36,856 matches
-
determinat de caracteristicile actualității și completitudinii prezentării și comentării spațiului public. Manipularea poate să apară atunci când se intervine prin exagerarea și micșorarea importanței unor evenimente sau categorii de informații. La intersecția dintre caracteristicile interesului și procedeele de transformare ale acestuia regăsim tehnicile de manipulare reunite în tabelul următor: Tehnici de transformare Caracteristici Exagerare Micșorare Actualitatea temelor prezentate Supralicitarea unor evenimente Minimalizarea unor evenimente Completitudinea prezentării spațiului public Evenimențialitatea Tabloidizarea Această sistematizare s-a realizat prin gruparea unor niveluri diferite de analiză
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
și zvonuri despre vedete, politicieni și sportivi, cu alegații despre sex. Distorsiunea apare, în acest context, ca falsificare a spațiului public prin trunchierea globalității sale (unele evenimente esențiale sunt pur și simplu omise, precum anumiți indicatori statistici sau manifestări culturale). Regăsim aici: știri sportive, despre vedete, despre viața privată a personajelor publice. Însăși denumirea de știri pentru astfel de manifestări mărește confuzia, întrucât, cu excepția realizărilor notabile din sport sau a unor elemente de noutate din lumea artistică, ceea ce se descrie prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
ați crezut că nu ne interesează. Sau poate că ați primit garanții ca dosarele nu vor mai "vorbi" niciodată." (Nu aveți nici o scuză!, Evenimentul Zilei, 11 August 2006) Mijloacele specifice jurnalismului și cele ale retoricii nu acționează separat, ci se regăsesc împreună în cadrul discursului. In cazul presei scrise, problema ține de felul în care interferează ansamblul imagine text aranjare grafică. Astfel, subtitlurile pot orienta un articol fără ca acesta să fie realmente negativ, lucru care poate fi întărit de o poză a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
raționalității Manipularea prin transformarea discursului jurnalistic în discurs publicitar se realizează la nivel global prin imitarea vinovată a acestuia. La nivelul raționalității, prezența manipulării prin discursul publicitar camuflat în discurs jurnalistic presupune existența unor sofisme care să vizeze aspecte specifice. Regăsim aici, publicitatea comparativă, care utilizează raționamentele disjunctive ca forme logice de bază. Publicitatea comparativă este o formă de publicitate care identifică implicit sau explicit un competitor, ale cărui produse sunt puse într-o lumină negativă. Publicitatea de acest tip vizează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
competitor, ale cărui produse sunt puse într-o lumină negativă. Publicitatea de acest tip vizează compararea directă sau indirectă a produsului cu unul sau mai multe bunuri ale altor firme. Unii dintre cei mai frecvenți utilizatori ai publicității comparative se regăsesc în industria automobilelor. În Marea Britanie, producătorul coreean Hyundai a încercat să sporească gradul de cunoaștere al mașinilor sale printr-o serie de eforturi sub sloganul : Chiar și un ceainic are o garanție mai mare decât un Rover". În această formă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
public și manipularea Analizând caracteristicile textului jurnalistic prin raportare la cel publicitar observăm faptul că manipularea nu se poate produce la nivelul fiecărei caracteristici, pentru că această camuflare poate funcționa adecvat doar în cazul unor abateri nu foarte evidente. Astfel, nu regăsim tehnici specifice de camuflare la nivelul interesului publicului. VI.2.2.4. Imitarea formei discursului jurnalistic În subcapitolele precedente am arătat că o anumită camuflare a discursului jurnalistic în discurs publicitar se poate realiza prin abandonarea obiectivității și a raționalității
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
desemnează faptul că gradul de politizare a discursului jurnalistic în Jurnalul Național, în ceea ce privește știrile politice, este de 37,18%, extrem de mare dacă ținem cont de faptul că tendențiozitățile au fost doar negative la adresa președintelui Traian Băsescu. În cazul cotidianului Adevărul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Adevărul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 70 3. negativă 12 4. total 82 Grafic 6: Diagrama tendențiozității articolelor în Adevărul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Acest lucru desemnează faptul că gradul de politizare a discursului politic pentru Adevărul, în ceea ce privește știrile politice, este de 14,63%, mare în raport cu idealul de 0%, dar mult mai mic față de cele 37,18% ale Jurnalului Național. În cazul cotidianului Gândul regăsim următoarea configurație: Nr. Tendențiozitate articole Gândul număr 1. pozitivă 0 2. neutră 109 3. negativă 0 4. total 109 Grafic 7: Diagrama tendențiozității articolelor în Gândul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
