29,911 matches
-
rezerve” spirituale, morale și materiale ale neamului. Așa zisa „privatizare” înseamnă jefuirea avutului național și trecerea bogățiilor statului în mâinile nomenclaturiștilor și a străinilor ce se declară patroni. Comunismul de ieri mai scotea la suprafață câte un vinovat, dar noua democrație nu numai că a ascuns pe vechii și noii vinovați, ci îi și protejează cu abilitate și se menajează reciproc. Neamul se pierde în nevoi. Suntem amenințați cu dezastre și deznodăminte dureroase și dramatice. Să nu ne ascundem în „turnul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-ului, nu mai slăbită în comparație cu cea de ieri a securității, pe care o continuă cu aceiași oameni, deși ei știu că noi nu aspirăm la funcții politice, nu tâlhărim, nu facem jocuri subterane împotriva noii orânduiri de stat, așa zisa democrație pe care o dorim, o respectăm, ci doar cerem reciprocitate tuturor celor responsabili întru restaurarea libertății, dreptul la exprimare, dreptul la apărare, dreptul la viață. Legionarii vor să rămână pe linia de viață spirituală a neamului lor creștin. Vrem să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a ucis valori spirituale. Dar toate aceste dezastre nu pot fi ascunse la infinit oricât făptașii s-ar furișa după paravanul legionarofobiei. TĂCERE Dreptatea noastră s-a stins! Tăcerea și ascunzișul au prioritate și greu putem pătrunde afundurile lor. Valorile democrației sunt departe, oricât democrații zilelor noastre le vor împodobi în zdrențe lăcuite. Simbriașii de ieri și de azi stau ascunși după paravanul porților iadului. Adevărul este ascuns și osândit să tacă, dar din adâncul pământului el strigă precum sângele lui
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai mult grumazul până la sufocare și scuipă otravă! Închid ochii și văd cum ocupantul bolșevic ne pângărea credința, ne dărâma altare, ne mutila și falsifica istoria, jefuia și îneca în sânge pământul meu natal. De ce și azi când guvernează o democrație atât de lăudată, legionarii sunt pândiți de aceeași soartă de osândiți și puși în afara legii? De ce, pentru ce și până când? Neamul nostru, mereu rătăcitor, nu-și mai regăsește matca sa, când faptele sale în istorie străluceau. Se urmărește dispariția noastră
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
unui expresionism bănățean (prezent și în Lume fără cer, Cartea minelor, din care ample fragmente vor apărea în ultima serie a publicației). Stoia-Udrea își publică în V. „poemul comemorativ” Veacul de foc, reprezentat la Teatrul Național din Timișoara. Se discută democrațiile occidentale, „literatura celor de jos”, de la Ernst Toller la Walt Whitman. Interzisă în 1937, V. își deschide seria din 1945 cu alt articol-program al lui Ion Stoia-Udrea, Unde aparținem, ce reclamă integrarea politică a intelectualului „de partea celor de jos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
relaționări cu totul diverse. Managementul resurselor umane poate deveni un mijloc de manipulare a salariaților prin promovarea unor false paradigme despre muncă (autoparticipare, autoconducere). Managementul resurselor umane trebuie analizat și evaluat prin prisma unor reprezentări despre muncă elaborate conform criteriilor democrației. În sensul său actual (al realității capitaliste) munca are drept reprezentare corectă și edificatoare ideea de serviciu reciproc. „Oricine oferă cuiva un târg își propune să procedeze astfel: dă-mi ceea ce doresc eu și vei căpăta ceea ce dorești tu. Acesta
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
egalitatea cetățenilor în fața legilor; dreptul la opinie liberă a cetățenilor; accesibilitatea liberă și egală a tuturor cetățenilor la discuții; circulația liberă a „pozițiilor” între oameni. „Spațiul public” se intersectează cu cel privat și cu cel politic, exprimând un aspect al democrației, al accesului cetățenilor la contactul liber, fără teamă și constrângeri, cu puterea politică. Și acum să încercăm o prezentare, pe scurt, a specificului managementului resurselor umane în cadrul serviciilor publice. Putem spune, după părerea noastră, că managementul resurselor umane în cadrul instituțiilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de estetică Diotima (1970-1974). După licență e asistent (1969), lector (1974), conferențiar (1990) la Catedra de filosofie a facultății absolvite. Din 1990 intră și în viața politică, fiind președinte al organizației județene Cluj și membru în conducerea națională a Partidului Democrației Sociale din România. Prefect de Cluj din 1990, demisionează în august 1996 și funcționează, câteva luni, ca ministru al Culturii. În 2000 va fi ales senator de Cluj. Debutează cu o schiță la „Amfiteatru” în 1969. Mai scrie în „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
