3,844 matches
-
asemenea tip de personalitate, situată mai totdeauna la răspîntie, o instanță de la care survin așa-numitele idei-forță (idéo-motrice) și, mai mult decît atît, ideile cu adevărat reprezentative. Măștile identității Cîte atribute însă nu au fost incluse într-un fel de zestre a intelectualului. Identificat cu gustul pentru abstracțiune și considerat un fel de pariu pentru ceea ce e situat dincolo de nebunie, intelectualul a fost declarat un maestru al dezamăgirii, un Don Quijote care înfruntă "marea neagră a ocultismului" sau un personaj care luptă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ce țineau de viața individului: botez, căsătorie, moarte. Căsătoria unui individ, bărbat sau femeie, genera la nivelul comunității o fervoare neîntâlnită în alte ocazii. Chiar dacă tinerii se luau din dragoste, se purtau tratative, se făceau calcule, se scriau foi de zestre la notar sau la preot, ba chiar, în fostele zone militarizate (zona regimentelor 1 și 2 de graniță) cei care doreau să se căsătorească erau obligați să dea un "examen" din care să reiasă dacă sunt sau nu apți pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cei care doreau să se căsătorească erau obligați să dea un "examen" din care să reiasă dacă sunt sau nu apți pentru căsătorie 5. Un întreg ritual - ce presupunea pețitul, cererea în căsătorie, apoi punerea de acord a părților în ceea ce privește zestrea, strigăturile din biserică - deschideau drumul căsătoriei 6. În concepția tradițională, oamenii se căsătoreau pentru ca fiecare individ să aibă pe cineva alături la bine și la greu, să aibă urmași legitimi și să aibă ajutor la bătrânețe. Căsătoria însemna, de fapt
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cugetului și a inimii noastre spre Dumnezeu. „Cel ce iubește cu adevărat pe Dumnezeu stă de-a pururi de vorbă cu El, cum stă fiul cu tatăl său”, spune Evagrie Ponticul. Rugăciunea face parte din cultul Bisericii creștine, și din zestrea noastră spirituală. A te ruga înseamnă a fi lângă Dumnezeu și Dumnezeu lângă tine. Când te rogi, Dumnezeu se apropie, te ascultă și te ajută. „Și mă cheamă pe Mine în ziua necazului și te voi izbăvi și Mă vei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să vă ierte vouă greșalele voastre”. Primul pas al legăturii omului cu Dumnezeu este credința curată, întreținută de rugăciune - cea mai bună și curată mireasmă adusă înaintea tronului ceresc. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre omenești. Rugăciunea este un dialog al sufletului cu Dumnezeu, după cuvintele lui Moise: „Iată, eu care sunt pământ și cenușă am început a vorbi cu Domnul.” Este mijlocul prin care pornesc din inima noastră cererile, dorințele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ea însăși o faptă bună”, spune un înțelept. Peste toate acestea, rugăciunea este mobilul acțiunii, cauza eficientă a faptelor bune. Putem spune, că este fapta latentă, posibilă, în așteptare. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre. Rugăciunea, pentru noi, creștinii, este o datorie, o trebuință sufletească și o bucurie atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Pentru a-l deprinde, pentru a-l învăța pe copil rugăciunea, să se roage
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
casă de toleranță. Toate sub masca unei ființe fragile și neajutorate. Adam, omologul lui Abel, rămâne captiv al unei iubiri acefale pentru Kate. Adam este bun fără să fie inteligent iar Kate este inteligentă fără să fie bună. Cu asemenea zestre genetică, gemenii sunt ființe chinuite. Lee este pentru familia gemenilor balsamul, forcepsul care ajută la nașterea bunătății din fiecare. Lee de altfel și demolează preconcepția că răul se moștenește. Răul din noi este amestecat indistinct cu binele. Stă în puterea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe nări, scuturând înciudat din cap, după care se ridică agale și, cu un oftat, porni spre ușa cortului, dând-o eliberator în lături. Își redobândi astfel, avid, certitudinea că, dincolo de prag, vastitatea îl aștepta, virgină și nubilă, cu toată zestrea ei de nerostite făgăduințe. Privirea-i languroasă pecetlui o dată în plus pactul lor secret; trase apoi cu nesaț în piept aerul complice al oacheșei înserări, scuipând admirativ înspre zare, ca și cum ar fi vrut să n-o deoache cât îi era
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
efectul său omogenizant. Obiceiurile casnice se deprind; individul trebuie învățat cu găzduirea în sinele său a comunității, ceea ce, evident, are mai multe șanse să se producă dacă aceasta din urmă i se oferă cât mai nubilă și însoțită de-o zestre cât mai substanțială. Nu sunt tocmai obiceiurile stratul protector inaugural al spațiului domestic - mai bine zis, "gardul" ce îl delimitează? Înscriind comportamentul pe făgașul lesnicios al repetitivului, ele permit economia de energie interogativă, altminteri risipită în incertitudine. Cultivarea tabieturilor ține
