32,760 matches
-
între 389.000 la 645.000 (Agathias). Ideea este că armata romană în 450 d.Hr., în Occident, era jumătate din numărul total al armatei cu 50 de ani mai înainte.”" Presupunând că forțele hunilor au fost aproximativ de aceeași mărime ca și armata romano-gotică, numărul total implicat în luptă este sub 100.000 de combatanți. La aflarea veștii, comandantul suprem al armatei ("Magister militum") Flavius Aetius a plecat imediat din Italia spre Galia. Conform spuselor lui Sidonius Apollinaris, Aetius era
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
fenomenului (obiectului, procesului) studiat în problema pusă, lăsând la o parte trăsăturile secundare, neesențiale, necaracteristice. Numai astfel se pot stabili legile și relațiile cantitative. Arta fizicianului este de a ști ce să păstreze și ce să neglijeze în problema propusă. Mărimile fizice sunt categorii fizice care servesc la studiul cantitativ al fenomenelor fizice. Ele reflectă acele proprietăți ale realității obiective ce pot fi cercetate cu ajutorul metodelor fizice. A măsura o mărime fizică (x), înseamnă a compara mărimea respectivă cu o altă
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
ce să păstreze și ce să neglijeze în problema propusă. Mărimile fizice sunt categorii fizice care servesc la studiul cantitativ al fenomenelor fizice. Ele reflectă acele proprietăți ale realității obiective ce pot fi cercetate cu ajutorul metodelor fizice. A măsura o mărime fizică (x), înseamnă a compara mărimea respectivă cu o altă mărime de aceeași natură, luată convențional ca unitate de măsură [x]. Rezultatul măsurătorii reprezintă valoarea mărimii măsurate (a) astfel încât: Dacă pentru aceeași mărime folosim mai multe unități de măsură și
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
neglijeze în problema propusă. Mărimile fizice sunt categorii fizice care servesc la studiul cantitativ al fenomenelor fizice. Ele reflectă acele proprietăți ale realității obiective ce pot fi cercetate cu ajutorul metodelor fizice. A măsura o mărime fizică (x), înseamnă a compara mărimea respectivă cu o altă mărime de aceeași natură, luată convențional ca unitate de măsură [x]. Rezultatul măsurătorii reprezintă valoarea mărimii măsurate (a) astfel încât: Dacă pentru aceeași mărime folosim mai multe unități de măsură și diferite, atunci este valabilă următoarea relație
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
fizice sunt categorii fizice care servesc la studiul cantitativ al fenomenelor fizice. Ele reflectă acele proprietăți ale realității obiective ce pot fi cercetate cu ajutorul metodelor fizice. A măsura o mărime fizică (x), înseamnă a compara mărimea respectivă cu o altă mărime de aceeași natură, luată convențional ca unitate de măsură [x]. Rezultatul măsurătorii reprezintă valoarea mărimii măsurate (a) astfel încât: Dacă pentru aceeași mărime folosim mai multe unități de măsură și diferite, atunci este valabilă următoarea relație: De unde rezultă: Relațiile (3) ne
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
proprietăți ale realității obiective ce pot fi cercetate cu ajutorul metodelor fizice. A măsura o mărime fizică (x), înseamnă a compara mărimea respectivă cu o altă mărime de aceeași natură, luată convențional ca unitate de măsură [x]. Rezultatul măsurătorii reprezintă valoarea mărimii măsurate (a) astfel încât: Dacă pentru aceeași mărime folosim mai multe unități de măsură și diferite, atunci este valabilă următoarea relație: De unde rezultă: Relațiile (3) ne arată că raportul valorilor unei mărimi fizice, obținute în urma folosirii a două unități de măsură
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
cercetate cu ajutorul metodelor fizice. A măsura o mărime fizică (x), înseamnă a compara mărimea respectivă cu o altă mărime de aceeași natură, luată convențional ca unitate de măsură [x]. Rezultatul măsurătorii reprezintă valoarea mărimii măsurate (a) astfel încât: Dacă pentru aceeași mărime folosim mai multe unități de măsură și diferite, atunci este valabilă următoarea relație: De unde rezultă: Relațiile (3) ne arată că raportul valorilor unei mărimi fizice, obținute în urma folosirii a două unități de măsură, este egal cu inversul raportului celor două
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
ca unitate de măsură [x]. Rezultatul măsurătorii reprezintă valoarea mărimii măsurate (a) astfel încât: Dacă pentru aceeași mărime folosim mai multe unități de măsură și diferite, atunci este valabilă următoarea relație: De unde rezultă: Relațiile (3) ne arată că raportul valorilor unei mărimi fizice, obținute în urma folosirii a două unități de măsură, este egal cu inversul raportului celor două unități. Orice măsurare fizică este întotdeauna un proces de interacțiune între obiectul măsurat și dispozitivul (aparatul) de măsură, proces care modifică și starea obiectului
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
măsură, este egal cu inversul raportului celor două unități. Orice măsurare fizică este întotdeauna un proces de interacțiune între obiectul măsurat și dispozitivul (aparatul) de măsură, proces care modifică și starea obiectului măsurat (pentru microparticule această perturbare este principial inevitabilă). Mărimile fizice se pot clasifica după diferite criterii: A. După natura mărimilor fizice: - mărimi scalare, caracterizate numai prin valoare numerică; - mărimi vectoriale, caracterizate prin direcție, sens, modul și punct de aplicație; - mărimi tensoriale, caracterizate printr-o serie de legi de transformare
