30,395 matches
-
dorința de a schimba mentalități. Tocmai În această dualitate rezidă și incitarea pe care o creează, demonstrând că fotografia manipulabilă poate fi un mijloc creativ și etic, utilizat și În epoca pre-digitală, nu neaparat problematic și nici atât de nou, precum sugerează Fred Ritchin referitor la digitalizarea imagisticii contemporane (Lister 2002: 333). Am văzut mai sus cum manipularea „adevărului― naturalist al imaginii, poate avea efecte etice pozitive raportate la adevărul esențial al realităților reprezentate. Am văzut de asemenea, prin intermediul disputei Ritchin- Rosler
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
prin excelență, iar Într-un peisaj autohton al discontinuităților credem că este benefic a fi făcut. Orașul Milano Îl face din 1839. Dincolo de documentarea critică a arhitecturii. Schiță pentru un nou tip deimagine devenită instrument de concepție arhitecturală Precum am sugerat cu câteva paragrafe mai sus, având drept aliat argumentul Marthei Rosler, fotografia trebuie să-și depășească rolul documentar și să vizeze cu precădere nonvizibilitățile arhitecturii. Am sugerat În acel context că limitele acestei arte a reprezentării pot deveni fluide și
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Schiță pentru un nou tip deimagine devenită instrument de concepție arhitecturală Precum am sugerat cu câteva paragrafe mai sus, având drept aliat argumentul Marthei Rosler, fotografia trebuie să-și depășească rolul documentar și să vizeze cu precădere nonvizibilitățile arhitecturii. Am sugerat În acel context că limitele acestei arte a reprezentării pot deveni fluide și am exemplificat În istoria pre-digitală a artei, cu fotomontajul colat dadaist berlinez anticipat de cubism, și cu seriile fotografice ale lui Andy Warhol care relativizează strictele cauzalități
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
a fenomenului kitsch, ca o adevărată explozie, este prezentă și în spațiul românesc, mai ales după 1989. Apariția unui public receptiv la anumite „norme”, de dragul căruia se „produce” un anumit fel de literatură. Cu toată marea sa diversitate, kitsch-ul sugerează repetiție, banalitate, trivialitate. El se poate aplica unei arii foarte largi de la arhitectură la programe TV. În spațiul literaturii pot fi identificate un număr nedefinit de „specii și subspecii” ale acestui fenomen de la kitsch-ul produs în scopuri propagandistice până la
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
vorbește despre „criza omului în lumea modernă desacralizată”, iar trăsătura definitorie a artei „noi” sau „moderne” este dezumanizarea. Criza omului a început însă mai devreme, odată cu „moartea lui Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele metafore sugerând prăbușirea umanismului sub influența nihilismului) sunt strâns legate una de cealaltă. În viziune nietzscheană, locul omului este luat de supraom. Omul devenise un concept învechit și retorica umanismului trebuia înlăturată. De aici demitologizarea omului și impulsul antiumanist al scriitorilor și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
apropia mai mult, din punct de vedere conceptual, de omul - persoană. Contribuția noastră se înscrie în această înțelegere a lucrurilor, arătând cu spirit critic ceea ce stă la baza conceptului de persoană, pașii care s-au făcut, diferitele puneri ale problemei, sugerând în același timp că problema persoanei este actuală, deoarece situațiile în care se află persoana impun noi modalități de a gândi despre persoană, însă nu este necesar să pornim de la zero, ci de la reflecțiile care au ajuns la noi, într-
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
pentru a gândi persoana, în pofida imaginii neîncrezătoare a filosofiei și a metafizicii. Motivul justificat pe care îl invocă îl constituie raportul dintre valoarea persoanei și status-ul său ontologic, de la care își are originea demnitatea ei. În schimb subiecto-centrismul modern sugerează ideea că subiectul nu-l cunoaște pe celălalt în alteritatea sa, ci îl transformă în obiect disponibil pentru orice manipulare posibilă. În această reflecție se bazează pe personalismul francez, din cauza uitării ființei, fiind conștient de faptul că în uitarea ființei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
soluții pornind de la natura fiecărui act în parte, dar evaluând și judecând în același timp diferitele bunuri referitoare la om. În caz contrar, ar putea rezulta o „lege non-naturală” și o „afirmație morală normativă fondată în mod insuficient”. Același autor sugerează trei caracteristici important de reținut: nu poate fi luată în considerare doar doctrina augustiniană pentru a fonda pe baze solide reflecția morală; ne dăm seama că noi cunoaștem natura care este într-un fel deja interpretată; interpretarea presupune o evaluare
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