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și-l Îndrumă să respingă „anormalul”, excepția, ceea ce vine În contradicție cu normele „științifice” de funcționare sau cu bunul-simț dictat de practicile comune. Extrem de important este faptul că orice context alimentează procesul de construire a.reprezentărilor sociale și cu această zestre cognitivă vor opera apoi actorii sociali. Cercetătorii din prima linie a fenomenului reprezentărilor sociale invocă „efectul contextului” asupra actorilor din instituții și comunități (Abric, Guimelli, 1998). toate referințele cercetătorilor În științele sociale la context descriu mai degrabă o realitate culturală
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În funcție de această „viziune funcționalistă a lumii”, cum o numește Abric (1994). El va da sens conduitelor sale, se va adapta, Își va defini locul apelând doar la achizițiile dobândite În aceste condiții, va Înțelege realitatea și va reacționa apelând la „zestrea” sa. Orice nouă realitate va căpăta semnificație doar atinsă de individul astfel marcat. El o va interpreta din unghiul cunoașterii sale. Reprezentarea sa despre lume, rod al identității sale psihosociale, nu este deci o simplă „reflectare” a realității, ci o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Nici mediocrul Ferdinand al III-lea, nici fiul său, Maxi-milian, nu au reușit să redreseze această situație dificilă. Singurul merit al acestuia din urmă este că s-a căsătorit cu moștenitoarea Temerarului, Maria de Burgundia, care i-a adus ca zestre o parte din patrimoniul burgund: Țările de Jos, Luxem-bourg și Franche-Comte. Mai mult, cînd Maria de Burgundia moare, aceste teritorii îi revin fiului său, Filip cel Frumos. În momentul în care jocul dinastiilor naționale, a regulilor succesorale, a căsătoriilor și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
tuirea ei sufleteasc? �n acel moment [�] Astfel, ea are ceva suflete?te permanent, care-i d? caracterul, care-i stabile?te valoarea, care-i face m�ndria sau o �ndreapt? spre pieire [�]; acest fond nu poate fi biruit. El este zestrea, el este darul, el e nenorocirea ?i os�nda. Acoperit un moment, �n?elat sau �nsp?im�ntat, el �?i revine ?i domin? pe mai departe, fiindc? vine din tot ceea ce a suferit ?i c�?tigat, din tot ceea ce prime
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
furat o ciocârlie și un pește. Arcaș destonic, ajutat de fratele său mai mare Qassar, arcaș și mai bun, Temugin devine curând stăpânul a nouă cai. Căsătorindu-se cu tânăra Borte, fiica unui șef de clan Dai-Secen, care avea ca zestre doar o haină de blană din piei de zibelină neagră, el coborî în valea Kerulen, de unde merse apoi cu blănuri de zibelină și se închină vasal lui Togril, puternicul rege al keraiților. De aici pornește ascensiunea sa politică. În 1203
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
România face un mare pas în lume. E ca o fată de măritat. Căsătoria ar trebui să fie una ideală - și din dragoste, și din interes. E nevoie de foarte mare înțelepciune - fata nu e prea frumușică, nu vine cu zestre mare și nici tinerică nu mai este, după 15 ani de orbecăieli. Gloria. M-am bucurat să aud ecouri excelente ale întâlnirii din Biroul Oval, dar gloria unei vizite la Washington ține foarte puțin. Vara trecută, prietenul dlui Bush era
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
mândriei de a fi român!". Cultura unui popor este determinantă în menținerea identității și a conștiinței de sine. În epoca modernă și postmodernă, conștiința pare a fi prima vizată de "hibridizare" și "mutații" globale. În războiul cultural și cognitiv postmodern, "zestrea culturală" a națiunii rămâne lestul care asigură stabilitatea și direcția ei de mers. Este aspectul definitoriu al unui popor, aflat într-o permanentă re/facere, dar în cadrele sale proprii de referință. Ca forță organică a unei nații, cultura nu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o permanentă re/facere, dar în cadrele sale proprii de referință. Ca forță organică a unei nații, cultura nu poate fi redusă la civilizație, ce rezumă achizițiile mecanice și tehnice. Deschiderea culturală are o importanță capitală deoarece infuzează și inovează "zestrea". Calibrarea vechiului cu noul în cultură reprezintă testul de guvernare a unui popor. Lumea globalizată are nevoie de identități naționale și individuale flexibile, deoarece omul este o salcie gânditoare, și nu mimetice. Autonomia culturală nu constituie un bun tranzacționabil. Măsura
