5,010 matches
-
urmă, cu abandonarea cronică a bunurilor colective și cu anomia socială. Dincolo de România blamată sau de „spațiul mioritic” ironizat, se află și acele individualități ce se prezintă nu numai ca diferite, ci și ca superioare și acele persoane ce se zbat pentru asigurarea unui trai decent sau care pur și simplu migrează. Rezultă astfel o țară blamată, formată însă și din individualități superioare ce o blamează, printr-o deplină sfidare a mesajului celebru al anticului „paradox al mincinosului”; o țară săracă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări și mentalități, rezistențe și neliniști, să se mențină pe scena istoriei, iar cealaltă - individualizarea reflexivă - se străduiește, adesea zgomotos și contradictoriu, să ocupe locurile privilegiate ale vizibilității sociale. Decalajul dintre cele două lumi este tot atât de mare pe cât este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
romanele sale, alcătuit din povestiri plasate în același spațiu (strada Teiul Mare) și ale căror fire narative se întrețes, este o cronică în arabesc, alegorică și fantastică (în genul povestirilor evreiești sau a celor marquesiene) despre o lume care se zbate între real și ireal, între absurdul, cenușiul și misteriosul sens (poetic) al existenței. SCRIERI: Ceremonie de iarnă, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1965; Ființele abstracte, București, 1967; Interiorul legii, București, 1968; Bobinocarii, București, 1969; Catargul cu două corăbii, București, 1969; Boala
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei, civilizația euro-atlantică riscă să devină un imens parc de distracții. Lumea contemporană se zbate între uitarea modernă a păcatului (Gott ist tot) și păcatul postmodern al uitării (Tod ist Gott). În fața celebrării imanenței, umaniștii nu pot răspunde decât cu o disperată apologie a responsabilității morale. Aspectul „interesant” al oricărei istorii individuale sau colective justifică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
CAPITOLUL 35tc "CAPITOLUL 35" Disfuncțiile glandulare pot duce la alcoolism și la dependență de droguritc "Disfunc]iile glandulare pot duce la alcoolism [i la dependen]\ de droguri" „Puteți trata alcoolismul?” este un strigăt de ajutor al multor oameni care se zbat în cea mai neagră disperare. Da, reflexologia îi poate ajuta pe cei care se află în ghearele alcoolului sau ale drogurilor. Aceste cuvinte ar trebui să sune ca niște clopote ale libertății pentru miile de oameni care suferă de aceste
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
al cărei vîrtej de spumă se întindea de-o parte și de alta. Era o priveliște cumplită și înnebunitoare, deși îți trezea milă. Balena înota acum cu capul în afară, azvîrlindu-și înainte jetul chinuit, în timp ce unica ei aripă i se zbătea într-o spaimă de moarte. în fuga lui deznădăjduită, monstrul dădea din colț în colț, iar după fiece val pe care-l spărgea, se scufunda spasmodic în mare sau își înălța pieziș spre cer aripa zvîcnitoare. Văzusem cîndva o pasăre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
continua mult timp să sîngereze așa, întocmai cum un rîu continuă să curgă, chiar pe vreme de secetă, deoarece izvoarele lui se află departe în munții nevăzuți. Bunăoară acum, cînd ambarcațiunile vîsliră înspre balenă, primejdios de aproape de coada ce se zbătea, iar lăncile începură să i se înfigă în trup, din fiecare rană nouă țîșnea cîte un jet înalt, în vreme ce răsuflătoarea naturală din creștetul capului își trimitea doar la intervale rare înfricoșătorul lichid în văzduh. Prin această răsuflătoare nu ieșea încă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe o plajă bătută de valuri, monstrul se scufundă, într-o bulboană clocotitoare, pe marginile căreia scîndurile de cedru dansau aidoma unor bucățele de nucă pisată într-un bol de punci, răscolit cu repeziciune. în vreme ce echipajele celor două ambarcațiuni se zbăteau în apă, încercînd să se agațe de vîsle, de coșurile de saulă și de celelalte rămășițe ale epavei; în vreme ce micul Flask sălta în sus și-n jos pe valuri ca o sticlă goală, azvîrlindu-și în sus picioarele ca să scape de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Balena Albă, țâșnind ca o săgeată din mare, o izbise în fund cu fruntea ei lată, făcînd-o să se înalțe în văzduh, de-a rostogolul. Ambarcațiunea căzu apoi în mare, cu fundul în sus, iar Ahab și oamenii lui se zbătură să iasă de sub ea, ca niște foci