4,573 matches
-
prin contracție. În regiunile intermediare (adică de la pămînt [] apă [] aer [] foc-diamant) agentul mutațiilor este dilatarea (solve); condensarea (coagulă) este așadar la periferia (circumferința-Tharmas) sferei Pămînt-Empireu. În sistemul lui Blake, Arhitectul divin este chiar Urizen căzut, el prinde multe Spirite (mulți "Vulturi"/"Acvile") în infinite plase (aceștia fac posibilă ridicarea Universului, ei sînt viața lumii fizice, entitățile vii ce tind spre urcușul în divinitate, sau se scufundă în întunecimile materiei), le leagă, "puternicele energii în spații mici strîngîndu-le"248. Cu picioarele pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
La Blake întîlnim o asemănare limpede: Vala sau natură divină este deopotrivă arsă, cenușă ei cade "sub cuptoare, o jalnică grămadă în moartea ce trăiește"251. De aici este construit universul, si se folosește "mortar amestecat cu cenușile Valei"252, Vulturii/ Acvilele "agață pretutindeni/ Cortinele universale și de la Soare la alt Soare/ Pe ai luminii purtători îi răspîndesc"253. La fel, în Milton, Enitharmon țese "Pînză Vieții/ Din cenușile celor Morți"254. Afinitățile cu Böhme sînt astfel evidente. O concepție similară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Paianjenul și Viermele Înfășurau suveica-naripată, cu șuierat asurzitor prin toate firele ce ascultau; Sub Peșteri se rostogolesc poverile de plumb și fusele de fier, Imensă bătătura și urzeala cumplit vuiesc în adîncimea-nfricoșată. 150 În acest timp, departe-n vastul neștiut, Vulturii, cei cu puternice arípi, isi abat Zborul temerar în chipuri Omenești distincte; prin întuneric beznă Perdelele țesute ei le poartă; și în cîrlige daurite agață pretutindeni Cortinele universale și de la Soare la alt Soare Pe ai luminii purtători îi răspîndesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pîntecele-i fost-au de dorul lor cuprinse. Și zise: "De ce simt astfel de iubire și de milă? Ah, Enion! Ah, Enion! Ah, încîntătoare, încîntătoare Enion! Cum este-aceasta? Toată nădejdea mea s-a dus! în veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma rătăcesc uitare căutînd În valuri ale disperării: zadarnic; fiindcă dedesubt de mă scufund, Înăbușindu-mă trăiesc: De-s
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Albastră umbră,-ntunecoasă, groaznică, ieșit-am în văzduh din Nările Lui Enion ce răsuflau, de Enitharmon despărțit. Urlat-am de durere. Și te-am privit cum putrezeai pe Stînci. Din mila am plutit deasupră-ți; și străjuit-am leșu-ți groaznic Din fața Vulturilor Mîncători de Stîrv 124 ai afunzimii; și-atunci de ce-mpotriva-mi 110 Să te minii, care în noaptea morții te-am păzit să n-afli vătămare?" Tharmas răspunse: "Ești tu Urthona, Prietene, bătrîne camarad Cu care fericit trăit-am nainte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dilatați ei văd a' Soarelui și Lunii grozavii 140, Elementarele Planete și sferele de foc excentric. Nările sale respiră-o pălălaie, si pletele-i sînt precum codri Cu jivine; acolo leul fioros privește, tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frunte, de negre tunete bubuitoare-mpresurată, Și ale sale dezgolite mădulare lucind peste albastrul cer întunecat, genunchii săi În nori că sîngele-mbăiați, pîntecele-i în focuri de război acolo unde sulițe Și săbii fac prăpăd, acolo unde Acvilele plîng și rîd Hoitarii Vulturi, agrăind: 45 "Acum noaptea Măcelului se-aprópie, acuma carnea Regilor și-a Prinților Cei în palate răzgîiați fie-ne de hrană, sîngele Căpeteniilor nutrit Cu poftă și ucidere fie-ne de băutură; Corbul cel beat va rătăci Printre cei omorîți noaptea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Leul cel puternic binevoí în gura-i zăbala cea de aur să o poarte, În vreme ce Păunul, care-și întinde razele în zariște, pe vîntul de miresme plin a adăstat Să îi aducă fructe-ale-ncîntării dulci de la copacii preabogatelor minuni, 285 Și Vulturul cel cu puternice arípi văpaia cerului în noapte o purta. Petit și subjugat în Moartea Veșnică Zăcut-a Demonul 236, Înfuriat pe disperarea-ntunecoasă, Melancolia-ngrozitoare. Căci pînă-n zări se-ntinse ea prin toate lumile pe care Urizen le străbătu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Mugind îngenunchează-n față cerurilor; tremura sălbăticiunile Pădurilor; Leul cutremurîndu-se întreabă Leopardul: "Simți Groază ce o simt, necunoscută mai naite? Glasu-mi refúză ca să urle, Și-n slabe gemete-ți vorbesc. În noaptea-aceasta, Nainte de revărsarea zorilor, Acvila chemat-a Vulturul Hoitar, 60 Corbul chemat-a șoimul, i-am auzit din codrii-mi negri, Zicînd: "Să mergem în înalt departe, căci neîntîrziat, o simt în aer peste vînt, O groaza vine de la miazăzi". Acvila și Șoimul în zori Fugit-au, și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
