29,877 matches
-
libertății, aspirație, iluzie ori o posibila deschidere spre un orizont nelimitat. Iona este un pescar fără noroc, pentru că, deși Își dorește să prindă peștele cel mare, prinde tot timpul numai „fâțe”. Pentru a nu se demoraliza din cauza neputinței impuse prin destin, atunci când vede „ca e lată rău”, Își ia cu el de acasă un acvariu, ca să pescuiască peștii care „au mai fost prinși o data”. Să nu se uite că el repetă gestul ancestral. Din pricina neputinței, se simte un ratat, un damnat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
profunde, relațiile firești cu cei apropiati etc. Doi figuranti, Pescarul I și Pescarul II, fiecare cu câte o bârna În spate, „nu scot nici un cuvânt”, sunt surzi și muți (mitul Sisif), simbolizează pe oamenii ce-și duc povara data de destin; nu caută motivația, sunt doar copleșiți de rutină. Dornic de comunicare, Iona vorbește cu ei, dorind să le Înțeleagă starea umilă, asumata ca o obligație: „ati facut vreo Înțelegere cât trebuie să rămâneți mâncați?”. Viața În spațiul restrictiv, impus, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a vieții apăsătoare, sufocante, restrictive; din ea nimeni nu poate evada În libertatea intelectuală și morală: „Problema e dacă mai reușești să ieși din ceva, o dată ce te-ai născut. Doamne, câți pești unul Într-altul!”. Toți oamenii sunt supuși aceluiași destin de muritori neputincioși, toate „lucrurile sunt pești. Trăim și noi cum putem Înăuntru”. In naivitatea lui, Iona voise să-și depășească umila condiție, aspirase spre o existență superioară, deși ar fi trebuit să se oprească la un moment dat „ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plec din nou”. Soluția de ieșire găsită de Iona este cea a spintecării propriei burți cu un gest rutinat, după ce tăiase un nesfârșit șir de burți ale pestilor Înghitiți unii de altii, simbolizând evadarea din propria carceră, eliberarea din propriul destin, din propria captivitate. Drama ia sfârși cu o replică sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui Iona, de a-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și o retragere În sine Însuși, aceasta fiind unica salvare posibilă. Iona, pescar pasionat, simbolizează pe omul ce aspiră spre libertate, speranță și iluzie, idealuri fascinante.A Încearcat să-și controleze destinul, să-l refacă. Fiindcă nu-și poate să prindă peștele mare, este Înghițit de un chit, intrând Într-un spațiu Închis la infinit, acesta fiind și unica rațiune de a lupta pentru supraviețuire Într-o existență unde peștele mare Înghite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adsolute, În fața transcendentului. Marea este În același timp un tărâm al aspirației ori al iluziei, un orizont al așteptării (vezi „Bătrânul și marea” al lui Ernest Hemingway). Peștele, motivul fundamental, Întârzie să apară și Iona, prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral, aruncândul În năvod. Acvariul este un model redus al universului pervertit. Neputând pescui peștele mitic, Iona ia În derâdere propiul destin. Un pește uriaș, ieșit din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin joc, Încearcă să contrafacă destinul, Înscenând realul. Din acvariul adus de acasă, vânează câte o „fâță”, imitând gestul ancestral, aruncândul În năvod. Acvariul este un model redus al universului pervertit. Neputând pescui peștele mitic, Iona ia În derâdere propiul destin. Un pește uriaș, ieșit din hăul apelor, Îl Înghite, arătându-i fața nevăzută a lumii, un spațiu visceral, unde totul nu este altceva, decât o „veșnică mistuire”, o luptă necontenită unde „peștele mare Înghite peștele mic”. Iona, aflat În interiorul peștelui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
decât În nonexistență. Peștele devine astfel o metaforă, iar În pântecele ihtiozaurului, Iona se descoperă pe sine, ca ins captiv Într-un labirint (motivul labirintului este sondat), unde ființele au o dublă identitate, de vânător și vânat, de jucărie a destinului și destin. Omul ca ființă rațională, luptă cu jocul irațional și absurd ale existenței. Această meditație filosofică pornește de la starea personajului aflat În burta peștelui. Întreaga operă a lui Marin Sorescu este preocupată de relevarea dimensiunii tragice a absurdului, altfel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nonexistență. Peștele devine astfel o metaforă, iar În pântecele ihtiozaurului, Iona se descoperă pe sine, ca ins captiv Într-un labirint (motivul labirintului este sondat), unde ființele au o dublă identitate, de vânător și vânat, de jucărie a destinului și destin. Omul ca ființă rațională, luptă cu jocul irațional și absurd ale existenței. Această meditație filosofică pornește de la starea personajului aflat În burta peștelui. Întreaga operă a lui Marin Sorescu este preocupată de relevarea dimensiunii tragice a absurdului, altfel decât la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
