32,577 matches
-
opoziția improprie, de care vorbeam la început, între minerală și plată: "Ce preferați: între o apă minerală și o apă plată? (daca sunteți în oraș și vă e sete)" (SoftPedia Forum); "poate să fie minerală sau plată, important e să bei cam 2 litri pe zi" (eva.ro); Ce îți place mai mult - apa plată sau cea minerală?" (clopotel.ro) etc. E interesant că tendința spre un asemenea abuz semantic nu e strict românească; Oxford English Dictionary înregistrează, la termenul mineral
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
n-am ce zice! Intri aci ca-ntr-un sat fără cîini, pe onoarea mea! Fără să mai aștepte răspunsul, luă o ceașcă de pe etajeră și începu să-și toarne tacticos rachiu. - Sper că n-ai de gînd să-mi bei și ultimul strop! - Bine-i că stați aci la căldurică, domnișoară Céleste! Vîntu- s-a pornit acu- dinspre Dealu- Popilor. M-a pătruns pînă la os. Poți să-ți pui broboadă peste broboadă, degeaba! Se șterse cu șorțul la gură
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
vocii sale un ton poruncitor. - Îndată! răspunse domnișoara Céleste. Era cu siguranță înghețat pînă în vîrful urechilor, dar nu își arată în nici un fel dezamăgirea atunci cînd, apropiindu-se de godinul din bucătărie, descoperi că era rece. - Aș vrea să beau, zise el, ceva cald. Se poate? - Mă duc după vreascuri. Să mă scuzați, părinte paroh, lemnele și cărbunii sînt în magazie. Ați binevoi, părinte paroh, să țineți numai un pic lampa?... A! numai pînă la capătul culoarului, atîta doar! Remarcă
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
Mult mai inteligibile devin lucrurile atunci cînd naratoarea vorbește despre propriile sale trăiri. Mica spovedanie făcută unui preot budist la pagina 144 este rezumatul perfect al acestei cărți, dincolo de care aproape că nu ar mai fi nimic de spus: "Fumez, beau alcool, iau droguri, fac sex cu bărbați cu care nu sînt căsătorită, fac sex cu femei, pardon, una singură pînă acum, visez că fac sex cu animale..." Claudia Golea are o experiență de viață de invidiat și o cultură care
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
făcut un film întreg. I s-a dat voie să facă poze, după care anchetatorii i-au confiscat filmul. Cucu crede și azi că, dacă la Mogoșoaia ar fi avut grijă, țărănește, cineva de Marin Preda, cum se cuvine când bea omul un pahar mai mult, Preda ar fi supraviețuit. Când am văzut pozele din casa lui Ion Cucu, în această expoziție orizontală, mii de poze, am avut sentimentul că am în față un tezaur. Și asta nu numai pentru că cei mai mulți
Literatura Română în poze de arhivă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12572_a_13897]
-
între două vîrste, care, acum treizeci de ani, și-a făcut armata la București, și "a urît Bucureștiul") ne povestește, cu năduf, în ce hal își duc viața, pe aici, și cum, chiar dacă are balta pește, ei n-au după ce bea apă. Riscînd să ne facă figură de nostalgic, omul zice că pe vremea lui Ceaușescu cineva se ocupa de maluri, îngrijea locul, cu niște utilaje; acum nimeni nu mai are grijă, zic că utilajele alea s-au stricat, că nu
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
secretă a nevestei celuilalt, pe care îl crede neputincios și îl consideră ridicol, până ce descoperă, transfigurat de gelozie, că disprețuitul său prieten era amantul soției sale. Împăcarea dintre ei e numai aparentă, mai încrâncenată însă sub fals împăciuitorul îndemn "să bem pentru coarnele noastre". Includerea acestor "nuvele regăsite" în sfera operei integrale a lui Gib I. Mihăescu implică numai o redimensionare cantitativă a acesteia, ca o demonstrație suplimentară a uimitoarei febrilități creatoare a scriitorului. Această recuperare nu antrenează însă - datorită valorii
