3,815 matches
-
patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să-și iubească și să-și cinstească patria sa, căci acela care nu-și iubește și nu-și cinstește patria nu e vrednic să locuiască pe pământul ei, nu e vrednic ca să aibă nimic pe pământul patriei, și nu e vrednic nici să trăiască pe pământul ei; să cinstească stăpânirea patriei sale și pe toți slujbașii bisericii, politicești și militărești, căci ei îngrijesc de fericirea patriei ca toți să fie mulțumiți câți locuiesc pe pământul ei; să cinstească pravilile patriei sale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
supune legilor și dă amesuratele biruri de bună voie, cel ce este credincios Imperatului și stă în toată ora gata să-i fie ajutor și să apere patria și scaunul împărătesc de tulburare, acela este cetățean bun și credincios și vrednic de onoarea Imperatului, de amoarea patriei și de placerea lui Dumnezeu și a oamenilor (p. 110). Patriotismul este definit în termenii unui civism al cărui virtute principală este loialitatea față de dinastie. Se pot observa puternice similarități punctuale între obligațiile față de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de mântuință. El era eroul, era idolul lor, era viața și fericirea lor, era rumânul care făcea cât toți rumânii. Sub comanda lui, rumânii cu armele în mână dezvoltară o putere destoinică de a trage admirarea și lauda celorlalte nații; vrednică de numele și sângele ce-l purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
purta în vinele lor și de drepturile ce dorea să dobândească, acestea era vremile cele eroice ale rumânilor. Geniul lui Mihaiu croia, și rumânii puind în lucrare făcea minuni. Unind pe toți rumânii într-un tot, făcu o nație mare, vrednică de recunoașterea altor nații, destoinică de a se apăra și în stare de a se civiliza. Aceasta era vremea cea mai slăvită pentru rumâni, era o epohă care prevestea pentru dânșii un veac de aur. Încă puțin și rumânii s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al rumânilor, se răpi din viață printr-o moarte hoțească. Sgomotul acel mare ce-l făcură armele rumânești pentru slava și fericirea țării, se liniști; țara
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
slavei de atunci, veni smerirea și umilirea, tot folosul a fost că turcii se învățară a respecta drepturile țării până mai târziu. Dar datoria istoriei rumânești fie ca să păstreze în viacuri isprăvile acelea minunate ale [p. 321] acestui Ahil rumânesc vrednic de a-și avea Omirul său care să fie cartea vitejiei, cartea rumânilor, cartea care să se citească cu drag de către oricine. Rumânii aibă a se mândrii cu eroul acesta care se luptă ca un leu pentru pricina cea sfântă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1932, în Pașcani. Din acel orășel a plecat (în timpul războiului a fost refugiat și în Blajul meu), trecând pas cu pas prin toate școlile și depășind toate treptele diplomației de carieră, exigențe, severe altădată, străbătând cele 5 continente, să ajungă, vrednic ostaș al datoriei, în peste 30 de țări. După ce am parcurs, cu o curiozitate firească, cele 400 de pagini de manuscris, mi-am dat seama că harnicul și prestigiosul diplomat (are și un doctorat în materie) este îndreptățit să declare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
faptul", "obiectul", "realul", în vreme ce ființa (cu toate ipostazele sale aristotelice sau înțelesurile sale "categoriale") este nimicul însuși. De aici putem înțelege că ființa nu reprezintă doar ceea-ce-este, că ea are în sine negativul, de vreme ce a fost gândită, în comparație cu ființarea socotită vrednică întruchipare a realului (a ceea ce este), ca nimic. Recuperarea nimicului din ființă este o sarcină a gândirii. Dar prin îndeplinirea ei, gândirea trebuie să iasă din orizontul dictaturii judicativului, de sub dominația regulilor strict formale ale acestuia; așa încât, însăși ordinea discursului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Spun tolerant, pentru