29,911 matches
-
funcționarii publici, parlament, sistemul de protecție socială, justiție, poliție, sistemul de sănătate, sistemul educațional, sindicate, UE, ONU, presă. Țările nordice se numără din nou printre societățile ai căror cetățeni au o încredere relativ mai ridicată în instituții. Cele mai multe din restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu o tranziție mai reușită se plasează la distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
egal aplicat cetățenilor de către justiție și organele de menținere a ordinii; creșterea calității actului educațional și continuarea creșterii proporției celor care urmează forme secundare și terțiare de învățământ. Bibliografie Almond, Gabriel A.; Verba, Sydney, 1996, Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, Editura Du Style, București. Banfield, Edward C., 1958, Moral Basis of a Backward Society, Free Press, New York. Bădescu, Gabriel, 2003, „Încredere și democrație în țările în tranziție”, Sociologie Românească, I (1-2), pp. 109-128. Bourdieu, Pierre, 1977, Outline
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de învățământ. Bibliografie Almond, Gabriel A.; Verba, Sydney, 1996, Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, Editura Du Style, București. Banfield, Edward C., 1958, Moral Basis of a Backward Society, Free Press, New York. Bădescu, Gabriel, 2003, „Încredere și democrație în țările în tranziție”, Sociologie Românească, I (1-2), pp. 109-128. Bourdieu, Pierre, 1977, Outline of a Theory of Practice, Cambridge University Press, Cambridge. Bourdieu, Pierre, 1979, La distinction, Éditions de Minuit, Paris. Bourdieu, Pierre, 1980, Le sens pratique, Éditions de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
24, pp. 34-48. Putnam, Robert, 2001, Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community, Touchstone, New York. Putnam, Robert; Leonardi, Roberto; Nanetti, Rafaella, 1993, Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy, Princeton University Press, Princeton [ed. rom.: Cum funcționează democrația? Tradițiile civice ale Italiei moderne, Traducere de Diana Istrătescu, Editura Polirom, Iași, 2001]. Rose, Richard, 1995, „Russia as an Hour-Glass Society: A Constitution without Citizens”, East European Constitutional Review 4 (3). Rose, Richard, 2000, „Getting things done in an antimodern
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încercări de conceptualizare a sistemelor de credințe, norme, valori și atitudini care determină participarea, mai ales cu referire la domeniile politicii sau ale societății civile. Alexander și Smith (1993) vorbesc despre religie civilă, care este, se presupune, o precondiție a democrației, Bellah și Hammond (1980) se referă la solicitările pentru implicare civică, definite ca „limbaje secundare ale responsabilității sociale” în calitate de practici de angajament pentru bunul public. Alții, precum Inglehard (1990), consideră cultura civică un câmp autonom care explică, printre alte lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cadrul asociațiilor de locatari, care sunt constituite, în cazul blocurilor, din una sau mai multe scări. Fiecare scară își poate constitui propria asociație de locatari separându-se de o asociație mai largă. Asociația este văzută ca o instituție autonomă a democrației locale în care conducerea și procesul decizional sunt stabilite prin proceduri democratice. Mai mult, problemele cărora trebuie să le facă față numeroasele scări de bloc din Oradea sunt similare, asigurând, din acest punct de vedere, un anumit grad de control
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sadder but wiser”, Journal of Experimental Psychology, 108 (4), pp. 441-485. Almond, G.A.; Verba, S., 1993, The civic culture: Political attitudes and democracy in five nations, ediție nouă, Sage Publications, Newbury Park [ed. rom.: Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, traducere de Dan Pavel, Editura DU Style, București, 1996]. Baiochi, G., 2001, „Participation, Activism and Politics: The Porto Alegre Experiment and Deliberative Democratic Theory”, Politics and Society, 29 (1). Bandura, A. (coord.), 1995, Self-efficacy in Changing Societies
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de transformare economică și socială” (Midgley, 1995, p. 26). Pentru Samuel Huntington, țelul, dezvoltării îl reprezintă Buna Societate (Good Society), care poate fi înfăptuită prin atingerea următoarelor obiective majore: bogăție (realizabilă prin creșterea economică), dreptate (prin distribuția echitabilă a veniturilor), democrație (prin participare), ordine (prin coeziune și solidaritate), armonie (prin independența și suveranitatea țării). Alte abordări asupra dezvoltării sociale consideră că aceasta este rezultatul competiției între state, efectul conjugat al interacțiunilor internaționale, al evoluției sistemului mondial, nu consecința politicilor naționale (Wallerstein