care se tîrăsc dintr-o grotă de pe țărm. Din cauza șocului, balena își schimbă fără să vrea direcția, ieșind la mică distanță de centrul prăpădului pe care-l pricinuise; cu spatele la epave, rămase o clipă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au venit spulberându-i neliniștea ce-l chinuise bradul a privit lângă trunchiul său și a văzut cum un molift mic răsărise. Atunci a Încolțit În el o puternică ură pentru moliftul mic ce creștea lîngă el ramurile s-au zbătut amenințător peste apa râului și a jurat că va ucide pe micul rebel. (Ă). Treceau primăveri - ferigile foșneau apoi iernile năpădeau cu zăpezile lor lucitoare cu fiecare primăvară moliftul creștea dar cu fiecare iarnă bradul se usca tot mai tare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poezie (Ă). (Ă). În realitate viața la Canal nu este așa cum apare În poezie. (Ă). Alexandru Andrițoiu știe că o construcție ca aceea a Canalului e pândită cu ură de nenumărați dușmani și o spune: «Dușmanul de aceea se tot zbate, Îi fierbe sângele și face spume». El nu demască Însă pe acești dușmani, nu ne arată concret cum acționează, sub ce chipuri se ascund, ce mijloace Întrebuințează pentru a prejudicia munca, pentru ca astfel ei să poată fi descoperiți și În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În massă și ai asupririi popoarelor. Și mai departe: «E inutil să se discute chestiuni de adevărată literatură sau poezie, iar Măria Banuș Își pierde timpul și-și pune În pericol situația». „Atac?” „Apărare?” „Situație periclitată?” Sărmane jivine care vă zbateți În jungla capitalismului! Ce greu ne vine să ne coborâm la jargonul vostru, oglindă a ferocelor relații ce domnesc acolo, la voi. (Ă). Dacă În copilărie mă bucuram atunci când povestea Îi făcea pe oameni să vorbească În graiul jivinelor, astăzi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de atâtea hârtoape ajunge la capătul frazei uitând complet despre ce era vorba la Început. La fel se Întâmplă cu imagini năstrușnice cum sunt cele dintr-o cronică literară din România liberă În care se spune: «Cele patru vipere se zbat unite de un singur gând: cum să Împuște doi iepuri deodată - să surpe gospodăria existentă și să impiedice totodată și Înființarea altora». (Ă). În bătălia deschisă pentru o limbă literară cu adevărat populară, pentru un stil plin de expresivitate și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e posibil, atunci chiar nu există altă opțiune decît să „lăsați viața să meargă Înainte”. Dacă vă tratați cu Reiki, puteți ajunge mai ușor la o stare pozitivă, mai liniștită. În cazul În care continuăm să luptăm și să ne zbatem pentru a controla o situație, nu facem decît să creăm un ciclu energetic ce o Înrăutățește - „lucrurile cărora te Împotrivești persistă” -, În timp ce, dacă lăsăm totul așa cum este deja și Încetăm să ne mai facem griji, de multe ori un lucru
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de tumultul down-town-ului, el dă frâu liber obsesiilor ce-l macină. Capitolul poate fi citit și ca o cartografiere psihologică a umanității postbelice, a unui Los Angeles prins necruțător în gheara mașinismului și a tehnologiei, un Los Angeles ce se zbate în nimicnicia luminii neoanelor și în veselia deșucheată a umanității reduse la o existență larvar-instinctuală: Am apucat-o la dreapta, pe bulevardul Sunset, dar nu spre casă. La Brea am cotit-o spre nord, am trecut peste Highland, dincolo de Cahuenga
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
carnea moale și chemătoare. Am ridicat-o, am dus-o câțiva pași și am așezat-o pe pat. Mă ținea încă strâns cu brațele pe după ceafă. Din gâtlejul ei ieșeau un fel de sunete șuierătoare. Apoi a început să se zbată și să geamă. Era crimă curată. Nici un armăsar nu putea fi într-o dispoziție mai erotică decât a mea. Începeam să-mi pierd și ultima picătură de stăpânire. Oriunde te-ai afla pe lumea asta, nu ți se întâmplă prea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