existența nu este altceva decât un nesfârșit labirint, din care nu poți ieși decât o singură dată. Moartea e doar un prag simbolic, un nou capăt de drum și un nou sfârșit. Nu asumarea morții contează, ca rezolvare a unui destin. Tragicul vine din curajul confruntării cu destinul, nu din moartea propriu zisă. d. Iona se Întâlnește oarecum cu Prometeu. El Încearcă să vindece zbuciumul planetar printr-un alt leac tămăduitor, cunoașterea de sine, prin forța purificatoare a spiritului. Iona este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
labirint, din care nu poți ieși decât o singură dată. Moartea e doar un prag simbolic, un nou capăt de drum și un nou sfârșit. Nu asumarea morții contează, ca rezolvare a unui destin. Tragicul vine din curajul confruntării cu destinul, nu din moartea propriu zisă. d. Iona se Întâlnește oarecum cu Prometeu. El Încearcă să vindece zbuciumul planetar printr-un alt leac tămăduitor, cunoașterea de sine, prin forța purificatoare a spiritului. Iona este o utopie a progresului spiritual, mitul primenirii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
măcar la soroace mai mari, universul Întreg să fie dat lumii de pomană.” MARIN SORESCU - „RĂCEALA” subiectul 1. Preliminarii: Piesele lui Marin Sorescu, „Iona”, „Paracliserul” și „Matca” din trilogia „Setea muntelui de sare”, sunt concepute artistic drept niște parabole ale destinului uman, omul este pus față În față cu moartea. „Iona” este cel Închis În burta unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei catedrale - o reluare a mitului lui Manole din legenda „Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ironia are ton liturgic, simbolul nu mai este anecdotic, ceremonialul izgonește pălăvrăgeala. În tabăra lui Mahomed domină hazardul, arbitrariul, oamenii sunt mutilați, decapitați În chip absurd la capriciul tiranului. În tabăra lui Țepeș, moartea este un sacrificiu, ca asumare a destinului tragic. Obiceiul de a muri ca dintr-o simplă răceală este moștenit din moși strămoși. Eroii se duc pe rând „să moară puțin” ca să renască În urmașii care le va urma exemplul. Metaforic, „Răceala” este o boală istoricoereditară. Actul al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
culturală și politică. Ideea centrală desprinsă din „tragedia” lui Marin Sorescu este aceea că românii reprezintă un popor Împodobit cu cele mai alese calități: omenie, hărnicie, umor, cutezanță legendară, spirit patriotic, un popor mulțumit cu sărăcia sa, oprimat de un destin nefavorabil, de o istorie dură, prăbușită În puhoaie monstruoase asupra lui. Și aceasta se Întâmplă de două mii de ani. De două mii de ani acest popor se Întreabă: „ce caută ăștia aici?” Și tot de două mii de ani răspunde: „de-aia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Blaj spre regat și Mihai Eminescu. Acest lucru se petrecea prin 1869. Mihai Eminescu și I. L. Caragiale se Întâlniseră prin, 1868 la București, marcând astfel primul contact evocat de istoria literară și continuă să fie evocat ori de câte ori este vorba despre destinul comun al celor doi mari scriitori. În toamna anului 1969, Mihai Eminescu pleca la Viena. 2. Caragiale dramaturg Contactul lui I. L. Caragiale cu teatrul a avut loc foarte de timpuriu. În epoca de formare a scriitorului, teatrul era o tentație
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Caragiale cu teatrul a avut loc foarte de timpuriu. În epoca de formare a scriitorului, teatrul era o tentație destul de Însemnată, iar lumea din spatele cortinei constituia un miraj căutat de mulți. Este drept că viitorul mare dramaturg a avut un destin bun, pentru că porțile teatrului i-au fost deschise ori de câte ori a bătut la ele, deși acest lucru nu era suficient. I. L. Caragiale a avut incontestabil un deosebit talent actoricesc, cultivat cu deosebită pasiune toată viața. Se spune că În copilărie, mergea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ghimpele” iar prin 1877, la „Claponul”, cunoscutele reviste umoristice ale vremii, dar și la gazete de alte orientări, cum ar fi: „Alegătorul liber”, „Uniunea democratică” și „Națiunea română” a lui Frederic Dame. Experiența de gazetar a fost la fel de importantă pentru destinul viitorului dramaturg. În toată această perioadă, scriitorul face acumulări, Își pregătește cariera, Își formează stilul, menit să-l impună conștiiței publice, Într-o manieră foarte controversată, dar