30,140 matches
-
cetățean român. Coborînd scara și începînd să plîngă. În fața mulțimii ce-l aștepta de cincizeci de ani. Ce imagine! Regele plîngînd? Cum se poate asta? Altcineva (cine?) și-ar fi reprimat slăbiciunea, atît de omenească în fond, și ar fi rîs, ar fi exultat fotogenic. Regele Mihai nu. Pentru că în monarhul, deja personaj al istoriei, stă întrupat omul, adolescentul care a înfruntat ocupantul acum jumătate de secol, ocupant ce, ajutat de slugile autohtone, l-a alungat mișelește, adolescentul, apoi omul matur
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
discuții. A-nvățat bine româna, doar cît a stat pe-aici de cîteva ori. Știe tot despre România. Spion? Și ce? La rîndu-ne, dăm tot din noi, spune fiecare ce știe despre Olanda. Cînd îi pomenesc de Butelia de Leida, rîde amuzat: în orașul Leida domină proștii. Și o fixează pe doamna de vizavi, o momîie smochinită, foarte elegantă, care nu intră-n vorbă. Mută. Cineva zice, în replică: la noi, la Caracal s-a răsturnat căruța cu proști. Relațiile româno-olandeze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țoșcăind după break-fast-ul cu usturoi, vreo trei tîrtani: nu se poate! nu e voie! Țară de analiști politici și de tîrtani. Ei, ei, să nu exagerez! Pe aleea spre Teatrul Național, Marin Moraru. Ce față trăsnet! Ne privim curioși. Să rîd? Să nu rîd? Birlic, pășind ca un pinguin prin dreptul Capșei, zîmbind cu tot nasul în dreapta și-n stînga, făcea spectacol. Marin Moraru? E prea elegant în geaca lui din piele ou-de-rață, cu șapca hoață de-aceeași nuanță, ca să rîd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu usturoi, vreo trei tîrtani: nu se poate! nu e voie! Țară de analiști politici și de tîrtani. Ei, ei, să nu exagerez! Pe aleea spre Teatrul Național, Marin Moraru. Ce față trăsnet! Ne privim curioși. Să rîd? Să nu rîd? Birlic, pășind ca un pinguin prin dreptul Capșei, zîmbind cu tot nasul în dreapta și-n stînga, făcea spectacol. Marin Moraru? E prea elegant în geaca lui din piele ou-de-rață, cu șapca hoață de-aceeași nuanță, ca să rîd. Nu rîd. Avantajele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rîd? Să nu rîd? Birlic, pășind ca un pinguin prin dreptul Capșei, zîmbind cu tot nasul în dreapta și-n stînga, făcea spectacol. Marin Moraru? E prea elegant în geaca lui din piele ou-de-rață, cu șapca hoață de-aceeași nuanță, ca să rîd. Nu rîd. Avantajele breslei. Ca să nu te jumulească hotelierii, poți beneficia de-o cămăruță de oaspeți chiar în incinta Uniunii. Un mic dezavantaj: coșmarul. Pe pereții cămăruței, trei picturi, una de-a dreptul realist-socialistă, monstruozități care nu pot fi anulate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu rîd? Birlic, pășind ca un pinguin prin dreptul Capșei, zîmbind cu tot nasul în dreapta și-n stînga, făcea spectacol. Marin Moraru? E prea elegant în geaca lui din piele ou-de-rață, cu șapca hoață de-aceeași nuanță, ca să rîd. Nu rîd. Avantajele breslei. Ca să nu te jumulească hotelierii, poți beneficia de-o cămăruță de oaspeți chiar în incinta Uniunii. Un mic dezavantaj: coșmarul. Pe pereții cămăruței, trei picturi, una de-a dreptul realist-socialistă, monstruozități care nu pot fi anulate-n somn
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Sub cea a blîndei regine Elisabeta (statuia lui Oscar Späthe). Schițez un arțar sterp. Dar monumental. Cutremur! Întîi, bubuitura unui fruct țepos, uscat pe cartonul alb, apoi, fulgerător, saltul unei veverițe ruginii peste mîna dreaptă. Cartonul, creioanele sar în aer. Rîd. După nu știu cîte luni, rîd, în fine, hohotit. Înapoi, spre Iași. Intercity. Jos pălăria! Doar că pe elegantele vagoane, cît îs de lungi, scris mare, ochios, elegant: Intercity expres Mihai Eminescu. Hait! N-are dreptate tagma iconoclaștilor față cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