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
fizică este întotdeauna un proces de interacțiune între obiectul măsurat și dispozitivul (aparatul) de măsură, proces care modifică și starea obiectului măsurat (pentru microparticule această perturbare este principial inevitabilă). Mărimile fizice se pot clasifica după diferite criterii: A. După natura mărimilor fizice: - mărimi scalare, caracterizate numai prin valoare numerică; - mărimi vectoriale, caracterizate prin direcție, sens, modul și punct de aplicație; - mărimi tensoriale, caracterizate printr-o serie de legi de transformare, la trecerea de la un sistem de coordonate la altul. Fiecare dintre
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
întotdeauna un proces de interacțiune între obiectul măsurat și dispozitivul (aparatul) de măsură, proces care modifică și starea obiectului măsurat (pentru microparticule această perturbare este principial inevitabilă). Mărimile fizice se pot clasifica după diferite criterii: A. După natura mărimilor fizice: - mărimi scalare, caracterizate numai prin valoare numerică; - mărimi vectoriale, caracterizate prin direcție, sens, modul și punct de aplicație; - mărimi tensoriale, caracterizate printr-o serie de legi de transformare, la trecerea de la un sistem de coordonate la altul. Fiecare dintre aceste mărimi
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
măsurat și dispozitivul (aparatul) de măsură, proces care modifică și starea obiectului măsurat (pentru microparticule această perturbare este principial inevitabilă). Mărimile fizice se pot clasifica după diferite criterii: A. După natura mărimilor fizice: - mărimi scalare, caracterizate numai prin valoare numerică; - mărimi vectoriale, caracterizate prin direcție, sens, modul și punct de aplicație; - mărimi tensoriale, caracterizate printr-o serie de legi de transformare, la trecerea de la un sistem de coordonate la altul. Fiecare dintre aceste mărimi au asociate un anumit procedeu de calcul
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
obiectului măsurat (pentru microparticule această perturbare este principial inevitabilă). Mărimile fizice se pot clasifica după diferite criterii: A. După natura mărimilor fizice: - mărimi scalare, caracterizate numai prin valoare numerică; - mărimi vectoriale, caracterizate prin direcție, sens, modul și punct de aplicație; - mărimi tensoriale, caracterizate printr-o serie de legi de transformare, la trecerea de la un sistem de coordonate la altul. Fiecare dintre aceste mărimi au asociate un anumit procedeu de calcul, un aparat matematic corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
mărimi scalare, caracterizate numai prin valoare numerică; - mărimi vectoriale, caracterizate prin direcție, sens, modul și punct de aplicație; - mărimi tensoriale, caracterizate printr-o serie de legi de transformare, la trecerea de la un sistem de coordonate la altul. Fiecare dintre aceste mărimi au asociate un anumit procedeu de calcul, un aparat matematic corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial. Mărimile fizice se împart în fundamentale și derivate. Mărimile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: lungimea, masa, timpul, intensitatea curentului electric, temperatura
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
tensoriale, caracterizate printr-o serie de legi de transformare, la trecerea de la un sistem de coordonate la altul. Fiecare dintre aceste mărimi au asociate un anumit procedeu de calcul, un aparat matematic corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial. Mărimile fizice se împart în fundamentale și derivate. Mărimile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: lungimea, masa, timpul, intensitatea curentului electric, temperatura termodinamica, intensitatea luminoasa. Mărimile derivate se pot reduce la mărimile fundamentale pe baza operațiilor de definiție. Unitățile fundamentale în
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
transformare, la trecerea de la un sistem de coordonate la altul. Fiecare dintre aceste mărimi au asociate un anumit procedeu de calcul, un aparat matematic corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial. Mărimile fizice se împart în fundamentale și derivate. Mărimile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: lungimea, masa, timpul, intensitatea curentului electric, temperatura termodinamica, intensitatea luminoasa. Mărimile derivate se pot reduce la mărimile fundamentale pe baza operațiilor de definiție. Unitățile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: Metrul (m): Lungimea egala
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
