29,899 matches
-
abia la 10 14 zile postpartum. În ceea ce privește direcția de propagare a contracțiilor uterine se indică faptul că, aproape în exclusivitate contracțiile încep de la capătul ovarian al cornului, iar unele nu ating părțile caudale ale cornului (GILLET D. și ZEROBIN K., citați de TAVERNE, M.A., 1984). O creștere temporară a activității miometriale a fost înregistrată în timpul mulsului sau a suptului (BOITOR, I. 1984, ZEROBIN, K., 1984), situație care nu a fost confirmată și de alte studii (TAVERNE, M.A., 1984). Mecanismul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
depinde de restabilirea funcțională a complexului hormonal hipotalamo hipofizo-ovarian. Diverse investigații privind profilul hormonal la vaci postpartum au stabilit că, în timpul perioadei de puerperium timpuriu (9-15 zile postpartum) sunt puternice deficiențe în eliberarea pulsatilă a gonadotrofinelorreleasing hormonilor (CLARK și CUMMINGS , citați de PETERS A.R. 1984). Timpul necesar restabilirii axului hipotalamo hipofizoovarian este influențat de factori, cum ar fi: specia, nivelul de nutriție, mediu, exploatare, apreciindu-se că, acest proces este terminat la vacile de lapte între a 20-a și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care au indicat în perioada puerperală o creștere a incidenței anemiei la vaci, în raport cu producția de lapte (de 9,8 % la vacile cu 8-16 litri lapte/zi și de 15 % la vacile cu peste 16 litri litri /zi), (SLANIA, BOSEDA, citați de PÂRVU,GH. 1992). Constantele eritrocitare derivate Volumul eritrocitar mediu (VEM), Hemoglobina eritrocitară medie (HEM), Concentrația în hemoglobină eritrocitară (CHEM) Investigațiile privind profilul hematologic la vaci indică faptul că în perioada antepartum valorile constantelor eritrocitare derivate sunt în limitele de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
proteice din organism datorate leziunilor traumatice din timpul parturiției și hemoragiei postpartum. Majoritatea autorilor au constatat că, hipoazotemia ureică asociată cu hipoalbuminemie și hipoglicemie relevă un deficit de aport proteic (PAYNE și col. 1970, BOLWEY și col. 1973, MICHEL 1976, citați de PÂRVU, GH. 1992). La 24 ore postpartum studiile au indicat o scădere semnificativă a valorilor uremiei față de perioada antepartum (RUGINOSU ELENA,1999,2002,2007), (fig. 32 ). Nu s-au constatat diferențe semnificative ale uremiei în funcție de felul parturiției, valorile oscilând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de foliculogeneză și anestru prelungit,( BECKETT S. D. 1997, BUTLER W. R. și col. 1989, CAPPA V. și col. 1991, DUMITRU M. 1996, FABRY L. 1993, FERGUSON J. D. 1991,GHERGARIU S. și col. 1990, JOHNSON K.E. și col. 1992). KOLB, citat de COTRUȚ, M. ,1986 a constatat de asemenea că glicemia înregistrează o scădere a valorilor în primele săptămâni de lactație determinată de procesul de lactogeneză. Investigațiile efectuate de RUGINOSU ELENA, 1999,2002,2007 evidențiază diferite variații ale glicemiei în perioada
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
perioada puerperală la vaci, exprimată prin valori scăzute ale concentrației de calciu seric spre nivelul inferior de variație a valorilor considerate fiziologice este consecința creșterii consumului de calciu pentru lactogeneză, cât și pentru procesele de involuție uterină postpartum. FAVERDIN, 1985, citat de BARNOUIN J., 1990 asociază hipocalcemia cu scăderea secreției de insulină la vaci și cu stimularea lipolizei. Fosforul (mg/dl) este elementul mineral care urmează îndeaproape calciului. Între aceste două elemente trebuie să existe un anumit raport, Ca/P (normal
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt vehiculați germeni de la nivelul organelor genitale externe și perigenitale, (SEICIU, FL., I. colab. 1989, RUCKEBUSH, 1991). Popularea bacteriană poate avea loc și în timpul parturițiilor normale, compoziția loșiilor constituind un mediu favorabil multiplicării germenilor în uter. Astfel, ELLIOT și col. citați de BOSTEDT H. 1984 au indicat la vacile cu tulburări puerperale (retenția anexelor fetale urmată de infecții genitale) că, numai 7 % din vaci nu au prezentat o contaminare bacteriană uterină între a-3-a și a-7-a zi postpartum. Numeroase studii indică faptul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tulburări hormonale implicate în procesul desprinderii membranelor fetale. Investigațiile biochimice efectuate la nivelul placentoamelor provenite de la animale cu retenția anexelor fetale prezintă o scădere relativă a prostaglandinei F2 α și a concentrației de seleniu (GRUNERT E. 1978). NJORKMAN și SOLLEN, citați de GRUNERT E. 1978 au evidențiat din punct de vedere histochimic existența la nivelul liniei de joncțiune, între trofoblast și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
