KorAP: Find »[drukola/base=weber & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...118 119 120 ...142 >

3,544 matches

Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740

de l'Epître aux Romains (2000), traducere de Judith Revel, Rivages, Paris, 2009, pp. 40-49. 6 Pentru citatele din Noul Testament am folosit ediția Biblia sau Sfînta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al B. O. R., București, 1994. 7 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, p. 68. 8 Judith Schlanger, La Vocation (1997), Hermann, Paris, 2010. 9 Ibidem, pp. 26-27. 10 Ibidem, p. 30. 11 Heinich, L'élite artiste, pp. 75sqq (de asemenea, capitolul "La vie vouée", pp. 82-100). 12

Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403

interesului cadrelor didactice în practica școlară curentă. Inițial portofoliul educațional a fost conceput ca un ansamblu de documente reprezentând rezultatele unui elev de-a lungul unui semestru. Ulterior, acest înțeles a fost modificat „cu scopul de a răspunde exigențelor învățării”(Weber 1999). Astfel, din instrument de consemnare a rezultatelor elevilor, portofoliul a devenit un instrument de lucru pentru elev, de unde și numele care i s-a atribuit de „dosar de învățare” (Forgette Giroux et Simon, 1994). Acest instrument numit și „portofoliu

Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

107). Fără îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul în România postdecembristă nu poate fi explicată fără a ține seama de modelul național-comunist autohton. Autorii alocă un spațiu important discuției despre legitimitate, trecând în revistă tipurile indicate de Weber în relație cu autoritatea - tradițională, charismatică și legal-rațională, bazată pe dreptul divin sau natural. Aici trebuie să intervenim cu o obiecție metodologică: despre teoria dreptului divin și a celui natural s-au scris tratate monumentale, de aceea e cumva straniu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Rusia a Etnicilor Germani din Banat”, p. 416. Vezi Hannelore Baier, „Sighet - punctul de frontieră prin care s-au `ntors primii deportați etnici germani din URSS”, Analele Sighet 2. Instaurarea Comunismului - `ntre Rezistență și Represiune, 1995; Kroner, op.cit., p. 51; Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, p. 72. Kroner, op.cit., p. 14. Radosav, op.cit., p. 16. Mulți foști deportați susțin aceste afirmații; vezi Radosav, op.cit., pp. 28-30, interviul cu Margareta Ebner `n Smaranda Vultur (Co), Germanii din Banat, p. 344; Elizabeth Oberten

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
cresc și remunerațiile, exist`nd chiar un spor de lucru la -0șC. `ntr-adevăr, mulți deportați au observat că, `ncep`nd cu acel an, rația de hrană a crescut, salariile erau mai mari și, `n unele cazuri, chiar cazarea mai bună. Weber, Die Deportieren von Siebenburgen Sachsen, p. 460 Radosav, Donbas, ed.cit., p. 48. Ibidem. Interviu cu Maria Coc`rlă, p. 3. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 43. Interviu cu Regine Șimon, p. 1. Ignaz Fisher, „Date Despre...”, p. 417. 82

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
robot”, `n H. Berner and Doru Radosav, Und Keiner..., ed.cit., p. 142. De exemplu, `n timp ce 12,9% dintre toate femeile deportate din Brașov au murit `n URSS, același indicator de 22,9% este valabil și pentru bărbați. Weber, Die Deportieren von Siebenburgen, pp. 238, 303. Ignaz Fischer, op.cit., p. 44. „Unsere Knochen lassen wir nicht hier!”, Russland Deportieren erinnern sich: Schicksale Volsdeutscher aus Rumanien 1945-56, Neuer Weg, Bukarest, 1992. Unii bărbați reușeau să facă rost de rații suplimentare

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
durerii fizice, de a se sacrifica pentru ceilalți și de a `ndura foamea `n religia catolică, vezi Anița Nandriș-Culda, Douăzeci de ani `n Siberia, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. Vezi Jolluck op.cit., și Massino, op.cit. Frau B. `n Georg Weber et al., Die Deportieren von Siebenburger Sachsen, p. 428. In and Russland Deportierte erinnern sich: Schicksale Volsdeutscher aus Rumanien, 1945-1956, Verlag der Zeitung „Neuer Weg”, Bukarest, 1992, p. 14 și discuțiile autorului cu foștii deportați. Vezi Shapovlov, op.cit. Hans Erozi