1999, 8; Dan Mănucă, Serafim Saka (O parabolă a condiției umane), LA, 2000, 12; Rotaru, O ist., VI (2001), 501-503; Popa, Ist. lit., II, 1196; Constantin Cheianu, „Strădania de a te menține pe loc duce înapoi” (interviu cu Serafim Saka), „Democrația”, 2002, 1 octombrie. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
bani și comportamentul de consum pot fi diagnostice pentru o serie de tendințe ale societății contemporane. Și societatea românească, asemenea altor țări foste comuniste, se conturează ca un mediu turbulent la nivel macro și micro economic și social datorită prefacerilor democrației și eforturilor de adaptare la cerințe europene și mondiale. Efectele În plan psihologic ale acestor transformări se oglindesc În rolul individului de consumator care manifestă preferințe, frustrări, respingeri sau acțiuni compulsive. Pentru industria de textile și confecții, cunoașterea unor scheme
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
afle În mijlocul neamului. Dar nu avea să dureze mult, că lumea nu era mulțumită de rolul său. Învățătorul Herdelea se supărase pe Ion fiindcă i-a Înșelat așteptările, l-a trădat inspectorului școlar ungur, pentru toate falsele alegeri și falsa democrație. Cu toate acestea, Ion mai avea curajul să apară În fața lui Herdelea, și chiar În casa lui. In acest timp, Titu se gândea la fel ca altă dată, din ce În ce mai mult la Roza Lang, pentru asta se Întoarce În Jidovița. O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de autoritățile locale/comunitățile locale/organizații economice sau nonprofit, sunt selectate prin competiție, în funcție de calitatea lor. Administrarea tinde să dezvolte managementul pe programe ca instrument eficient. O asemenea abordare stimulează creativitatea în formularea unor soluții, participarea locală și crearea unei democrații participative locale. Din această perspectivă, elementele componente ale paradigmei sunt identificarea problemelor sociale și dezvoltarea unor programe de soluționare a lor. Câteva exemple de dezvoltare prin proiecte. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS) a fost inițiat după o strategie elaborată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
discriminarea; - Proasta fucționare a unor instituții: corupția, ineficiența; - Deficit de capacități individuale și colective de acțiune - educație scăzută, indisciplină de muncă, capital social scăzut; - Deficitul capacităților instituțiilor responsabile de a acționa; - Deficit al comportametului/stării societății în raport cu valori importante - libertate, democrație, respectul demnității umane, oportunități egale, coeziune socială, egalitate; - Apariția unor oportunități de dezvoltare - integrarea în Uniunea Europeană, apariția pentru o firmă a unor noi piețe. Problemele sociale și dezvoltarea socială Dinamica sistemelor sociale poate fi, în mare măsură, explicată prin comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe calea unei democrații rurale” specifice, necapitaliste (1996, pp. 36-75). Referitor la acest aspect, Stere aprecia: „Calea progresului social nu poate fi deschisă pentru noi decât prin realizarea unei adevărate democrații rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poporanist și țărănist asupra structurii și direcției de evoluție a societății românești, Eugen Lovinescu (1881-1943) și Ștefan Zeletin observau, nu fără temei, caracterul său hibrid, dualismul său structural: o structură social-economică medievală pe care s-a altoit o formulă de democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1924/1972, p. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1922, p. 19). O critică incisivă a perspectivei sociologice de factură romantic-agrariană poporanistă și țărănistă a venit și din orizontul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
