regiunile cu policultură, defavorizate din punct de vedere climatic, se observă un regres al culturii viței de vie, în departamentele meridionale se înregistrează o dezvoltare a acesteia. Replantările ce au urmat invaziei filoxerei din 1855 au creat deja, la începutul secolului al XX-lea, o suprafață viticolă superioară celei din 1850 în Aude, Gard, Hérault și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
exemplu, Herault producea 66 hl pe hectar, pentru o medie națională de 29 hl/ha)69. Mai mult, în 1909, cu ajutorul viticol oferit de departamentele Bouches-du-Rhone și Var, cele șase departamente meridionale reprezentau 54 % din producția metropolitană. În concluzie, cultura viței de vie tindea să dispară din regiunile climatice nefavorabile, concentrându-se și extinzându-se în cele meridionale. Situația din secolul al XVIII-lea s-a schimbat: producția avea să se izoleze și să se separe de consum. IV. De la vinul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
calitate inferioară exista deja. Odată cu creșterea cererii, acest produs a fost treptat asimilat. Mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, producția viticolă s-a mărit. Cultivată pe suprafețe mari și răspândită în diverse regiuni ale Franței, vița de vie a fost intens exploatată, astfel încât producția a crescut în mod considerabil. Dacă totalul suprafețelor cultivate cu viță de vie s-a diminuat de la 2 182 000 ha în 1850 la 1 637 000 în 1909, recolta metropolitană a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a secolului al XIX-lea, producția viticolă s-a mărit. Cultivată pe suprafețe mari și răspândită în diverse regiuni ale Franței, vița de vie a fost intens exploatată, astfel încât producția a crescut în mod considerabil. Dacă totalul suprafețelor cultivate cu viță de vie s-a diminuat de la 2 182 000 ha în 1850 la 1 637 000 în 1909, recolta metropolitană a crescut de la 30 251 000 hl, media deceniului 1850 1859, la 54 717 292 hl, media deceniului 1900 1909
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
incertitudine îi determină pe cei de la ONIVINS și INRA să continue studiile de cercetare într-un ritm cincinal. Capitolul VI VINUL ȘI EUROPA Civilizația vinului reprezintă baza culturală a Europei. Copiii lui Dionisos și cei ai lui Noe au răspândit vița de vie din Attica până la Oceanul Atlantic. Din Europa caucaziană până în Uniunea europeană trecând prin Roma și Bruxelles, vinul, din punct de vedere istoric, este o băutură Europeană. De la est la vest, "fiul sacru al Soarelui", drag lui Baudelaire, luminează civilizația
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a spus: "Bravi fii germani, Nepoții așteaptă s-ocupăm Și Burgundia dar și Champagne Vin alb și roșu să-nhățăm Destul cu berea de Bavière Din Dunkerque până-n Dijon, Cupele rubin tot cer." Chiar Paul Déroulède a preamărit în 1894 "vița de vie" patriotică: Trăiască strugurele mic sau mare Să n-aud de hameiu-n floare Te cherchelește dar nu te desfată! Primul război mondial a izbucnit în 1914, aducând victoria francezilor în 1918. În cinstea acestui eveniment a fost compus cântecul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]