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

de Andrei MANOLESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2016 CUPRINS Prefață (Adrian Cioroianu) / 7 Capitolul 1. În loc de introducere, întunericul și lumina / 11 Capitolul 2. Despre capitalism / 23 2.1. Ce este și ce nu este capitalismul? / 23 2.2. Karl Marx și Max Weber, sau cele două fețe ale capitalismului / 46 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx / 46 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber / 61 2.3. Spiritul capitalismului / 67 Capitolul 3. Originile culturale și economice ale capitalismului / 135 3.1. Grecia

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
capitalism / 23 2.1. Ce este și ce nu este capitalismul? / 23 2.2. Karl Marx și Max Weber, sau cele două fețe ale capitalismului / 46 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx / 46 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber / 61 2.3. Spiritul capitalismului / 67 Capitolul 3. Originile culturale și economice ale capitalismului / 135 3.1. Grecia Antică, Roma Antică, Bizanțul / 135 3.1.1. Grecia Antică / 135 3.1.2. Roma Antică / 147 3.1.3 Bizanțul / 161

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și prin ce se caracterizează în raport cu alte modalități de organizare socială. Vom lua în dezbatere părerile mai multor filosofi ai socialului, o atenție aparte acordându-i, așa cum spuneam, lui Karl Marx și contribuțiilor sale din ,,Capitalul", dar și lui Max Weber și explicațiilor sale absolut originale, legate de rolul culturii în construcția unei civilizații. Pe tot parcursul lucrării vom considera cultura drept totalitatea acumulărilor de ordin sufletesc, moral, spiritual, ,,în interiorul" minții și ființei umane, iar civilizația o vom considera ca fiind

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
puse în evidență de Baechler: ,,Privite mai serios și mai în adâncime, două sunt problemele puse de capitalism care rămân la ordinea zilei așa cum au fost ridicate și cuprinse temeinic de doi uriași ai sociologiei istorice, Karl Marx și Max Weber. Prima dintre probleme se referă la locul și însemnătatea capitalismului în natura și destinul acestei faze a aventurii umane numită ,,modernitate". Cealaltă problemă este mai explicit istorică: cum se face că acest regim al economicului (capitalismul) a răsărit în Europa

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
vedere putem discuta despre multiple fețe ale capitalismului. În general, dezvoltarea sa se face în strânsă conexiune cu știința, tehnologia și posibilitățile lor de aplicare în practică. Este vorba aici despre căutare și adaptare. 2.2. Karl Marx și Max Weber sau cele două fețe ale capitalismului 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx Marx și Weber sunt cei doi mari teoreticieni ai capitalismului. Sunt filosofi ai științelor sociale care, prin opera lor, au încercat și în bună măsură au reușit

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
conexiune cu știința, tehnologia și posibilitățile lor de aplicare în practică. Este vorba aici despre căutare și adaptare. 2.2. Karl Marx și Max Weber sau cele două fețe ale capitalismului 2.2.1. Capitalismul lui Karl Marx Marx și Weber sunt cei doi mari teoreticieni ai capitalismului. Sunt filosofi ai științelor sociale care, prin opera lor, au încercat și în bună măsură au reușit să ofere o viziune proprie articulată, particulară, asupra capitalismului. Este vorba despre două viziuni diferite, datorate

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
măsură au reușit să ofere o viziune proprie articulată, particulară, asupra capitalismului. Este vorba despre două viziuni diferite, datorate unor unghiuri de dezbatere cu totul diferite. Marx este socialistul care vede în capitalism cea mai rea dintre lumile posibile, iar Weber este conservatorul care vede în capitalism cea mai bună dintre lumile posibile, o ordine naturală a lucrurilor, care vine din străfundurile culturale și religioase ale ființei umane. Marx este economist, iar Weber este mai mult decât atât. Primul vede capitalismul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
capitalism cea mai rea dintre lumile posibile, iar Weber este conservatorul care vede în capitalism cea mai bună dintre lumile posibile, o ordine naturală a lucrurilor, care vine din străfundurile culturale și religioase ale ființei umane. Marx este economist, iar Weber este mai mult decât atât. Primul vede capitalismul ca pe o lume a banului, al doilea îl vede ca pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ființei umane. Marx este economist, iar Weber este mai mult decât atât. Primul vede capitalismul ca pe o lume a banului, al doilea îl vede ca pe o lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
lume a omului. Pentru Marx banii și folosința lor sunt definitorii, pentru Weber determinant este elementul religios, cultural. Capitalistul lui Marx este un om lacom și rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face pe plac

