29,899 matches
-
decelată o notă expresionistă a sculpturii sale. De data aceasta, tot ceea ce era distructiv pentru decadenți și simboliști, plasat emblematic sub semnul acestui animal mitologic, sfinxul, și a feminității agresive, este trecut acum în patrimoniul unei masculinități războinice. Petre Oprea citează o foarte interesantă considerație a lui George Călinescu din articolul "Realitate și himere", publicat în Contemporanul, în 1957. "Paciurea tratează războiul cu caracter relativ feminin, insinuându-i doar lașitatea, impulsivitatea, de ordin istoric"352. Călinescu sublinia un fapt remarcabil, trecerea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele în metale prețioase. Theodor Enescu îl citează pe Albert Aurier, apropiindu-l de decorativismul Art Nouveau așa cum este acesta ilustrat la sfârșitul secolului XIX. Fără să greșească, Theodor Enescu situează aceste influențe sub semnul modei, funciar efemeră și superficială, definind și câteva dintre trăsăturile esențiale ale stilului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
recluzat în turnul său de fildeș. Altfel, pictorul era asociat cu salonul rozacrucean péladanesc, realizând, în 1891, frontispiciul pentru eseul semi-autobiografic al lui Sar Péladan, Androginul (1891), și unul dintre cele mai reușite protrete ale maestrului. Ion Duican (Bogdan-Pitești) îl citează, subliniind dincolo de dezideratul umanist al pictorului, importanța artei vizuale ca mijloc de comunicare. Mesajul era adresat revistei și colaboratorilor ei: "A face să intre un pic de frumusețe în viața cea mai umilă, înseamnă să servești umanitatea. Omul privește înainte de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
capitolul referitor la rolul atitudinilor În comporatamentul consumatorului, susținem și noi afirmația lui Jeff Keller că „atitudinea este totul”. În lucrarea „Atitudinea este totul”, Jeff Keller arumentează În favoarea rolului și funcțiilor atitudinilor pozitive În obținerea succesului și fericirii. El Îl citează În susținerea afirmațiilor sale În legătură cu importanța atitudinii pe Dr. Franke care scria: „unui om i se poate lua totul, Înafară de un singur lucru, cea mai importantă dintre libertățile omenești: aceea de a-și alegea atitudinea În orice Împrejurări, de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
influența socială este un tip de interacțiune Între două entități sociale (persoane sau grupuri) dintre care una este ținta, iar cealaltă este sursa influenței. Ca urmare a acestei interacțiuni, ținta reacționează altfel decât În modul său obișnuit față de un „obiect”. Citându-i pe D. Abrams și M.A. Hogg (1990, 195), Șt. Boncu (2000, 11) definește influența socială „ca orice schimbare pe care relațiile persoanei cu alții (indivizi, grupuri, instituții, sau societatea În ansamblul ei) o produc asupra activităților ei intelectuale
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Copiii și comportamentul de consum In cartea sa despre promovarea culturii consumerismului În rândul copiilor, Born to Buy: The Commercialized Child and the New Consumer Culture (Născut pentru a cumpăra: Copilul comercializat și noua cultură consumeristă), autoarea Juliet B. Schor (citată de Karl Albrecht În „Inteligența socială”, 2007, p. 309) face câteva afirmații directe și Îndrăznețe: până la vârsta de zece ani, un copil memorează, În medie, 400 de mărci de produse și poate identifica 300 de logo-uri; cu cât un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Ironia lui legată de acest subiect capătă dimensiune În momentul În care toți cei din jur Îi cer socoteală: „De ce ai tăiat, bă, salcâmul?” și pentru ca să nu se mai ostenească el cu răspunsul, Îi dă lui Nilă sugestia ca săl citeze. Bine Înțeles că de data aceasta ținta a fost Paraschiv, de care râde satisfăcut Însuși Nilă... Între timp pricepuse și el ceva. Uneori, ironia lui Moromete nu are o țintă precisă și face apel la ea gratuit. De câte ori Îl Întâlnește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