statuia lui Oscar Späthe). Schițez un arțar sterp. Dar monumental. Cutremur! Întîi, bubuitura unui fruct țepos, uscat pe cartonul alb, apoi, fulgerător, saltul unei veverițe ruginii peste mîna dreaptă. Cartonul, creioanele sar în aer. Rîd. După nu știu cîte luni, rîd, în fine, hohotit. Înapoi, spre Iași. Intercity. Jos pălăria! Doar că pe elegantele vagoane, cît îs de lungi, scris mare, ochios, elegant: Intercity expres Mihai Eminescu. Hait! N-are dreptate tagma iconoclaștilor față cu sindromul generalizat de acromegalie eminesciană? Înapoiere-ncîntătoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un picior, dreptul, celălalt îndoit, în spate, elegant, elegant, ca-ntr-un fastuos contradanț elisabetan. Ce față avea Blehan! Ce grimasă fantastic de mobilă! La rîndu-mi, eram și eu bun, jucam adică rolul celui care crapă de rîs, dar nu rîde. În scenariu, cum ar veni. Ce noapte! Mai alaltăseară, ies din atelierul din Armeană, cu gînd să-mi fac rondul de noapte, vorba lui Rembrandt. La Teatru, lume de pe lume. Intru. Comedie bulevardieră cu Horațiu Mălăele. Sală ticsită, rîs în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu rîde. În scenariu, cum ar veni. Ce noapte! Mai alaltăseară, ies din atelierul din Armeană, cu gînd să-mi fac rondul de noapte, vorba lui Rembrandt. La Teatru, lume de pe lume. Intru. Comedie bulevardieră cu Horațiu Mălăele. Sală ticsită, rîs în cascade. Mălăele (în sfîrșit un actor care, sub mască nătîngă, e mereu sclipitor de inteligent) își face pauzele lui de haz enorm. Îi urmăresc, dincolo de textul bulevardier, oricum foarte amuzant, îi urmăresc aceste pauze de mare comic, aceste răbdări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în pragul leșinului. Ce mai! Un regal de muțenie revin la metaforist elocventă. (De altfel, în una din scene, cînd Mălăele se dedă dezmățului pauzelor mute, cele două partenere de joc, actrițe de meserie, scapă hățurile rolului și se trezesc rîzînd convulsiv o dată cu sala.) La ieșirea din teatru, între boscheții înghețați, un băiat și-o fată sărutîndu-se etern. Cum să-și vorbească? De ce să-și vorbească? Atît. L-ați auzit, spuneți-mi, pe Paleologu care nu-i nici pe departe mut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un început de martie, la Pietrărie. Fulguia. Planșa de pe genunchi era o nebunie. Fulgii aterizau, mari și grei, pe hîrtie și, topindu-se, dispersau necontenit culoarea, fluidizînd, abstractizînd desenul atît de material, de concret. Ce-l mai amuza vrăjitoria asta! Rîdea cu gura lui de zmeu tabagic, iar marele amfiteatru de stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și, topindu-se, dispersau necontenit culoarea, fluidizînd, abstractizînd desenul atît de material, de concret. Ce-l mai amuza vrăjitoria asta! Rîdea cu gura lui de zmeu tabagic, iar marele amfiteatru de stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în gîlgîituri excitate și rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși s-o schimbe după mintea lor periculoasă. Bogăție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în gîlgîituri excitate și rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși s-o schimbe după mintea lor periculoasă. Bogăție și sărăcie, deșteptăciune și prostie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bine dispune ca aflîndu-ne în fața unui iad distractiv (era de un comic debordant mărturisește Nicolae Balotă interpretarea, în celula de la Jilava, a piesei lui Eugen Ionescu Cîntăreața cheală de același... fericit Steinhardt; de altfel, amintitul memorialist recunoaște că "n-am rîs niciodată cu mai multă poftă decît în anii siniștri ai tiraniei staliniste"). Dacă nu ar subînțelege drama sublim-tragică a martorului anticomunist din Piața Universității, în 1990 căruia Iliescu i-a anexat infamantul "golani" atunci titlul cărții lui Alexandru Paleologu Minunatele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Piața San Marco, fie spre gară, pare tehui-halucinată de ce și-a propus. Fețele, chiar și rar zîmbitoare, se circumscriu, consimțit, unui subit sindrom maniacal. Fără previzibil remediu cît durează autoimpusa deambulare. Doar copiii... Singurii, ei, zbenguindu-se printre picioarele pedestrașilor, rîzînd și țipînd firesc, par... normali în acest demers al părinților lor, ce și-au dorit, la urma urmelor, plăcerea călătoriei. Intru în șuvoi și, retrăgîndu-mă o clipă, protectiv, în piațeta cu statuia lui Goldoni, mă văd în oglinda pizzeriei: același