neutră 109 3. negativă 0 4. total 109 Grafic 7: Diagrama tendențiozității articolelor în Gândul Indicele ponderii articolelor tendențioase în total ia următoarea configurație: It = (pt+tn) / t x 100 = (0 + 0) / 82 = 0 În cazul ziarului Gândul, nu am regăsit articole tendențioase, ceea ce înseamnă că, în cazul acestuia, discursul jurnalistic nu se abate de la scopul său: informarea și comentarea spațiului public. Diferența dintre cele trei ziare apare clar în tabelul și graficul următoare, care rezumă indicii ponderii articolelor tendențioase în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
o astfel de situație, în care discursul jurnalistic să dispară total din spațiul public, nu este caracteristică discursului jurnalistic contemporan, dar a caracterizat discursul din Scânteia. Acest lucru nu înseamnă că manipularea nu este prezentă în discursul jurnalistic românesc. O regăsim în special prin denaturarea percepției despre fenomene specifice. Existența surselor alternative de influență limitează mult impactul acesteia. IX.5. Finalitatea instrumentală Dincolo de excrescențele pe care, de multe ori, discursul jurnalistic le capătă, punctul central în jurul căruia acesta gravitează este prezentarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
situațiile apărute. Unii dintre ei erau în afara programului de lucru, dar erau obișnuiți să vină în fugă, la nevoie, dacă se aflau în localitate, chiar dacă se știa bine că orele suplimentare nu vor fi niciodată plătite. Pe Iustin l-a regăsit dormind, dar nu a plecat imediat. Mai întâi a studiat toate însemnările făcute în foaia de observație. Liniștit, a dat câteva instrucțiuni asistentei medicale Carmen Bădescu și s-a retras în biroul său. Întins pe fotoliu, lejer, cu ochii închiși
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
a se Tainicele cărări ale iubirii apropia, de a se cunoaște în intimitate. La un moment dat, au constatat că halatele dispăruseră de pe ei, iar cearșaful rămăsese doar un copilăresc mijloc prin care continuau să se caute și să se regăsească. Nu se vedeau, dar se simțeau și se cunoșteau prin săruturi și mângâieri, prin atingeri și apropieri. ,,Nu-ți fie teamă, Iuliana! Oferă-i tot ce poate oferi o femeie bărbatului pe care-l iubește și care, la rândul lui
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
acum... Ea te iubește și nu te va refuza, Tinule! - Ai intuit ce aveam de gând să-ți spun... - Da, am intuit, pentru că te cunosc și pentru că am observat-o pe ea cât de fericită a fost când te-a regăsit... - În acest caz..., te superi dacă..., dacă te rog să ai răbdare până ies de aici și... putem să fim două cupluri la ofițerul stării civile? - Ohoooo! Ești mortal, Tinule! Stai acolo să te îmbrățișez, cumnate!... O poți cere de
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Frați, eroi, neam, patrie... La sfârșitul săptămânii trecute și începutul săptămânii în curs, presa noastră s-a văzut aproape obligată de situație să facă un salt în timp, în trecut, pentru a redescoperi epitetele caracteristice începutului anilor ’90, pentru a regăsi o atmosferă din care conectarea la UE ne scosese. A fost de ajuns o privire dincolo de Prut, spre o zonă la care ne cam dezobișnuiserăm să privim, pentru a ne reaminti cuvinte aproape demonetizate precum „eroi ai neamului“, „patriotism“ etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
un manual pentru Bivolaru: Urina sfântă. Biblioteca Națională a Academiei te anunță că Românica există, nu e doar în bancuri! Mai sunt și standuri goale, dar și unele cu trei cărți răsfirate. De fapt, „realitatea editorială“ picantă la etaje se regăsește, nu la „capitaliștii“ de la parter! Pentru că nu afli zi de zi Misterele fundamentale descoperite și nici nu îți poți procura de la orice punct de vânzare a cărții Apocalipsa Daciei, Dacilor, Românilor (de la Masramt). Chermezele scriitoricești și editoriale din alți ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
casa de nebuni, unde i se spune că Idiotul nu a existat, iar el și-ar fi ucis soția. În așteptarea traducerii povestirii, am cerut autorului câteva lămuriri despre anumite interpretări apărute în cărți, care nu par însă să se regăsească în montarea lui Zholdak; regizorul pare să vorbească mai mult despre idiotul care există în fiecare dintre noi și despre idioții din jurul nostru, de la serviciu, chiar și de acasă. Ceea ce nedumerea era vehicularea unei posibile reprezentări a lui Lenin, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
o premieră: Cocoșul decapitat, după romanul scriitorului Eginald Schlattner. Cocoșul decapitat este povestea a patru adolescenți, din anii ’40, care ilustrează destinul comunității săsești din Transilvania. Filmată în Sibiu, pelicula a impresionat spectatorii, care reacționau la secvențe în care putea regăsi istoria propriilor familii, dar și când erau recunoscute zone ale orașului. Scriitorul Eginald Schlattner, care trăiește în comuna sibiană Roșia, ca pastor reformat, s-a declarat încântat: „Sunt foarte impresionat că, folosind ca materie primă romanul meu, care e cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