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
în casa lui, iar în timpul ăsta nevasta lui adevărată dă consultații pentru femei la trei blocuri de aici, pe strada Molceanovka și, dac-ar fi să fim răi, ar putea chiar să dea o fugă până acasă o secundă, ca să bea, de pildă... un ceai Dar părinții Lialkăi? Ce-o fi crezând mama ei, Stela, aia cu fundul lat, verișoară primară cu Jenia? Că fata se duce la școală fluturându-și servieta jerpelită? Dar tăicuțul ei, Konstantin Mihailovici, matematicianul ăla bătut
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
bună cu tatăl bun al Jeniei? Cât despre asta, ce să mai spui, pur și simplu ți-e și frică să te gândești... În timpul dimineții, Lialka umblă haihui. Uneori, când Sașka și Grișka sunt la școală, vine la Jenia să bea o cafea. Ba că pictorul e ocupat, ba că pur și simplu n-are chef să zacă la școală în bancă. De gonit nici nu poate fi vorba s-o gonească: dacă o ia din loc și se aruncă pe
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
Moscova. A fost vesel și trist în același timp, înconjurat tot timpul de o mulțime de admiratori, de gruzinii din Moscova care tânjeau sublim după Tbilisi, și de alți intelectuali locali îndrăgostiți de Gruzia și de mireasma vinului de acolo băut fără opreliști. Două săptămâni Jenia a fost fericită, și pădurea deasă din amiaza vieții ei zbuciumate a prins culoare, martie a fost ca aprilie, cald și senin, de parcă s-ar fi aflat în orașul ăla îndepărtat, însorit, așezat pe Kura
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
verbală, mestecată cu clăbuci, semănînd bine cu bancul despre critica de jos în sus. Iscălitorul de condică versus viața. Și-atunci, ca să nu spui că ai pierdut de tot, pui repede de-o bășcălie: ,prin toată zestrea de mișto/ eu beau o bere, tu cointreau"; ,îmi este deja rău de mine/ din visuri am făcut praline/ și le-am mîncat, și-acum mi-e foame/ mă îngrijesc vreo patru mame/ sînt șchiop și surd și vărs mereu/ același eu, același eu
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
sobră. Ceilalți patru, cu sticle sau pahare de băutură în mână, te privesc relaxat, ca și cum i-ai fi surprins la un picnic de ziua recoltei. (Tristețea celui de-al cincilea se explică, probabil, prin faptul că n-are nimic de băut!) Bodega, birtul, ,terasa", ,bomba", braseria, mai nou ,pub"-ul, sunt variante ale paradisiacului ,locus amoenus", unde grijile dispar ca prin farmec, iar realitatea se transformă într-o sursă infinită de plăceri. Societatea românească a momentului e polarizată nu doar în funcție de
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
Doina", ,Basilicul", ,McMoni's", ,Hanul lui Manuc", până la noul entry, ,Golden Blitz", unde președintele Băsescu s-a manifestat ca un spectaculos dresor de licurici. Nu sunt, Doamne ferește, un puritan mânat de ură contra plăcerilor omenești. Fiecare e liber să-și bea banii și mințile după cum are chef. Însă mă deprimă - dar nu mă amestec - obiceiul multor, prea multor români de-a-și face din străbaterea triumfală a restaurantelor principalul țel al vieții. Varianta recentă a bețivănelii, numită ,clubbing" - adoptată de marea masă
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
să-ți redescoperi adevărata condiție de trecător și să înțelegi că, oricît și orice ai avea, ești mărunt. Și redevii smerit. De pildă, dacă nu plouă, n-ai apă în fîntîna. Îți mor florile, roșiile, cartofii, pomii, n-ai ce bea, cu ce te spăla. Măcar pe picioare, înainte de a intra în casă. Cei de acolo nici că se gîndesc la toate astea. Sînt mai aproape de cer. Sau așa par. Am urcat în sus și-n jos, mi-am îmbibat nările
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