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la drum. Cît simțeau aceștia briciul ironiei rămîne enigmă, fapt e că erau momente cînd sala hohotea, ignară, la recitativul neologistic al eruditului, parșiv jucat în arena circului de clovnul de stofă nobilă. Cine să-i mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca-n talcioc? Cine? Nuntașii Dolănescu și Loghin? Dar și "majoritarii" ăștia s-au mai cizelat între timp. Nu mai ține. Or să-l pomenească ei mult și bine pe șolticul domn Amedeu... Orchestra își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a pitit" pe lîngă urna de vot și tot nu l-a votat pe Iliescu; și, catîrcă în opțiunea ei, dusă a fost de la casa fanaticului iliescian; casă pe care el o îndestulase cu de toate. Și, în timp ce gazda Surprizelor rîdea cu rujul pîn' la urechi de corecția aplicată babei de către ilician, gîndul m-a dus, reconfortant, spre babă... pe unde i-or mai fi sclipind, biata, ochii... Pariu-mi fiziognomic-electoral operează și în cazul categoriei de vîrstă opuse celei a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sonor). Întîi aderarea la urgențele imediate ale NATO și asumarea sarcinii totale decurgînd de-aici (dar făcînd șiret cu ochiul aceluiași votant credincios), apoi amețirea sensurilor pînă la dorita confuzie. Cum ar veni: afară-i vopsit gardu', înăuntru-i leopardu'. Rîdem noi, rîdem, dar vorba aia cu, pardon, consoarta porcului, care-i moartă-n coteț. Să nu ne trezim din nou cu piticul de la Propagandă și agitație (ce dulce suna secția, nu?) că mă pune să fac iar coperta. Oricum, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aderarea la urgențele imediate ale NATO și asumarea sarcinii totale decurgînd de-aici (dar făcînd șiret cu ochiul aceluiași votant credincios), apoi amețirea sensurilor pînă la dorita confuzie. Cum ar veni: afară-i vopsit gardu', înăuntru-i leopardu'. Rîdem noi, rîdem, dar vorba aia cu, pardon, consoarta porcului, care-i moartă-n coteț. Să nu ne trezim din nou cu piticul de la Propagandă și agitație (ce dulce suna secția, nu?) că mă pune să fac iar coperta. Oricum, de va fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Succedînd hazeaicelor informe ale monștrilor care l-au precedat pe Gorbaciov la Kremlin, Raisa marca definitiv chiar dacă verbios abolirea unui sistem hidos, dăinuind de aproape un secol, căruia chiar dacă împotriva convingerilor comuniste soțul său îi semnase decesul. Vede monstruos și rîde enorm. E Magda Ursache, fosta mea colegă de la Cronica. Nu bănuiam, în anii aceia lugubri, cînd antidotul nostru redacțional era hlizeala non-stop, că sub învelișul ternului cronicar literar stătea pitită parșiva prozatoare din cărțile ei de azi, ieșite de sub varii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În fața mulțimii venite spontan (sub amenințarea ridicării carnetului de partid). Același rîs înspăimîntător. Al cărui martor (doar masochist-curios) am fost. Și de care, iată, nu mă pot desprinde. Ca de coșmar. Țuțea (cît am mai apucat să-l vedem filmat) rîdea teribil de alții. Asumîndu-și însă rolul bufonului. Unul inocent. Oricum, nu de curte. Cu osebire cea degenerat-comunistă. În timpul căreia a făcut pușcărie grea (nu lipsită de recitativele lui șoltic-savante în fașa elitei încarcerate). Tragic, desigur, dar în numerele lui filmate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al "Băiatului cu cîine" de Murillo (1618-1682). Sufletul topit în milă veselă. Contaminantă. Într-un moment dominat de daciada hingherilor. E un bebeluș, pe un spot publicitar, la t.v. În prima secundă, încruntat, e Răzvan Theodorescu, în a doua, rîzînd, e pruncul primordial. Să mori de rîs, nu alta... 1 martie Îmi intră-n atelier (fără să bată) și numai nu-mi pune mîna-n gît: Hai! zice. Și mă-nșfacă și mă duce-n atelierul lui (perete-n perete). Așa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de agresivități lexicale greu de suportat: "este oricum o părere complet idioată"; "dar nu este o idee, este o prostie"; "am spus nu". Iar ca autoașezare infatuată în paradigmă: "Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde)". Da, chiar așa. Dar mai bine nu aș fi citit acest revulsiv interviu, iar fanfaronada romancierului de-acum un sfert de secol ar fi rămas în datele ei candide, de adorabil donquijotism. Scenă de noapte, tîrzie. Aud vorbe gîjîite și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]