GRUNERT E. 1978). Frecvența retențiilor anexelor fetale Conform studiilor diferiților autori, frecvența retențiilor anexelor fetale prezintă diferite variații : între 7-19 % , după ZAIEM și col. 1994, între 10-15 % , după CHARLES GUARD, 1994 și între 2-32 % ,după BODE K. și DUNCANSON G. , citați de ZAIEM. Studiile din domeniu indică o corelație pozitivă între distocii, vârsta și retenția anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
frecvenței și gravității lor produc cele mai multe pagube din punct de vedere economic, apreciindu-se că 40% din cazurile de infecunditate la vaci sunt determinate de infecțiile genitale postpartum, înregistrându-se totodată și scăderi importante ale producției de lapte (NADEUF J., citat de BOITOR I., 1981, NEAGA C. și colab. 1983, SEICIU FL. și colab. 1989, RUGINOSU ELENA și col. 2000). Frecvența infecțiilor genitale prezintă variații mari, fiind între 20-30% la animalele întreținute în condiții necorespunzătoare de zooigienă și exploatare irațională, putând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sau indirect prin intermediul secrețiilor hormonale are un rol primordial în asigurarea rezistenței uterului la infecții. S-a constatat o corelație strânsă între profilul metabolic (concentrația plasmatică de glucoză, colesterol, bilirubină, GOT, LDH, vitamina A) și frecvența metritelor (SOMMER și MARX citați de SEICIU, FL. și col. 1989, LAFLAMME, L. 1991, ZAGHLOUL, A., 1991, THARNISH, T.A. 1992). Sistemul de întreținere (stabulația permanentă), lipsa de mișcare a vacilor, condițiile necorespunzătoare de zooigienă și microclimat, asistența sanitar-veterinară deficitară sunt de asemenea factori favorizanți
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). gestația, lactația, condiții de zooigienă necorespunzătoare, stabulația prelungită, lipsa de mișcare, factori meteorologici, factori de stres, factori genetici. Factori determinanți alimentația necorespunzătoare cantitativ (subalimentația sau supraalimentația) și calitativ (carențe de glucide), (HIBBIT, RADFORD, DIRKSEN, citați de DUMITRU M., 1996), compoziția furajelor (furaje cetogene, silozuri cu fermentație butirică), schimbarea bruscă a rațiilor bogate în celuloză (glucide) cu rații bogate în proteine ( modificarea pH-ului ruminal și inhibarea florei bacteriene), (DUMITRU M., 1996), insuficiența corticosuprarenală, care determină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
furaje cetogene, silozuri cu fermentație butirică), schimbarea bruscă a rațiilor bogate în celuloză (glucide) cu rații bogate în proteine ( modificarea pH-ului ruminal și inhibarea florei bacteriene), (DUMITRU M., 1996), insuficiența corticosuprarenală, care determină disfuncții în metabolismul glucidic (ROBERTSON, FORENBACHER, citați de DUMITRU M. 1996). reducerea apetitului în deplasarea cheagului, reticulita traumatică, metrite, mastite și alte afecțiuni periparturiale, stări de suprasolicitare metabolică, cum sunt parturiția și lactația timpurie, când are loc o deficiență în metabolismul energetic, astfel că organismul apelează la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
chiștilor ovarieni de 7,2 % la vacile a căror producție de lapte crește în medie cu 1000 litri pe efectiv. La o creștere de 40 kg grăsime se constată o creștere a procentului de chiști ovarieni cu 5,2 %, ( KLEINEKREUTZMANN, citat de BOITOR,I, 1979). Degenerescența chistică ovariană la vacile cu producții ridicate de lapte este considerată un sistem de autoapărare a organismului pentru a evita o gestație prea timpurie, (DAWSON, citat de BOITOR, I. 1979). Numeroase cercetări confirmă prezența unei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a procentului de chiști ovarieni cu 5,2 %, ( KLEINEKREUTZMANN, citat de BOITOR,I, 1979). Degenerescența chistică ovariană la vacile cu producții ridicate de lapte este considerată un sistem de autoapărare a organismului pentru a evita o gestație prea timpurie, (DAWSON, citat de BOITOR, I. 1979). Numeroase cercetări confirmă prezența unei corelații pozitive între incidența ovariopatiilor și producția de lapte la vaci ( FISHER M.W. 1986, GÜVEN B. și col. 1992, OPSOMER G. și col.1977, OUWELTJES W.și col. 1997, SCHOPPER
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
toamnă (2,8 %), (RUGINOSU ELENA, 1999), (fig. 72). În dinamica lunară sunt indicate valori maxime în lunile ianuarie februarie (10-10,7 %) și valori minime în lunile august (5,7 %) și decembrie (7,7 %), (fig. 73). Investigațiile hormonale efectuate de DÉRIVAUX , citat de BOITOR, I. , 1979 au evidențiat valori scăzute ale hormonilor ovarieni și hipofizari, ceea ce indică originea hipotalamohipofizară a inactivității ovariene în legatură cu factorii nutrițional metabolici, care pot acționa în sezonul de iarnă, (tab. 23). In raport cu lactația, RUGINOSU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diferitelor tulburări puerperale, cum ar fi retenția anexelor fetale. Acest fapt este datorat unei mobilizări crescute a corpilor grași în preajma parturiției ce conduce la "sindromul de ficat gras", cu alterarea celulelor ficatului printr-o intensă lipomobilizare (MORROW și colab., 1979,citat de BARNOUIN, J. 1991, BRONICKI, M., 1993, FABRY, L., 1993, HANSEL, W., 1997). Este indicat un deficit al transformărilor enzimatice ale acizilor grași în țesutul hepatic, care este implicat în apariția retenției anexelor fetale la vaci (REID, și col. 1980