2 zile, Paranoid Park de Gus Van Sant și No Country for Old Men de Ethan și Joel Coen. Plus bucuria umană de a vedea documentarul lui Michael Moore, Sicko, în care dulăul se îmblânzește și lasă politica pentru a regăsi umanitatea. Surpriza plăcută de a afla că n-a dorit să-și înscrie filmul în competiție. Moore a avut, de altfel, cea mai plină de miez conferință de presă a festivalului. Și-au mai fost dezamăgirile provocate de multe filme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
vorbesc la un nivel profund uman și care reverberează dincolo de nivelul personal, spre un nivel colectiv. Puterea acestora ne conectează cu cele mai profunde părți ale sufletului nostru. Povestirile sacre sau tradiționale ating o axă a vieții pe care o regăsim cu toții în interiorul nostru. Povestirile vieții pot servi, de asemenea, acestor patru funcții clasice întrucât conțin temele și motivele perene pe care le găsim în orice mitologie activă. Aceste funcții sunt deservite de povestirile vieții în patru domenii diferite. Funcția psihologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
unui proces numit crearea personalizată a miturilor sau trecerea de la poveste unică la una universală. Acesta este un proces prin care cineva își vede propria poveste într-o formă recognoscibilă, identificând în ea elementele universale, motivele și arhetipurile ce se regăsește și în modelul universale al monomitului (Campbell, 1949/1968), aplicabil călătoriile eroilor din toate mitologiile lumii. Dacă este vorba despre cercetare psihologică sau sociologică, crearea personalizată a miturilor poate fi o importantă variantă specializată a povestirii vieții. În astfel de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
A aborda povestea vieții cuiva este ca și cum ai avea un mentor. Te-ai putea întreba: „Ce am de învăț din această experiență?”, „Ce înseamnă această poveste a vieții pentru mine din perspectiva propriei mele experiențe?”, „Ce anume din viața mea regăsesc în această poveste?”, „Ce anume pot învăța pentru a-mi spune propria poveste mai eficient?”. Reacția noastră față de povestea altei vieți depinde foarte mult de modul cum ne percepem propria viață, iar măsura în care avem de învățat din ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
persoana care o spune nu a trăit-o, dacă li se spune celorlalți ceva despre ei înșiși, și nu despre narator (Kenyon, 1995). În aceasta din urmă situație, întrebarea devine: și-a ales persoana povestea cu bună-credință pentru a se regăsi în ea și pentru a reprezenta ceea ce vrea să devină? Problema autenticității povestirii poate fi una complicată. Oamenii sunt într-un proces permanent de schimbare, dezvoltare și evoluție și se văd pe ei înșiși într-o manieră diferită. Viețile sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Două titluri de John Steinbeck, un autor cândva celebru prin descrierea vieții și-a frumuseții acelui ținut magnific numit California. Îmi tot propun să-l recitesc, dar nu cred să mai ajung s-o fac... Pentru că de câte ori simt nevoia să regăsesc paradisul imaginat și situat pe pământ, nu la vreo ficțiune mă reped, nici la vreun documentar de National Geografic TV, ci la Monterey International Pop Festival - filmul, spectacolul, coloana sonoră. Edenul bucolic și crud al lui Steinbeck e, mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
strategie, ea nu are posibilitatea unei retrageri la bază sau în tabăra proprie. Tactica este arta celui slab sau, așa cum a definit-o Aristotel, «a face poziția celui mai slab pe cât de puternică posibil»“. Hacktivismul În net-activismul anilor ’90 se regăsesc alianțe tactice temporare. Net-activismul cuprinde strategii diferite: de la instaurarea unor canale alternative de informare și de comunicare, până la practicata „nesupunere civică electronică“ (Electronic Civil Disobedience). Spre exemplu, în a doua jumătate a anilor ’90, activiștii pentru protejarea mediului înconjurător și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
corporațională sau guvernamentală. Atunci când o astfel de acțiune este îndeplinită, toate segmentele instituției au de suferit“. Unii net-activiști denumesc această formă a protestului electronic în rețea „hacktivism“. Originea acestui termen, care se compune din termenii „hack“ și „activism“, se poate regăsi în acțiunile Electronic Disturbance Theater (EDT), care în 1998 a organizat o serie de acțiuni de protest împotriva site-urilor guvernului mexican, bucurându-se de o susținere globală. Acest tip de „hacktivism“ țintește în cele mai multe cazuri către o întrerupere a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]