se știe că numai oamenii celebri se pot bucura de un asemenea privilegiu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1924/1972, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București. Madgearu, V., 1936, Agrarianism. Capitalism. Imperialism. Contribuțiuni la studiul evoluției sociale românești, Editura Bucovina, București. Madgearu, V., 1940, Evoluția economiei românești după războiul mondial, ISSR, București. Manoilescu, M., 1942, Rostul și destinul burgheziei românești, Editura Cugetarea, București. Mărginean, I., 1989, „Modernizarea structurilor socio-ocupaționale și profesionale”, în I. Drăgan, C. Atanasiu (coord.), Structura socială a României socialiste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mihăilescu, I., 1989, „Dinamica structurilor sociale din mediul rural”, în I.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
schimbări lipsite de consistență și de sens, mai ales, în planul prevenției riscurilor. Lipsa unor politici sociale coerente și integrate în asistența socială, și nu a resurselor a fost factorul decisiv al debutului ezitant al constituirii întregului sistem cu un destin atât de controversat și de dramatic. Construirea sistemului universitar de asistență socială Revoluția din decembrie 1989 a găsit asistența socială total nepregătită pentru a face față noilor probleme ale tranziției. La începutului anului ’90 nu existau decât puțini specialiști în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este împărțit în 2 sectoare despărțite prin str. Gh. Coșbuc, denumite sectorul Înălțarea Domnului și sectorul Piața Veche. Limita de despărțire (Str. Gh. Coșbuc) este la sectorul Înălțarea Domnului. Pentru organizarea lui s'au luat următoarele măsuri: a). Să se destine pentru intrarea și ieșirea din oraș de fiecare sector câte 3 străzi, iar restul să fie închise. Intrarea și ieșirea din Ghetou pentru evrei, numai pe bază de autorizații individuale date de organele militare, însărcinate cu paza și administrarea ghetoului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ce se vor da tuturor evreilor infractori, căci din discuțiile avute la M.St.M., cu Colonelul Magistrat Chiriac 1051 consilierul technic al M.St.M. în materie de legi nu există până acum o asemenea lege. 8. Să se destine, și dacă nu se poate, să se creieze o unitate detașament matcă, unde să se trimeată toți evreii ce se prezintă pentru repartizare, de unde apoi să fie ceruți de C.R.B. numeric, și repartizați acolo unde va fi nevoie. Această unitate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cunoașterii, Peter Burke O scurtă istorie a Germaniei, Mary Fulbrook Pacea neterminată, Mihály Fülöp Politica statelor unite față de turcia între anii 1943 ȘI 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec În pregătire: Istoria mentalităților, Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (ed.) Martha Bibescu și Kromprinzul, Constantin Iordan (ed.) LIBRĂRII în care puteți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
George și vremea jurnalelor, O, 1998, 12; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 101-108; Glodeanu, Dimensiuni, 177-180; Gabriela Omăt, Alexandru George recitit pe îndelete, RL, 1999, 25; Mircea Popa, Alexandru George sau Elogiul spiritului insurgent, ST, 2000, 4; Florin Mihăileanu, Destin de scriitor, ST, 2000, 7-8; Dan Mănucă, Eseiștii de ieri și de azi, CL, 2000, 10; Dimisianu, Lumea, 269-274; Dicț. esențial, 329-332; Manolescu, Lista, III, 198-209; Popa, Ist. lit., II, 1156-1157; Matei Călinescu, O capodoperă de tinerețe, RL, 2003, 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
simțăminte [...] care tinde de regulă să își producă un stat propriu" (Weber, 1946, p. 176), M. Weber arată că această "comunitate de simțăminte" își are originea în memoria colectivă: "Mai presus de orice, solidaritatea națională este legată de amintirile unui destin politic comun" (p. 173). Iar originea sentimentului de apartenență națională "trebuie căutat în amintiri" (Weber, 1946, p. 176), anume, în memoria colectivă. Erupția naționalismului în istoria ideilor politice a provocat confiscarea memoriei colective de către programele naționaliste și subordonarea sa statului-națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceleași mituri și memorii istorice, deține o cultură publică de masă, o economie comună și ai cărei toți membri se bucură de aceleași drepturi civile și datorii legale" (p. 14, subl. n.). Identitatea națională conștiința apartenenței la aceeași comunitate de destin istoric este inconceptibilă în lipsa memoriei colective, a unui simț al comuniunii cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]