la congresul Partidului Social-Democrat, când, cele câteva secțiuni feminine existente atunci au trimis delegați la conferința feminină care s-a ținut în același timp. Organizarea femeilor într-o uniune a fost o necesitate impusă de împrejurările grele în care se zbate muncitorimea și suntem mândre că activitatea depusă până acum pe acest teren a început să dea roade. În mai puțin de un an, mulțumită propagandei ce s-a făcut de tovarăși și tovarășe conștiente, au luat ființă noi organizații de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tovarășe au colindat Capitala împrăștiindu-le pe la fabrici și pe străzi împreună cu manifestele electorale ale partidului. Tovarășele din Petroșani au strâns 1.843 lei pentru Fondul electoral, sumă desigur mică, dar destul de însemnată pentru mizeria și sărăcia în care se zbat tovarășii noștri minieri de acolo. Tovarășele din Reșița, Anina, Cernăuți, Lupeni, Sibiu, Brașov, Satu-Mare, au făcut tot ce le-au stat în putință pentru a ajuta partidul în lupta electorală. Femeile muncitoare au înțeles că numai dacă vor pătrunde câți
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
atâtea nădejdi și pe care cu drept cuvânt o socoteam izvorâtă și din zămislirea cugetării noastre, nu putem să nu cerem cu hotărâre ca înainte de toate, mai ales față de vremurile chinuitoare, de griji mari și de întunericul în care ne zbatem, să se aibă în vedere ridicarea potențialului moral, dinamizarea până la cel mai înalt grad, a sufletelor, întărirea vieții naționale, printr-o armonioasă colaborare prin iubire, iertare, încredere între toți fiii țării. Nu putem, de asemenea, să nu ne exprimăm dorința
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
deficitare, nefiind încă în măsură să se bizuie pe un buget stabil, totuși, multe filiale au dovedit o capacitate de inițiativă și de activitate căreia i se aduce toată lauda. Nu cităm nume, căci fiecare dintre membrele Federației s-au zbătut acolo în locurile respective cu felurite greutăți și fiecare a reușit să realizeze o părticică oricât de modestă din marea activitate propusă. Deși greutățile întâmpinate au fost destul de serioase, totuși se simte în masele feminine accentuarea unui conștient sentiment al
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
propriul chip (și fel) de a fi. Autocontemplare, receptivă nu prin reducție, ci prin seducție: „Cum vii, cum stai, ți-aș spune întruna/ Că sunt un mim fără lumină./ Și sunt cuvintele prea goale/ Pentru serbările din gând./ Mimul se zbate în oglindă/ Și-n sinea lui sedus se-nclină.” O imagine definitorie în poezia scrisă de B. ar putea fi cunoscuta ipostază a gândirii eminesciene din Diana: „În cea oglindă mișcătoare/Vrei să zărești un straniu joc./ O apă vecinic
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
de partid, a omului care, bazat pe învățătura marxist-leninistă și pe politica partidului știe precis pentru ce scop înalt luptă, știe care este drumul care duce la țintă, știe că această țintă va fi atinsă cu siguranță, oricât s-ar zbate dușmanii (...). În redarea aceasta vie a generalului prin particular, fiecare situație, fiecare gest, fiecare amănunt chiar, își are prețul său dacă este semnificativ, dacă servește acestui scop. În Desfășurarea, Marin Preda, prin câteva amănunte concrete, arată drumul parcurs de personaj
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în casa lor. În noaptea aceea, femeia îl apucă strâns cu dinții de gulerul cămășii și-l purtă peste mica punte care le întindea capcanele șipcilor ei rupte. Prăbușindu-se în mijlocul mărăcinișului, avu timp să înăbușe țipătul copilului. Acesta se zbătu o clipă, apoi încremeni, speriat de o senzație cu totul nouă: mâna femeii tremura. Tăcut acum, privea lumea spărgându-se în obiecte pe care le putea numi și care, numite, îl făceau să-l doară ochii. Luna, un fel de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lumea asta fără limite... Țipătul lui e înăbușit de o mână ce-i pare străină. Pentru că tremură. Tace o clipă. În întuneric, mai jos de ascunzișul lor, se aud pași pe prundișul malului, glasuri, un scurt scârțâit metalic. Copilul se zbate, o să scape din mâna aceea care îi astupă plânsetele, o s-o cheme pe maică-sa, a recunoscut glasul tatălui, acolo, jos. Nu mai vrea lumea asta în care totul e minat de cuvinte. Nu vrea să-nțeleagă. Prin gâfâiala agitației
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
noastră atunci. Vila vecină era pustie. Proprietarii ei plecaseră încă de la primele încăierări pe străzi. Iar acum, din grădina lor se auzeau strigătele sfâșietoare ale păunilor cu care soldații se distrau, fugărindu-i. Una din păsări, cu gâtul sucit, se zbătea pe jos, alta zăcea străpunsă de o bară de fier... Aruncând din când în când câte o privire asupra măcelului, ardeam într-o găleată pagini și fotografii, mistuite deja încet de flăcările mici și fumegoase. Nu mai era nimic de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]