că, în mod firesc, dacă pămîntul ar fi după mintea mea, ar trebui să crape exact sub picioarele nesimțiților și... gogîlț, să-i înghită. Revin la pîrîul ăsta pîrlit, numit și el Ghireni. Cînd venea primăvara era mai vrednic și mai dodoloț și se apuca din nou să sape la o bulboană în care apa fierbea ca într-un cazan. Malurile se surpau și acolo, în cazanul ăla, se amestecau ca în iad, tot felul de mizerii pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Mă luminez. Perdaful pe care mi l-a făcut este la valoarea actualizată a terenului. Așa mai merge. M-am lămurit și buna dispoziție a pus din nou stăpînire pe mine. Chinurile ascensiunii politice Deși a fost un soldat credincios, vrednic și cu multă inițiativă, Donose Radu n-a reușit performanța de a fi consilier. La începutul carierei sale politice n-a fost trecut nici măcar la rezerve, apoi de trei ori la rînd a fost onorat cu un loc pe acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe vremuri cu Limbrich, care s-au românizat în timp și acum a rămas doar un singur Limbric. Om destoinic de altfel, care a luptat din răsputeri ca această familie să nu se stingă odată cu el. Nevastă-sa, o fată vrednică și voinică, îi turna doar fete și iar fete. Vreo șapte la număr. De cîte ori se năștea încă o fată, Toader Limbric mergea la o mică bodeguță din sat și se îmbăta. Singur. Apoi veneam și noi, toți prietenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar ce face morala creștină cînd un bătrîn se uită unde n-are dreptul? Eh, ți-am spus că micile abateri... se pot corecta. Cînd, profesore? După. Amin. Despre cuvintele demn, demnitate și demnitar Cuvîntul demn înseamnă, conform DEI: 1. vrednic, capabil, destoinic și 2. corect, respectabil, rezervat, sobru. Prin urmare un om demn este de toată isprava, de admirat și... de pus în ramă. Cuvîntul demnitate înseamnă 1. calitatea de a fi demn, autoritate morală, prestigiu, măreție și 2. înaltă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
invers. Cuvîntul demnitar înseamnă înalt funcționar de stat sau o persoană care deține o demnitate importantă. Despicînd firul în patru observăm că un demnitar, înalt funcționar de stat, nu presupune că musai trebuie să fie demn, autoritate morală, prestigios, măreț, vrednic, capabil, destoinic, corect, respectabil, rezervat, sobru. Nu am avea motive de cîrcotășeală dacă un demnitar nu ar avea nici una din aceste calități enumerate mai sus. DEI însă ne strecoară o‚ "șopîrlă"‚ și anume că acest cuvînt, demnitar, provine de la franțuzescul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
noi suficienți demnitari. Și cuvîntul ăsta demn cere enorm de multe calități și este greu să te așezi într-un tipar așa de sever. Poate acceptăm sensul de demn de dispreț care este mai convenabil pentru noi, românii. Hai că vrednic o fi cum o fi, poți la o adică să fii vrednic de milă. Capabil chiar nu este așa de greu să fii și mai ai și varianta să fii capabil de orice. Destoinic este o calitate greu de cuantificat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și este greu să te așezi într-un tipar așa de sever. Poate acceptăm sensul de demn de dispreț care este mai convenabil pentru noi, românii. Hai că vrednic o fi cum o fi, poți la o adică să fii vrednic de milă. Capabil chiar nu este așa de greu să fii și mai ai și varianta să fii capabil de orice. Destoinic este o calitate greu de cuantificat dacă nimeni nu te-a văzut înhămat la o treabă. Dar poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să fie refăcută. „Căci piatra, cât e ea de piatră, se macină cu vremea stând. Si peste trista-i măcinare rămân doar apele curgând” - Despre refacerea bisericii aflăm dintr-o inscripție grecească așezată deasupra ușii de intrare: „Acest însemnat și vrednic de laudă Dumnezeesc templu s-a reînoit din temelii de pre venerabilul boer Ioan Postelnicul, nepotul reposatului boier Scarlat din Constantinopol, fiind egumen ieromonahul Ieroteu, din renumita insulă a Ciprului și prim-maistru Grigorie la Constantinopole. În anul 7133, luna