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de BARNOUIN, J. 1991, BRONICKI, M., 1993, FABRY, L., 1993, HANSEL, W., 1997). Este indicat un deficit al transformărilor enzimatice ale acizilor grași în țesutul hepatic, care este implicat în apariția retenției anexelor fetale la vaci (REID, și col. 1980, citat de BARNOUIN J., 1991). S-a constatat că vacile supraponderale au un tonus uterin redus, care determină tulburări de dinamică în timpul parturiției prin hipokinezie, crescând incidența fătărilor distocice (MICHAEL L. și O' CONNOR, 1997). Dismetabolismul energetic Este o deficiență nutritivă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
un nivel calcic în limite fiziologice. S-a constatat că hipocalcemia determină scăderea insulinemiei și creșterea glucagonului, aceste fapte permițând stabilirea unor relații între parezia de parturiție și cetoza la vaci (COLLINS R., 1980, WOLFORD J., H., POLIN D., 1972, citați de GHERGARIU S., 1990). Diverse studii au indicat faptul că lactația timpurie este însoțită de o scădere a insulinemiei și un deficit al balanței energetice, care sunt mai evidente la vacile cu producții mari de lapte. Insulina are un efect
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
asupra utilizării acetatului, sub acțiunea ei având loc o integrare mai intensă a acetatului în țesutul adipos, fapt ce duce la scăderea acestui precursor glucidic implicat în lipogeneza mamară, (CLARKSON, T., B., REID, I., M., COLLINS, A., PATTERSON, R., J, citat de GHERGARIU S., 1990). Glicemia, ca oglindă fidelă a aportului energetic prezintă valori scăzute la vacile predispuse la tulburări ale funcției de reproducție postpartum, cum sunt: retenția anexelor fetale, infecții genitale, anestru prelungit, rată de concepție mică. Hipoglicemia determină o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
G., FITZPATRICK, L.A., 1997). COTRUȚ, M.,1986 relatează în cazul fătărilor distocice o hiperglicemie mai accentuată, depășind uneori valoarea de 100 mg / 100ml. Actul fătării mărește concentrația serică a corticoizilor endogeni (glucocorticoizi), fapt ce explică hiperglicemia. ZAMET și col. 1979, citați de BARNOUIN, I., 1991 au relatat o incidență crescută a retenției anexelor fetale și infecțiilor genitale, anestru prelungit la vacile furajate la sfârșitul gestației și începutul lactației cu rații sărace în principii energetice. Totuși s-a constatat că, retenția anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
economisind astfel glucoza, unii autori evidențiind chiar o dublare a oxidării glucozei și acetatului în cursul lactației. S-a constatat că orice factor care reduce disponibilul de oxalacetat poate induce și cetoza la vaci (BADWIN R., L., REICHI J., R., citați de GHERGARIU S. 1990). Lipoliza este stimulată de catecolamine, ACTH, STH, TSH, vasopresină și inhibată de insulină, stimulând captarea glucozei de către țesutul adipos. În același timp prostaglandinele contracarează efectul lipomobilizator al catecolaminelor. Lipoliza mai este stimulată și de sistemul neurovegetativ
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
competitiv pentru sistemul enzimatic ce conduce la sinteza prostaglandinelor), astfel că, un raport al acizilor grași nesaturați în favoarea acidului linolenic va determina un efect inhibitor asupra parturiției, acționând pe calea unei depresii a sintezei prostaglandinelor E și F (MERIL, 1989, citat de BARNOUIN, J., 1990). Un nivel insuficient de PGF 2 alfa, prin controlul pe care îl exercită asupra sensibilității uterine la ocitocină va întîrzia procesele neuroendocrine, metabolice și mecanice care permit contracțile uterine, relaxarea cervixului, expulzarea fetusului și a membranelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nivel insuficient de PGF 2 alfa, prin controlul pe care îl exercită asupra sensibilității uterine la ocitocină va întîrzia procesele neuroendocrine, metabolice și mecanice care permit contracțile uterine, relaxarea cervixului, expulzarea fetusului și a membranelor fetale (GUILDBAULD, și col. 1984, citat de BARNOUIN, J. și col. 1990). Deficiența PGF 2 alfa și a altor produși ciclooxigenazici prin compoziția acizilor grași nesaturați din dieta vacilor antepartum este implicată în apariția retenției anexelor fetale (BARNOUIN, J., 1990, DUMITRU, M. 1996). GRUNERT, 1980, citat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]