metodei lor de cugetare, transformată în deprindere ce se întărește prin practica zilnică. Autorul subliniază că aici este vorba despre identitate de deprinderi și nicidecum despre identitate de termeni. Poți răspândi dicționare foarte bune pentru explicarea valorilor de libertate, constituție, democrație printre cetățenii unor societăți întârziate, la fel cum au procedat și misionarii care au răspândit milioane de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe o identitate de termeni.” (Rădulescu-Motru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de evanghelii printre popoarele arhaice din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, și nu pe o identitate de termeni.” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 129) În societatea românească, falsificată prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate și egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, bancă, credit. „Acest veșnic cineva face și desface toate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative, formată ca urmare a reformelor de transformare capitalistă a „socialismului” chinez. Revolta studenților chinezi în favoarea democrației politice a fost înfrântă în mai mare măsură de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a Iugoslaviei, comuniștii au fost mai puțin flexibili. Soluția gorbaciovistă s-a dovedit a fi utopică. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Gorbaciov de a întemeia sprijinul social acordat Partidului Comunist Sovietic tocmai pe cei care contestau comunismul ideologic și politic a eșuat, iar postcomunismul european s-a reformat, invers decât cel chinez, în primul rând politic și abia apoi economic. Iar democrația politică a devenit principalul instrument de organizare capitalistă a societăților tranziției postcomuniste. Tranzițiile postcomuniste Capitalismul este un mod de organizare sui-generis a economiei și societății care a apărut în Europa Occidentală și în toate țările în care societatea europeană occidentală
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin unitatea persoanei care îndeplinește cele trei funcții. Până în 2000-2001, acestă legătură se consolidase într-atât încât capitalistul-politician care deținea funcții de conducere în administrație era considerat a fi tipul ideal al reformistului, purtător al valorilor economiei capitaliste și al democrației. Dar, încă înainte de această perioadă, au început să apară forme mai sofisticate, în care funcțiile erau îndeplinite de persoane specializate, iar unitatea lor era asigurată de ceea ce a fost numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Millenium”, în Boris Pleskovics, Nicholas Stern, Annual World Bank Conference on Development Economy, World Bank, Washington, DC. Tismăneanu, V., 1998, Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism and Myth in Post-Communist Europe, Princeton University Press, Princeton, New Jersey [ed. rom.: Fantasmele salvării. Democrație, naționalism și mit în Europa post-comunistă, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, Iași, 1999] Wallerstein, Immanuel; Clesse, Armand, 2002, The World We Are Entering: 2000-2050, Dutch University Press, Amsterdam. World Bank, 2004, Romania. Restructuring for EU Integration: The Policy Agenda
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și politicile sociale transnaționale. În compoziția modelului social european identificăm o abordare comună a aspectelor sociale, creșterea drepturilor minime care privesc condițiile de muncă, sistemul durabil și universal de protecție socială, dialogul social puternic și funcțional, credința în participare și democrație la locul de muncă, participarea extinsă la nivelul tuturor cetățenilor, ideea unei societăți incluzive; salarii și standarde de viață decente sau corecte, prioritatea pentru ocuparea forței de muncă; menținerea serviciilor de interes general; oportunități egale și lupta împotriva discriminării (Vaughan-Whitehead
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publice. Explicația este clădită în jurul a ceea ce autorul denumește „amoralism familial”: lipsa de încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, fenomen ce împiedică orice fel de relații de colaborare în afara familiei. În mod similar, Almond și Verba (1963) notează că democrațiile cu cea mai lungă stabilitate în timp sunt cele în care încrederea interpersonală cunoaște nivelurile cele mai înalte. Putnam (Putman, Leonardi, Nanetti, 1993) a argumentat și el legătura dintre eficiența guvernelor locale din Italia și stocurile de capital social existente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Fără a da o măsură exactă a modului de relaționare cu rudele, respectiv cu prietenii, cifrele par să susțină ipoteza unei diferențe mai mari în spațiul ex-comunist între capitalul social relațional de tip bonding și cel de tip bridging, în comparație cu democrațiile vestice. O importanță mult disproporționată a familiei în raport cu prietenii conduce la dezvoltarea unor relații mai superficiale din punct de vedere calitativ în afara grupurilor de apartenență, chiar dacă, din punctul de vedere al frecvenței întreținerii acestor legături (întâlniri, ieșiri împreună etc.) și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]