globalizării mută problema discrepanțelor de venit la scară mondială. Indicatorii de inegalitate utilizați pentru comparații internaționale arată un nivel de inegalitate foarte ridicat. Indicele Gini calculat la scară mondială atinge o valoare la limita superioară a valorilor naționale - 66,0. Citând Raportul Dezvoltării Umane din 1992, Wade (2001) atrage atenția asupra faptului că în 1989 82,7% din PIB realizat în lume aparținea celor mai bogate 20% dintre țări, în timp ce Townsend (2002) amintește că cei mai bogați trei oameni ai lumii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Banii trimiși din străinătate reprezintă unul dintre cele mai discutate și mai mediatizate efecte ale migrației din România. Motivele sunt evidente, dacă luăm în considerare cifrele care se vehiculează în presă în raport cu migrația românilor (vezi tabelul 2). Tabelul 2. BNR, citată în Ziarul Financiar, 3.09.2005 Dacă ținem cont de faptul că sumele prezentate în tabelul 2 reprezintă numai o parte a transferurilor în bani (cele care intră în țară pe canale oficiale) și nu includ transferurile în bunuri, devine
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
titles><pages>11-24</pages><dates><year>2002</year></dates><pub-location>Bucuresti</pub-location><publisher>Expert</publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Land, 1983; Mărginean, 2002; Zamfir, 2002). Privită din această perspectivă, apariția Indicelui Dezvoltării Umane, de exemplu, este o importantă realizare citată în toate lucrările care sintetizează indicatorii sociali. Motivul apariției lui, se recunoaște deschis, este de a constitui o contrapondere la dominanța indicatorilor economici în rapoartele de dezvoltare ale Băncii Mondiale ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Morse</Author><Year>2004
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trebuie să impieteze asupra rezultatelor dorite prin măsurare (nu putem alege indici ieftini, dar care nu măsoară ceea ce dorim) și pune în gardă în privința posibilității falsificării datelor prin utilizarea lor incorectă, atât în presă, cât și în pseudoanalizele cercetătorilor. El citează ca exemplu utilizările incorecte ale IDU, prea adesea identificat cu măsuri ale calității globale a societăților și citat în contextul comparațiilor între vecini și rivali, ca, de exemplu, India și Pakistan. ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Author>Best
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dorim) și pune în gardă în privința posibilității falsificării datelor prin utilizarea lor incorectă, atât în presă, cât și în pseudoanalizele cercetătorilor. El citează ca exemplu utilizările incorecte ale IDU, prea adesea identificat cu măsuri ale calității globale a societăților și citat în contextul comparațiilor între vecini și rivali, ca, de exemplu, India și Pakistan. ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Author>Best</Author><Year>2004</Year><RecNum>18</RecNum><Prefix>Asupra unor exemple similare de folosire necorespunzătoare a statisticilor atrage
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu venituri lunare sub 2/3 din valoarea mediană (%) 1989 1999 România 5 26 Republica Cehă 15 16 Polonia 11 19 Ungaria 18 22 Federația Rusă 11 34 Estonia 19 30 Lituania 20 28 Azerbaidjan 22 39 Sursa: Unicef 2001, citând surse OECD Tabelul 5. Nivelul salariului minim 2003 2005 România 73 72 Bulgaria 56 77 Ungaria 212 232 Republica Cehă 199 235 Polonia 201 205 Estonia 138 172 Lituania 125 145 Grecia 605 668 Turcia 189 240 Spania 526 599
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mod elocvent de textul unei directive, adresată la 5 septembrie 1941 de Ion Antonescu chiar de pe frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este extrem de important în ceea ce privește concepțiile antisemite ale Conducătorului Statului român, îl vom cita în extenso: "Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. [...] Toți evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Deși în cadrul procesului intentat în 1946, mareșalul Ion Antonescu a negat vehement implicarea sa în masacrul evreilor din Odessa, în lumina izvoarelor arhivistice existente responsabilitatea sa nu poate fi contestată și cu atât mai puțin negată. În afara documentelor de arhivă citate de noi anterior, care atestă într-o manieră neechivocă responsabilitatea mareșalului Antonescu pentru evenimentele consumate în Odessa în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stricte a dispozițiilor sale. De exemplu, represaliile ordonate la Odessa au constituit unul dintre punctele discutate cu guvernatorul Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în cadrul Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941. Dialogul este extrem de relevant și considerăm că merită a fi citat în extenso: "Dl. Mareșal Ion Antonescu: Cu evreii de la Odessa, ceea ce s-a întâmplat, s-a întâmplat; de acum înainte să se pună regulă. Represiunea de la Odessa a fost destul de severă? Dl. Prof. Gh. Alexianu: A fost, domnule mareșal. Dl.