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în mai 1947, cînd Departamentul de Stat și-a revizuit politica adoptată față de România. Departamentul se preocupa încă de "sprijinirea" celor ce opuneau "rezistență încercărilor de subjugare" a Uniunii Sovietice 476. Washingtonul știa cît de "dificilă" avea să fie reinstaurarea democrației în România în viitorul apropiat. Departamentul voia să atingă totuși acest obiectiv. Aceasta se putea realiza, în principal, protestînd împotriva tuturor încălcărilor Tratatului, în speranța că flacăra democrației avea să dăinuie în România 477. Departamentul recunoștea că prin această tactică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunii Sovietice 476. Washingtonul știa cît de "dificilă" avea să fie reinstaurarea democrației în România în viitorul apropiat. Departamentul voia să atingă totuși acest obiectiv. Aceasta se putea realiza, în principal, protestînd împotriva tuturor încălcărilor Tratatului, în speranța că flacăra democrației avea să dăinuie în România 477. Departamentul recunoștea că prin această tactică protestatară nu se poate "obține altceva decît să se întîrzie momentul prielnic pentru consolidarea dominației sovietice asupra României". Reprezentanții mai optimiști ai Departamentului considerau că o dată intrat în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se gîndea, de asemenea, la integrarea României într-o comunitate balcanică armonioasă, alcătuită din state libere 485. Pigott era surprins de idealismul Administrației americane. Aceste obiective pe termen lung erau imaginare și nerealiste. România nu se bucurase niciodată de o democrație în sens occidental. Mai mult decît atît, România nu era ca alte țări balcanice. Prin "ciudata ei poziție geografică", era izolată de Occident și regimul comunist putea face față mult mai ușor presiunilor occidentale privind libertățile și drepturile omului și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țărilor din estul Europei 498. Concluzia guvernului american era aceea că deocamdată, țelul său suprem, și anume crearea unei Europe de Est fără regimuri totalitare este irealizabil. În spiritul criticilor lui Pigott la adresa politicii Departamentului de Stat, CSN arăta că "democrația în sens occidental le este străină" statelor-satelit și că guvernele democratice au "puține șanse de a veni la putere, exceptînd intervenția armată din Vest". Dacă Statele Unite aveau de gînd să instaureze guverne democratice în Europa de Est "o parte covîrșitoare din această
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economic. William Crawford, ambasadorul Americii în România, a cerut insistent Statelor Unite să-l ajute pe Gheorghiu-Dej. Administrația era receptivă, dar nu și Congresul. În iulie, președintele Kennedy a propus iar extiderea comerțului cu restul Europei, ca mijloc de încurajare a democrației în blocul sovietic 1012. La două luni după aceea, William Tyler, secretar de stat adjunct, a susținut în fața Comisiei Europene a Comitetului de Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților că America trebuia să stabilească "relații normale și active cu guvernele est-europene
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prost administrați"2155. La această ședință a Comitetului Central, Ceaușescu i-a informat pe delegați că România a ieșit din etapa de "dictatură a proletariatului" și a intrat într-o nouă fază, în drumul său către comunism, aceea a "statului democrației muncitorești"2156. Această schimbare urmărea, în primul rînd, să asigure în continuare o poziție dominantă Partidului Comunist Român, dar și să le dea membrilor de partid un motiv în plus să muncească mai mult, să fie mai productivi și să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continuare o poziție dominantă Partidului Comunist Român, dar și să le dea membrilor de partid un motiv în plus să muncească mai mult, să fie mai productivi și să sporească bogăția națională a țării. Într-un cuvînt, un stat al democrației muncitorești nu trebuia să aibă un deficit comercial. Eforturile lui Ceaușescu de a reduce importurile și de a extinde exporturile au fost suficient de mari pentru a permite FMI să reprogrameze o parte importantă din datoriile în valută ale României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