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
un duce sau cu un prinț. Așadar, tânăra rusoaică nu flirtează așa de insistent numai din amuzament și din joacă. O face în egală măsură din necesitate. Marie vrea cu tot dinadinsul să se mărite, și deși nu are atuul zestrei sau al unor relații prestigioase, are totuși un joker de etalat, iar acesta este șarmul său, puterea sa de seducție. E drăgălașă, plină de viață, îi înnebunește pe bărbați și e perfect conștientă de asta. Ea speră să reușească în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Primit cu brațele deschise de gazda sa, Mister Tupman un fost negustor, tată a treisprezece fiice, pe care tare i-ar mai surâde să le "căpătuiască" fără a fi nevoit să spargă pușculița ca să plătească în treisprezece rânduri câte-o zestre tânărul rămâne cu gura căscată. În vreme ce în țara sa, supravegheate cum se cuvine, fetele se arată necomunicative și timide, fiica cea mare a comerciantului îl copleșește cu mii de cochetării. Flecărește, glumește, râde cu el, îi aruncă priviri ucigătoare. Atunci când
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
averea familiei la jocuri de noroc și cu femei de moravuri ușoare. Mama sa, suferindă, nici nu se mai poate da jos din pat. Tânăra fusese în mai multe rânduri umilită, când pețitorii dăduseră bir cu fugiții de îndată ce aflaseră ce zestre urma să primească fata. Așadar, Maud renunțase la a-și aștepta Făt-Frumosul. În loc să cultive virtuțile creștine ale "datoriei, cinstei și resemnării", tânăra se răzvrătise și hotărâse ca, "fie ce-o fi, să-și înfrângă soarta potrivnică și să triumfe asupra
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sechestru, venea și ridica bunurile din casă, făcea panaramă în sat. De unde bani? De unde ...? Și mama a găsit o soluție, să închiriem două din camere iar cea de-a treia să o folosim noi - în care să păstrăm și bunurile - zestrea surorii mele. Așa se face că mama a reuși t și s-a descurcat. A găsit un chiriaș, pe un anume Cerbu, funcționar la Creditul Carbonifer, cu care s-a înțeles ca în schimbul închirierii celor două camere să primească plata
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să i se asigure copilului întreaga libertate de manifestare. Principiul conformității cu natura, cu ceea ce a sădit natura umană în copil încă de la nașterea sa, formează fundamentul întregii sale concepții pedagogice. Filosoful francez de formație profund umanistă sugera faptul că zestrea nativă, dispozițiile și înclinațiile originare ale copilului sunt hotărâtoare în procesul de formare a acestuia ca ființă socială, afirmație ce demonstra că procesul educativ trebuie să urmeze calea dezvoltării firești, naturale a copilului. Este posibil ca o asemenea convingere să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și pentru Herbart, interesul pe care aceștia îl fixează în centrul educației prin instrucție. Pedagogul ardelean evidențiază în pedagogie câteva idei și principii care pot fi sintetizate astfel: 1. Omul, în genere, este o ființă educogenă, dar, cu toate acestea, zestrea nativă rămâne factorul decisiv în educația copilului. Ca atare, educația va reuși dacă este rezultatul unei sinteze între factorul nativ și cel dobândit; 2. Scopul sau idealul educației se concretizează în dobândirea virtuților morale, mai ales prin intermediul moralei creștine; 3
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În opinia sa, educația reprezintă altceva decât îngrijirea pe care animalele o oferă puilor lor, educația omului constând în ,,grija de a face, a crește și a dezvălui întrânșii (în copii, nns.) talenturile care ei (...) au căpătat cu nașterea împreună.” Zestrea nativă nu s-ar putea dezvolta fără o intervenție educativă sistematică, ,,fără învățătură luată de la om”, aidoma cu o sămănță aruncată în pământ care nu s-ar dezvolta dacă n-ar fi îngrijită. Ceea ce caracterizează educația este finalitatea sa socială
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Din acest text rezultă cu claritate credința pedagogului bănățean în virtuțile limbii române de a crea și difuza marea cultură. Trei factori sunt esențiali în dezvoltarea personalității umane: ,,darul naturii, învățătura și îndeletnicirea cu sârguință.” Prin ,,darul naturii”, el înțelegea zestrea nativă, ,,aplecăciunile”, ,,talenturile”, ,,puterile sufletești”, predispoziții prin care copiii se deosebesc între ei chiar de la naștere. ,,Învățătura” se referă la educație, respectiv ,,creșterea” sau ,,îndrumarea” oferită de educator (părinte, profesor) și care contribuie la dezvoltarea dispozițiilor native. ,,Fără creștere și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]