din Scrisoarea către Romani 2, 15, care stă la baza reflecției Constituției Pastorale GS 16. B. Häring afirmă că „idea centrală din textul Rom 2,15 este exprimată și aplicată în Constituția pastorală Biserica în lumea contemporană” nr. 16 și sugerează că pasul conciliar pretinde să fie citit în lumina scrisorii către Romani. Acest text susține că mărturia cea mai evidentă a manifestării lui Dumnezeu la toți oamenii este legea comună tuturor, a cărei referință imediată este conștiința: „atât conștiința celui
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Ioan pentru a surprinde mesajul de încredere și de speranță care o caracterizează. În primul rând, vrem să luăm în considerare câteva texte alese din Evanghelie, care vorbesc în mod expres despre atitudinea nonviolentă a lui Isus în fața evenimentelor care sugerează sau vorbesc despre violență. În al doilea rând, vom prezenta câteva consecințe care rezultă din interpretările reductive ale Apocalipsului și factorii care determină acest tip de ambient. În ultimul rând, după trecerea de la apocaliptica iudaică la Apocalipsul lui Ioan, vrem
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care ține un cântar reprezintă puterea economică care creează bogați și săraci, născând exploatarea și opresiunea. Calul verde (și cel care îl călărește) se numește Moarte și în urma lui vine Locuința morților, ce reprezintă destinul umanității păcătoase. Autorul vrea să sugereze că blestemul care se configura prin creșterea păcatului ca război, foame și moarte, are o putere limitată pentru umanitatea care rămâne în istorie prin decretul lui Dumnezeu. Dumnezeu vede istoria în mod diferit: el are în față toate victimele istoriei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a pozitivului, înseamnă a învăța să folosim propriile capacități și să nu le suprimăm. Părinții învață să fie părinți educând pe copii. Linia motivației înseamnă că nu supunerea față de norme face ca o persoană să fie bună, ci motivațiile, care sugerează anumite conduite, sunt cele care formează responsabilitatea și capacitatea de a lua decizii responsabile. Deci datoria părintelui este de a-i ajuta pe copii să înțeleagă valoarea anumitor acte, norme și alegeri. Linia experienței se referă la faptul că se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
degradarea mediului înconjurător și la pierderea integrității socio-culturale a zonei turistice, chiar dacă pe termen scurt ar aduce beneficii (Inskeep, 1991, p.30). Pentru a împiedica apariția acestei situații, în anumite zone s-a adoptat abordarea orientată spre produs. Această abordare sugerează să fie furnizate doar acele tipuri de atracții, facilități și servicii care se consideră că pot fi integrate cel mai bine în societate și în modelele de dezvoltare locală, cu impact minim, iar promovarea zonei este astfel concepută încât să
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ei să finanțeze direct construcția de locuințe muncitorești, problema luării în grijă a serviciilor publice de ameliorare a condițiilor de viață a rămas într-adevăr în suspensie. Voința aleșilor curentului municipalist de a interveni asupra diverselor aspecte ale vieții cotidiene sugera, cu toate acestea, că ar fi posibilă luarea în considerare a guvernării orașului și într-un alt mod decât în sensul respectării normelor gestionării patrimoniale. Dar acțiunea lor nu a repus realmente în discuție, nici în perioada interbelică, hegemonia acestui
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbanul ca pe o trăsătură culturală esențială a societăților noastre moderne, prin urmare producerea cadrului urban este considerată o direcție determinantă a formelor de "trai laolaltă". Prelungind doctrinele reformatorilor sociali din secolul al XIX-lea despre locuința muncitorească, această orientare sugerează că politicile urbane au o influență decisivă atunci când este vorba de integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o dominantă a problemei urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa ambiția de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
diferite țări, indiferent de regimul politic. Idealul de urbanism al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate. Putem remarca, de altfel, după cum sugerează Jean-Paul Lacaze, că doctrina diviziunii spațiului promovată de funcționalismul urban sprijinea statul în intenția sa de a multiplica și specializa serviciile și rolurile bine delimitate 142. Prin această raționalitate urbanistică se milita ca și puterea publică să împiedice efectele dăunătoare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
studii al schemei de amenajare a Franței (SESAME) însărcinat cu elaborarea de scenarii pentru Franța anului 2000231. Dar obiectivul principal al acestor lucrări prospective se axa cel mai adesea asupra studiului spațiilor mai restrânse. Cărțile albe și schemele de amenajare sugerau, la nivelul unei metropole, al unei regiuni sau subansamblu regional, obiectivele operaționale care aveau vocația de a impregna procesul decizional ce viza teritoriul respectiv. Planificarea urbană era principala traducere a demersului prospectiv în practicile concrete. Confruntată cu exigențele schimbării, societatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