am auzit din codrii-mi negri, Zicînd: "Să mergem în înalt departe, căci neîntîrziat, o simt în aer peste vînt, O groaza vine de la miazăzi". Acvila și Șoimul în zori Fugit-au, și pînă să rasară soarele, urmară corbul și Vulturul Hoitar. Hai să fugim și noi spre miazănoapte". Fugit-au. Fiii Oamenilor 65 Îi văzură plecînd în înfricoșătoare cîrduri. Cu tărie răsunắ trîmbița Și toții Fiii Veșniciei Coborît-au în Beula. În fioroasele văpăi zăceau mădularele Tainei urlînd și mistuindu-se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și poate duce la o întîlnire cu spiritul, deci o ascensiune spirituală, cînd există o deschidere spre dialogul universal; sau poate duce spre materie și materialism, cînd există închidere de sine; atunci vorbim despre căderea spirituală). 124 (IV, 109) Din fața Vulturilor Mîncători de Stîrv: Blake face distincție între Eagles = vulturi/acvile-spirite celeste, superioare, si Vultures = vulturi hoitari, ce se hrănesc cu stîrv, spirite inferioare. 125 (IV, 169) stînci multe împietresc, multe planete: Blake descrie aici una dintre funcțiile ciocanului lui Los
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o ascensiune spirituală, cînd există o deschidere spre dialogul universal; sau poate duce spre materie și materialism, cînd există închidere de sine; atunci vorbim despre căderea spirituală). 124 (IV, 109) Din fața Vulturilor Mîncători de Stîrv: Blake face distincție între Eagles = vulturi/acvile-spirite celeste, superioare, si Vultures = vulturi hoitari, ce se hrănesc cu stîrv, spirite inferioare. 125 (IV, 169) stînci multe împietresc, multe planete: Blake descrie aici una dintre funcțiile ciocanului lui Los/Urthona (crearea sistemelor planetare), si echivalează în mod limpede
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
deschidere spre dialogul universal; sau poate duce spre materie și materialism, cînd există închidere de sine; atunci vorbim despre căderea spirituală). 124 (IV, 109) Din fața Vulturilor Mîncători de Stîrv: Blake face distincție între Eagles = vulturi/acvile-spirite celeste, superioare, si Vultures = vulturi hoitari, ce se hrănesc cu stîrv, spirite inferioare. 125 (IV, 169) stînci multe împietresc, multe planete: Blake descrie aici una dintre funcțiile ciocanului lui Los/Urthona (crearea sistemelor planetare), si echivalează în mod limpede cuvîntul "rock" (stîncă) cu "planet" (planetă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a Europei, lui Mahomed îi trebuia o izbândă repede și hotărâtoare împotriva ghiaurului de la răsăritul Carpaților. De aceea năpustea asupra Moldovei cu o armie așa de mare, într-un anotimp așa de neprielnic. Soliman Pașa țintea spre Suceava, spre cuibul vulturului. De cum a intrat în Moldova, Soliman Pașa a văzut că satele sunt arse, hambarele golite, fântânele astupate ori otrăvite. N-aveau otomanii unde să-și odihnească truda drumurilor, n-aveau unde-și adăpa armăsarii, iar hrană pe sponci, mai ales
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
pulpă nu mă lasă!” Și bietul om, slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt Pășea trăgând piciorul, încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur, adânci, vioi și mari Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfund Dar fruntea lui de raze părea încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea „Sfântul Gheorghe” ș-a „României Stea”. Românul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vârstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului în care se construia identitatea și asupra modului în care viața era trăită în condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați în Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea în Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile în construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