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în târg în Iași, pe Ulița Vetezăiască...Aceea eu o am vândut dumisale lui Păun ce-au fost clucer, carile acmu iaste vameș mare.” Acest vameș și-a pus în gând să zidească o mănăstire pentru că: „Este mult lăudat și vrednic de mii de laude lucrul acelor ce pun silință spre zidirea dumnezăieștilor case și pentru întocmirea svintelor mănăstiri”, precum spune Methodie, arhiepiscop al Tarigradului și patriarh ecumenic, în hotărârea din 9 feb. 1671 (7179). Prin această hotărâre, mănăstirea Clatea a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
numele la loc de vază - Ciobanu Maria (Margheta) căsătorită cu Suslov Constantin (Coca), ambii cu o activitate culturală deosebită în zona Pungeștilor, despre care las cititorilor plăcerea să afle amănunte din cartea cu amprente a domnului Pungeșteanu, și el un vrednic slujitor al umorului de calitate... Cartea lui Ștefan Boboc, spuneam, cheamă să citim în ea istoria, dar nu e vorba doar despre istoria locurilor, ci cu pricepere zidită în istoria țării, în cadrul vieții internaționale, în multe momente ale vieții nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să-și confecționeze alibiuri, să-și cosmetizeze portretul. Își ambalează ticăloșia ca luciditate, ca imparțialitate înțeleaptă, ca probă de „independență“. Dar, de fapt, e confuz până la nevroză. E „ticălos“ în cealaltă accepțiune pe care o are cuvântul în românește: jalnic, vrednic de milă, sărman. Oarecum comic, deși nu mai puțin periculos, e ticălosul pe bază de prostie. Băiat simplu, din popor, el a intrat, trudnic, în categoria „dăscălimii“. A învățat cuvinte noi și grele, cum ar fi „teluric“, „intrinsec“, „exhaustiv“, a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
veselie ce-i de prăznuire. Așa și acum, întru această zi plină de veselie, plină de bucurie, îndrăznim a da a noastră smerită mulțumire prea învățatului și mult milostivului împăratului nostru, care între mulți împărați ai pământului este cel mai vrednic a fi lăudat..."49. Între persoanele oficiale care au mai luat cuvântul cu ocazia festivităților de inaugurare a noii Episcopii ortodoxe a Bucovinei s-au mai numărat boierul Vasile Balș și vicarul Mitropoliei Moldovei, Meletie, care, în discursurile lor au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
care sunt în clasul al triile, au să mai rămâie în școală pe o vreme, să învețe până vor săvârși învățătură", iar "cei ce se socotesc că au săvârșit învățătura" trebuiau să dea un examen cu Vlahovici. Dacă erau găsiți "vrednici de preoție", urma să li se elibereze fiecăruia câte un atestat. Pe baza acestuia, Consistoriul cerea autorităților Guberniului Galiției "slobozenie ca să se sfințească aceia cu darul preoției"142. Cei care doreau să urmeze școala clericală trebuiau să fie absolvenți, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ajutătoare, care ne poate ajuta să umplem golul sufletului nostru atunci când avem mai mare nevoie. Din slava Ta cerească Te coboară Spre Bethleemul sufletului meu Si-n staulul smereniei, Fecioară, Intrând, să naști pe unul Dumnezeu. Știu că nu-s vrednică, Fecioară, Să-ți fiu în noapte acoperământ: Ci-n mila Ta din ceruri Te coboară, Să naști în duhul meu pe unul Sfânt. O poezie care mi-a atras atenția în mod deosebit este cea în care maica Teodosia o
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
căci, orice-ați face, tot 2.500-3.000 de kilocalorii vă trebuie zilnic, restul fiind „Încredințat“ latrinei. Și, culmea risipei e dragostea: Eu, cu o singură „partidă de sex“, Îmi asigur specia cu Încă vreo 4-6 noi pisici, după cât de vrednică mi-e partenera. Socotiți câte astfel de partide vă trebuie pentru un singur „moștenitor“... Orice-ați spune, risipa merge mai departe. Chiar sinucigaș. Căci din grâul sortit pâinii zilnice, voi faceți vodcă. E drept, și ea aduce energie, Însă doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]