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mai sus. *) Adnotări: "Regimentul 3. Jandarmi Dunărea de Jos"; "Dosar 6"; "8/6/941 Secția 2 ss. indescifrabil"; "Biroul 2"; "Evreii"; "Explicații". Arhivele Militare Române Pitești, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 753, f. 75 (În continuare se va cita AMR). Documentul nr. 2 Divizia 8-a Stat Major Biroul 2 Oficiul Poștal Militar Nr. 18 Nr. 30.638 din 16 Iunie 1941131 către ARMATA III-a Stat Major Secția 2-a La ordinul D-voastră Nr. 21.446 din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ss/ I. Șteflea 142 P. conf. ss. indescifrabil Comunicat: Minist. Af. Interne. Minist. Propag. Naționale. Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Securității București, fond Penal, dosar nr. P 639 (Radu Dinulescu și alții), volumul I, f. 11 (În continuare se va cita CNSAS). Documentul nr. 5 ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Cabinetul secretarului general Nr. 4147 Confidențial 21 iunie 1941 Foarte Urgent MARELE STAT MAJOR INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI DIRECȚIUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI TOATE PREFECTURILE Domnul General Antonescu, Conducătorul Statului, ordonă următoarele: 1
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2410, f. 270-271; Jean Ancel (ed.), Documents Concerning The Fate Of Romanian Jewry During The Holocaust. Volume II The Regat and Southern Transylvania 1940-1941, New York, 1986, documentul nr. 136, p. 404-405. (În continuare se va cita Ancel, DCFRJH, volumul II). Documentul nr. 6 BULETIN INFORMATIV Nr. 4442 din 21 Iunie 1941 1). Evenimente La Dărăbani. În noaptea de 20-21 Iunie 1941 au fost comise de către militari din Reg. 8 Roșiori spargeri la 7 prăvălii evreiești. Cazul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Jand. Comp. 54 Poliție Serviciul Pretoral. AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 21; Matatias Carp, Cartea Neagră. Suferințele evreilor din România 1940-1944 volumul III Transnistria, București, 1947, documentul nr. 4, p. 46 (În continuare se va cita Matatias Carp, Cartea Neagră, volumul III) Documentul nr. 21 ROMÂNIA Ministerul de Interne POLIȚIA ORAȘULUI ROMAN CĂTRE Armata 3-a Stat Major, Secția II-a Avem onoare a vă înainta alăturata notă informativă, rugându-vă să binevoiți a dispune. ȘEFUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pe tărâmul național. ȘEFUL CENTRULUI B. Lt. Colonel ss. Al. Ionescu ss. Al. Ionescu Ionescu Alexandru. AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 92-96; Jean Ancel, Transnistria, volumul I, București, 1998, p. 269-273. (În continuare se va cita Ancel, Transnistria). Documentul nr. 31 Copie Prefectura Jud. Iași Cab. Prefectului Proces-Verbal Astăzi 12 Iulie, anul 1941, Consiliul de Colaborare de pe lângă Prefectura Județului Iași, întrunindu-se în ședință la ora 10 dimineața, sub președinția Dlui Colonel D. Captaru, Prefectul Județului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
interzică intrarea în bălți. Colonel ss. Tudosie". AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 781, f. 127; Jean Ancel, Contribuții la Istoria României. Problema Evreiască 1933-1944, Volumul II, Partea a doua, București, 2003, p. 295 (În continuare se va cita Ancel, Contribuții, volumul II, partea a doua). Documentul nr. 39 Divizia 14-a Infanterie Stat Major, Biur. 2 Oficiul Poștal Militar Nr. 10 Nr. 24.283 din 14 Iulie 1941 către ARMATA III-a Secția II-a Am onoare a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
941 Chestiuni polițienești Leg. Soroca Se certifică de noi fiind conformă cu originalul. Șef Bir. II. or. ss. indescifrabil *) Adnotare: "Evrei". Arhivele Naționale Istorice Centrale București, fond Ministerul de Interne, dosar nr. 133/1941, f. 5 (În continuare se va cita ANIC). Copie în United States Holocaust Memorial Museum Washington, RG-25.002M, rola nr. 15 (În continuare se va cita USHMM). Documentul nr. 43 COPIE Secret Intr. No. 280 20.VII.1941 NOTA INFORMATIVĂ No. 589 din 18 Iulie 1941 Ni
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Adnotare: "Evrei". Arhivele Naționale Istorice Centrale București, fond Ministerul de Interne, dosar nr. 133/1941, f. 5 (În continuare se va cita ANIC). Copie în United States Holocaust Memorial Museum Washington, RG-25.002M, rola nr. 15 (În continuare se va cita USHMM). Documentul nr. 43 COPIE Secret Intr. No. 280 20.VII.1941 NOTA INFORMATIVĂ No. 589 din 18 Iulie 1941 Ni se semnalează că evreii din lagărul Podul Iloaei, internați în urma evenimentelor petrecute la Iași în zilele de 28 și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]