parteneriat de cercetare între Universitatea „Transilvania” Brașov și University Bloomington, Indiana, Statele Unite ale Americii. începutul a fost făcut prin organizarea unui seminar de istorie orală la Brașov în vara anului 2001, la care au fost invitați specialiști din țară (Smaranda Vultur, Carmen Huluță, Stejărel Olaru) și din străinătate (Maria Bucur-Deckard, Jill Massino). Derularea propriu-zisă a proiectului s-a soldat cu 47 de interviuri realizate de o echipă formată din studenții Facultății de Sociologie Brașov și oaspeții străini, coordonată de cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă în cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat în alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării Bârsei este doar orientativ, fără să se regăsească neapărat în toate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Perennial, New York, 1993. Vezi Radu Ionid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Lucrări valoroase din acest punct de vedere s`nt Germanii din Banat a Smarandei Vultur, Donbas, o istorie deportată a lui Doru Radosav și Tief in Russland bei Stalino: Erinnerungen und Dokumente zur Deportation in die Sowetunion, 1945, și Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich nicht - Erzahlungen von Russlandeportieren ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p. 51; Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, p. 72. Kroner, op.cit., p. 14. Radosav, op.cit., p. 16. Mulți foști deportați susțin aceste afirmații; vezi Radosav, op.cit., pp. 28-30, interviul cu Margareta Ebner `n Smaranda Vultur (Co), Germanii din Banat, p. 344; Elizabeth Oberten, „Mein fingerglied verfaulte”, Russland Deportierte, pp. 8-9. Vezi Ordinul nr. 5551 din 11 ianuarie 1945. Vezi Hannelore Baier (ed.), op.cit., pentru scrisori adresate guvernului român protest`nd `mpotriva deportărilor, dar și alte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
special la lumea ficțională, care se potriveau adresantului: țăranul, săpăliga, gâscanul, chirurgul. Alteori porecla este un oximoron: în 1988, la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Calgary, un săritor britanic ocupa ultimul loc la ambele probe individuale. Eddie Edwards, poreclit The Eagle/Vulturul, nu a devenit celebru pentru metrii, pe care schiurile sale aruncau urme, ci pentru cei pe care îi străbătea târâș. Unii i-au spus că este căzător înnăscut, alții i-au spus omul care cade. Totuși, la acea vreme, 100
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu paiete, cu zale, cu explozii de-o clipă / Fire, forme, nervi se nasc, strălucesc, se consumă, se sting / Porții de viață, de moarte, de glorie se-mpart pe mari galantare / Dinții le mestecă / Am trăit! urlă șacalul, femeia, robul, vulturul, câinele / Am trăit! urlă sângele, ochiul, coapsa, amestecându-și vocile lor / Târând fiecare clipa aceea de moarte, de viață”. Cu unele reluări, ultimele cărți - O fiară desăvârșită (2001), Miere neagră (2002), Îngerul pe gheața subțire (2003) - întăresc impresia disoluției individului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldova. În perioada interbelică a colaborat la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Bugeacul”, „Gazeta Basarabiei”, „Itinerar”, „Jurnalul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Venind dinspre publicistică, I. a publicat plachetele de versuri Blestem (1937) și Moartea vulturului (1938), vădit marcate de „experiențe barbiene” și îndeosebi de „maniera lui Arghezi”, așa cum observa G. Călinescu, dar și de marea poezie franceză (Baudelaire, Verlaine, Béranger), de care s-a simțit întotdeauna foarte apropiat. Poezia din această perioadă evocă, în vocabule
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
este aptitudinea de a cânta pe mai multe „coarde”, împletind dezinvolt și inegal socialul cu intimitatea, civismul cu lirismul, notația peisagistică cu cea ontologică. A tradus din opera lui Pușkin, Lermontov, Lev Tolstoi, Nekrasov ș.a. SCRIERI: Blestem, Chișinău, 1937; Moartea vulturului, Chișinău, 1938; Glasul patriei, Chișinău, 1946; Drumuri spre lumină, Chișinău, 1947; Pohoarnele, Chișinău, 1947; Brigada întâia, Chișinău, 1948; În avangardă, Chișinău, 1951; Aleea păcii, Chișinău, 1953; Povestiri, Chișinău, 1953; Versuri, Chișinău, 1954; În poiană, Chișinău, 1954; Primăvara în Carpați, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]