anumit procedeu de calcul, un aparat matematic corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial. Mărimile fizice se împart în fundamentale și derivate. Mărimile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: lungimea, masa, timpul, intensitatea curentului electric, temperatura termodinamica, intensitatea luminoasa. Mărimile derivate se pot reduce la mărimile fundamentale pe baza operațiilor de definiție. Unitățile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: Metrul (m): Lungimea egala cu 1 650 763, 73 lungimi de unda în vid, a radiației emise de izotopul cu numărul
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
matematic corespunzător, respectiv: calcul numeric, calcul vectorial, calcul tensorial. Mărimile fizice se împart în fundamentale și derivate. Mărimile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: lungimea, masa, timpul, intensitatea curentului electric, temperatura termodinamica, intensitatea luminoasa. Mărimile derivate se pot reduce la mărimile fundamentale pe baza operațiilor de definiție. Unitățile fundamentale în Sistemul International sunt următoarele: Metrul (m): Lungimea egala cu 1 650 763, 73 lungimi de unda în vid, a radiației emise de izotopul cu numărul de masa 86 al kriptonului, în
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
atmosferica normala, de către suprafața unui radiator integral (corp negru) cu aria de 1/600 000 m2. Molul (mol): Cantitatea de substanța a unui sistem care conține atâtea entități elementare câți atomi exista în 0,012 kg de carbon -12. Alături de mărimile fundamentale, în S.I. mai exista doua mărimi suplimentare (auxiliare): unghiul plan și unghiul solid, având ca unități de măsura radianul, respectiv steradiantul. Radianul (rad) este unghiul plan cu vârful în centrul unui cerc cuprins intre doua raze care delimitează pe
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
corp negru) cu aria de 1/600 000 m2. Molul (mol): Cantitatea de substanța a unui sistem care conține atâtea entități elementare câți atomi exista în 0,012 kg de carbon -12. Alături de mărimile fundamentale, în S.I. mai exista doua mărimi suplimentare (auxiliare): unghiul plan și unghiul solid, având ca unități de măsura radianul, respectiv steradiantul. Radianul (rad) este unghiul plan cu vârful în centrul unui cerc cuprins intre doua raze care delimitează pe circumferința cercului un arc a cărui lungime
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
este egală cu raza cercului. Steradianul este unghiul solid cu vârful în centrul unei sfere cuprins de o suprafața conica ce delimitează pe suprafața sferei o arie egală cu aria unui pătrat a cărui latură este egală cu raza sferei. Mărimile și unitățile derivate se pot exprima în funcție de mărimile și unitățile fundamentale prin intermediul formulelor de definiție. Expresiile care stabilesc dependenta dintre aceste mărimi, se numesc formule dimensionale ale mărimilor derivate. De exemplu, din formula de definiție a vitezei: v = s/t
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
solid cu vârful în centrul unei sfere cuprins de o suprafața conica ce delimitează pe suprafața sferei o arie egală cu aria unui pătrat a cărui latură este egală cu raza sferei. Mărimile și unitățile derivate se pot exprima în funcție de mărimile și unitățile fundamentale prin intermediul formulelor de definiție. Expresiile care stabilesc dependenta dintre aceste mărimi, se numesc formule dimensionale ale mărimilor derivate. De exemplu, din formula de definiție a vitezei: v = s/t, se obține formula dimensionala a vitezei: [v] = LT-1
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
pe suprafața sferei o arie egală cu aria unui pătrat a cărui latură este egală cu raza sferei. Mărimile și unitățile derivate se pot exprima în funcție de mărimile și unitățile fundamentale prin intermediul formulelor de definiție. Expresiile care stabilesc dependenta dintre aceste mărimi, se numesc formule dimensionale ale mărimilor derivate. De exemplu, din formula de definiție a vitezei: v = s/t, se obține formula dimensionala a vitezei: [v] = LT-1. Similar, din formula de definiție a accelerației, a = v/t, rezulta formula dimensionala [v
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
cu aria unui pătrat a cărui latură este egală cu raza sferei. Mărimile și unitățile derivate se pot exprima în funcție de mărimile și unitățile fundamentale prin intermediul formulelor de definiție. Expresiile care stabilesc dependenta dintre aceste mărimi, se numesc formule dimensionale ale mărimilor derivate. De exemplu, din formula de definiție a vitezei: v = s/t, se obține formula dimensionala a vitezei: [v] = LT-1. Similar, din formula de definiție a accelerației, a = v/t, rezulta formula dimensionala [v] = LT-2. Formulele dimensionale permit verificarea relațiilor
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]
-
De exemplu, din formula de definiție a vitezei: v = s/t, se obține formula dimensionala a vitezei: [v] = LT-1. Similar, din formula de definiție a accelerației, a = v/t, rezulta formula dimensionala [v] = LT-2. Formulele dimensionale permit verificarea relațiilor dintre mărimile fizice pe baza criteriului de omogenitate. Aceasta condiție impune uneori dimensiunile coeficienților din formulele care exprima legile fizice. De exemplu, dimensiunile constantei atracției universale sunt determinate din legea atracției universale, pe baza criteriului de omogenitate, astfel: F = m1·m2/r2
Fenomen fizic () [Corola-website/Science/304260_a_305589]