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
rău, în permanentă căutare de profituri și care îi exploatează pe ceilalți. Capitalistul lui Weber este un ascet, care caută banul pentru că munca și dezvoltarea fac parte din destinul său. Capitalistul lui Marx este lacom și rău, iar capitalistul lui Weber este muncitor și strânge averile ca o cale prin care îi face pe plac lui Dumnezeu. În general, pentru Marx, oamenii sunt răi și nu merită libertatea. Este și motivul pentru care lumea socialistă n-o va prețui și n-

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
ca o cale prin care îi face pe plac lui Dumnezeu. În general, pentru Marx, oamenii sunt răi și nu merită libertatea. Este și motivul pentru care lumea socialistă n-o va prețui și n-o va avea. Omul lui Weber este unul bun, moral și responsabil și prin aceasta liber de la natură și de la Dumnezeu. De fapt diferența uriașă dintre cele două viziuni se păstrează și azi. Există păreri conform cărora capitalismul este doar un fenomen economic, după cum există păreri

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
păstrează și azi. Există păreri conform cărora capitalismul este doar un fenomen economic, după cum există păreri care extind analiza și consideră capitalismul ca fiind un fenomen economic, dar și cultural. Dacă Marx a pus în evidență fața întunecată a capitalismului, Weber a pus în evidență fața luminoasă a lumii capitaliste. Pe tot parcursul acestei lucrări ne vom situa de partea lui Weber, nu pentru că am fi obligați, ca la un meci sportiv, să fim într-o galerie sau alta, ci pur

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
capitalismul ca fiind un fenomen economic, dar și cultural. Dacă Marx a pus în evidență fața întunecată a capitalismului, Weber a pus în evidență fața luminoasă a lumii capitaliste. Pe tot parcursul acestei lucrări ne vom situa de partea lui Weber, nu pentru că am fi obligați, ca la un meci sportiv, să fim într-o galerie sau alta, ci pur și simplu pentru că ne aflăm în secolul XXI și azi știm mult mai multe despre construcție socială, lege și acțiune socială

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
crescut. Știm că omul și devenirea umană sunt mult mai complexe și numai o viziune integratoare, economică, dar și istorică, antropologică, sociologică și culturală, ne poate oferi răspunsuri la întrebările despre capitalism și construcție socială capitalistă. Acum putem spune că Weber a avut dreptate și pentru că socialismul s-a prăbușit la el acasă, adică în țara care l-a construit și dezvoltat ca singură alternativă posibilă, am numit aici Rusia și URSS. În același timp, China caută noi soluții de dezvoltare

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
analiza lui Marx în ceea ce privește trăsăturile lumii capitaliste își păstrează valabilitatea. Este și motivul pentru care am folosit-o la acest capitol. Fără analiza sa nimeni nu poate înțelege cu adevărat natura și esența capitalismului. 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber Anthony Giddens pune în evidență în lucrarea sa ,,Sociologie", că Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.) factorii ne-economici au jucat un rol

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
motivul pentru care am folosit-o la acest capitol. Fără analiza sa nimeni nu poate înțelege cu adevărat natura și esența capitalismului. 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber Anthony Giddens pune în evidență în lucrarea sa ,,Sociologie", că Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.) factorii ne-economici au jucat un rol primordial în dezvoltarea societăților moderne. Lucrarea ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului"134

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
esența capitalismului. 2.2.2. Capitalismul lui Max Weber Anthony Giddens pune în evidență în lucrarea sa ,,Sociologie", că Max Weber a fost unul dintre cei mai acerbi critici ai lui Karl Marx. După părerea sa (este vorba despre Max Weber n.n.) factorii ne-economici au jucat un rol primordial în dezvoltarea societăților moderne. Lucrarea ,,Etica protestantă și spiritul capitalismului"134, susține că valorile religioase - mai ales cele legate de puritanism - au avut o importanță fundamentală în crearea perspectivei capitaliste. Această

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]