disting aici mai degrabă emergența unui nou mod de reglare a puterii locale. Acesta, mai complex decât "reglarea încrucișată" a puterii periferice, ar poziționa orașul ca "autoritate organizatoare delegantă" a politicilor concepute la primărie. Gestionarea delegată nu semnifică abandonarea competențelor sugerată de accepțiunea termenului de "privatizare". Evocând la momentul oportun eroarea de a reduce intervenția comunelor la serviciile publice industriale comerciale, Sylvain Petitet a extins validitatea modelului comunei ca "autoritate organizatoare delegantă" la serviciile numite administrative din punct de vedere juridic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de prescriptor și controlor. Alții estimează că pentru a prescrie și controla este indispensabil să dispui de expertiză proprie, care nu se decretează. În această optică, colectivitatea păstrează o parte din gestionarea serviciilor și le cedează pe celelalte"460. După cum sugerează Dominique Lorrain, după un prim moment de disconfort, e probabil ca aceste mari grupuri să vadă în reechilibrarea raporturilor de forță un stimulent prețios "pentru a înfrunta concurența de pe piețele internaționale"461. Un alt fenomen legat de generalizarea parteneriatului public-privat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
BTP-ului nu ar fi fost de imaginat în anii 1960 și 1970. Astăzi, dacă pierderea imunității elitelor atunci când e vorba de încălcări ale legii este incontestabilă, reacțiile publice față de tot felul de "afaceri" și mai ales criticile aduse magistraților sugerează că "se cere în continuare justiției un sens care relaționează cu sacrul, și nu cu reglementările, cu regulile, în timp ce i se neagă rolul și așa modest de reală organizatoare a raporturilor politice și sociale"471. Printr-una dintre acele viclenii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
complexității situațiilor locale. Nimic nu dovedește că instituirea prin aglomerație urbană a unui partaj al bazei impozitului unic ar asigura o mai bună repartizare a bogățiilor între comunele bogate și cele sărace. Dimpotrivă, studiul făcut de Laurent Davezies în Île-de-France sugerează mai degrabă că un asemenea dispozitiv "se traduce printr-o solidaritate a celor mai bogați și a celor mai săraci în profitul categoriilor intermediare"504. Într-adevăr, o comună populată de locuitori cu venituri reduse poate beneficia de procente însemnate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în spiritul responsabililor și profesioniștilor. Astfel, unele practici de guvernare întrețin în ele sedimentele celorlalte, ceea ce face mai complexă, odată cu trecerea timpului, aprehensiunea guvernării orașului. În privința duratei, se desprind două orientări complementare din inflexiunile artei de a guverna orașul. Prima sugerează că va fi din ce în ce mai greu ca orașul să fie condus fără locuitorii săi. Reprezentativitatea celor care guvernează orașele devine o condiție a guvernabilității lor. A doua prezice că decizia și acțiunea publice vor trebui, pentru a-și consolida legitimitatea și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o prezentare a acestei practici muncitorești de rezistență: Denis Poulot, "Le sublime" ou le travailleur comme il est en 1870 et ce qu'il peut être (mai ales studiul prealabil al lui Alain Cottereau, care dezvăluie ceea ce textul lui Poulot sugerează), Paris, Maspero, 1980. 51 Putem urma ipoteza lui Alain Cottereau, potrivit căreia anticlericalismul s-a răspândit cu atât mai mult în rândul elitei republicane cu cât Biserica se dovedea incapabilă să obțină obediența clasei muncitorești. 52 Alain Cottereau, art. citat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
psihologic modern al fenomenului humoristic, superior celui întreprinsde Ben Jonson, bazat pe vechea fiziologia a umorilor, datorată lui Hipocrat și Galen. Importanța și necesara distincție operată de H. Höffding, cu acest prileh, între micul și marele humor, i-a fost sugerată, în primul rînd, de Schopenhauer, care își exprimase opoziția față de întrebuințarea pretențioasă și abuzivă a termenului "humor", cu referire la orice fel de forme insignifiante ale comicului. L-au mai înrîurit pe Höffding și părerile romanticului W. F. Solger și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
apă. 5. Factorii determinanți ai obezității Determinismul obezității este complex și multifactorial, factorii de risc acționând cu intensitate diferită. 5.1. Factori genetici Studiile familiale și cu gemeni adoptați au furnizat dovezi pentru substratul genetic al obezității. Cercetările genetice epidemiologice sugerează o variație importantă în transmiterea obezității, între 10% (studiile asupra persoanelor adoptate) și 80% (studiile pe gemeni). În plus, aceste cercetări au arătat impactul scăzut al mediului familial asupra obezității (8, 58). Estimarea genelor implicate în obezitatea umană este complicată
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]