există nici o problemă referitoare la drepturile omului, ceea ce a și declarat la cel de-al XIII-lea Congres al Partidului. În cuvîntarea de deschidere, de pe 19 noiembrie, el le-a spus delegaților că unii observatori se întreabă ce fel de democrație există în România. Democrația românească "este o expresie a unității de interese, căci în Republica Socialistă România s-au lichidat clasele antagonice. Națiunea română este alcătuită din clase și categorii sociale prietene, care împărtășesc aceleași interese: edificarea unei societăți noi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la drepturile omului, ceea ce a și declarat la cel de-al XIII-lea Congres al Partidului. În cuvîntarea de deschidere, de pe 19 noiembrie, el le-a spus delegaților că unii observatori se întreabă ce fel de democrație există în România. Democrația românească "este o expresie a unității de interese, căci în Republica Socialistă România s-au lichidat clasele antagonice. Națiunea română este alcătuită din clase și categorii sociale prietene, care împărtășesc aceleași interese: edificarea unei societăți noi, fără exploatatori, o societate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care o considera umilă: În ceea ce mă privește, ca fiu al poporului meu, ca un soldat loial al partidului de mai bine de cincizeci de ani, am făcut tot posibilul pentru a sluji cauza eliberării sociale și naționale, cauza progresului, democrației și socialismului din România și, din momentul în care partidul mi-a dat înalta funcție de secretar general, aș putea spune că n-am avut nici o clipă de odihnă, fie noapte, fie zi, m-am gîndit la cum să slujesc mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai departe platformele Partidului Liberal și Partidului Național-Țărănist, scoase de mult în ilegalitate. În noiembrie 1985, un mic grup de disidenți s-a constituit în Mișcarea Democratică Română. Obiectivele acesteia erau asemănătoare cu cele ale vechiului Partid Liberal și vizau democrația parlamentară și o economie mixtă. În 1986, cîteva persoane au înființat Grupul Tineretului Național-Țărănist, care dorea garantarea unor libertăți cetățenești 2365. Deși aceste grupuri nu aveau mulți membri și nu se bucurau de influență politică, fiind organizații ilegale, ofereau Occidentului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vieții sovietice era perestroika, "restructurarea tuturor aspectelor vieții sociale - la o scară fără precedent și de tip revoluționar. Mai mult decît atît, în ianuarie 1987, CC al PCUS optase pentru "democratizare", o deschidere care era "o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea democrației". Erau acești doi stîlpi de susținere un panaceu pentru problemele sovietice? Bineînțeles că nu. La urma urmei, deschiderea și receptivitatea la critici afectează interesele oamenilor... Tuturor ne este drag socialismul și vrem cu toții ca el să arate cît mai atrăgător
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-i discrediteze, dorea doar să determine Congresul să nu ia nici o măsură în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" înainte ca în România să se desfășoare alegeri libere. Pînă atunci, America putea trimite ajutoare umanitare și informații privind "instrumentele democrației". Wolf, împreună cu Hall, care era întru totul în asentimentul acestuia, au cerut, astfel, Congresului să aștepte pînă la desfășurarea "unor alegeri deschise, libere, corecte și ușor de verificat"2586. Se pare că mesajul lui Wolf s-a făcut auzit și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În acei ani, Washingtonul preconiza o lume postbelică deschisă exporturilor americane. Statele Unite erau, fără îndoială, prima putere economică din lume. În 1950, SUA produceau 52% din produsul național brut mondial. America intenționa să folosească această putere pentru a asigura victoria democrației și răspîndirea capitalismului în toată lumea. Răspîndirea comunismului în Europa de Est și China au determinat, însă, Statele Unite să privească lumea în condițiile principiului bipolarității. În acel moment, comerțul a devenit o armă. Prin obsesia ei de a distruge comunismul, America a tulburat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sistematice practicate împotriva minorităților maghiare din România. Reprezentanții românilor din America păreau, dimpotrivă, dezorganizați. Deși aproape toți erau împotriva regimului Ceaușescu, puțini erau cei ce puteau subscrie la un program comun. Unii români erau în favoarea revenirii monarhiei, alții optau pentru democrație. Și pentru a înrăutăți și mai mult situația, mulți voiau să rupă relațiile cu Bucureștiul, ca să-i pedepsească pe comuniști pentru că îi forțaseră să plece din patrie și să se despartă de familie. Singurul lucru care-i unea pe români
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1931), N.A. Constantinescu (1928), Orest Tafrali (1935), D.D. Patrașcanu (1937) sau C.C. Giurescu (1942). Piața manualelor de istorie și a literaturii didactice în general care a funcționat până în acel moment în sistemul educațional românesc este închisă odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt încredințați că tot ce au, de la patrie au; și că ei nu dăruiesc patriei, ci plătesc o datorie către dânsa, și aceasta este una din cele mai dintâi datorii (p. 23). Adițional promovării ideilor referitoare la suveranitatea populară și democrația reprezentativă, Aaron își încheia lucrarea lansând din condei o altă idee revoluționară: unirea mădularelor etnice ale românilor într-un singur organism politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]