un amurg, m-am așezat în cot pe vîrful altui deal cu doi țărani la taclale. Își păzeau caii și vacile și nu mai auzeau de mult zgomotul talăngilor. Între ei, o prietenoasă sticlă de țuică. De un litru. Unul bea direct de la sursă, celălalt, dintr-un borcan de iaurt de pe vremuri, cu gura largă. Și nu vărsa deloc pe el. Eu nu mai sfîrșeam cu laudele pentru locul unde trăiesc, în ritmul adevărat lăsat de Dumnezeu, ei beau liniștiți, fără
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
litru. Unul bea direct de la sursă, celălalt, dintr-un borcan de iaurt de pe vremuri, cu gura largă. Și nu vărsa deloc pe el. Eu nu mai sfîrșeam cu laudele pentru locul unde trăiesc, în ritmul adevărat lăsat de Dumnezeu, ei beau liniștiți, fără să scoată o șoaptă. Cînd au priceput că nu mă grăbesc, și-au dezlegat limbile. "Domnișoară, dragă în mine creștea pipota de așa un compliment ce spuneți este o aiureală", a început prețios și sigur pe el cel
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
Florica, litru’ de țuică e cincizeci de mii de lei. Se poate așa ceva? La București e juma." Eu am căscat ochii la maximum, iar el a continuat, înainte să apuc să spun o vorbă. "Cînd merg acolo, la ceva neamuri, beau zdravăn țuică la cîrciumă și-mi mai rămîn și bani să mă duc acasă cu taxiul, unde pun capul să mă odihnesc. Așa viață, mai zic și eu, bre De ce vă văitați toată ziulica, nu știu La noi, la Florica
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
e o sursă de îmbogățire, că vor vinde prune, magiun, gem. Aiurea Prietena mea mă lămurește că nu-i vorba decît despre țuica cea de toate zilele. Pe aici oamenii sînt deja chercheliți doar cu gîndul la cît or să bea. Pe urmă, toamna, și femeile zăpăcite de alcool spun că sînt năuce fiin’că tocmai au văzut ursu’. Mă uit în jur. Crengile supraîncărcate se îndoaie pînă la pămînt și se rup. Nimeni nu se obosește să le scuture, să
La căsuța unde doarme o pisică by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13665_a_14990]
-
baroni. Adio, atunci, luptă de clasă, la, la, la Lenin, bla, bla, bla Stalin, trecuse veacul de chin, lin te-nveșmânta uitarea. În societatea fără clase/ dansai pe uliți, făceai pase,/ și nas în nas cu Ipu ori cu Tase, beai bere lungă pe terase). În fine, deșucheatul mic-burghez se putea trage de șiret cu intelectualul de tip nou, bate pe burtă cu țăranul colectivist, ciupi de gușă cu muncitorul progresist. Printr-un miracol, eram acum și eu un strănepot vrednic
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
meu... Le agăț în zbor, cînd bîzîie, și le prind, le curăț, le spăl, mă pregătesc în fața farfuriei, le simt cristaline, vibrante, fildeșii, vegetale, uleioase, ca fructele, ca algele, ca agatele, ca măslinele... Și atunci le amestec, le agit, le beau, le înfulec, le triturez, le împopoțonez, le izbăvesc... Le las asemeni stalactitelor, în poemul meu, precum bucatele de lemn înnegrite, ca și cărbunele, ca resturile unui naufragiu, cadouri ale valului... Totul se află în cuvînt... O idee întreagă se schimbă
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
bine cu jurnalul (modelul Radu Petrescu): spațiul intim, securizant, urmărirea creșterii spectaculoase a unui copil (expresia "văzînd cu ochii"). O idee excelentă și niște texte savuroase: "a fost odată ditamai copilul rău / ș�ț copilul n-avea din ce să bea apă / și a băut de la cișmea cu găleata / și am încălecat pe o șa / și v-am spus". Ideea apare și într-un text separat de jurnal unde autorul înșiruie compuneri școlare tipice (Academia lui Dumnezeu și Adam, primul artist
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
Radu Petrescu): spațiul intim, securizant, urmărirea creșterii spectaculoase a unui copil (expresia "văzînd cu ochii"). O idee excelentă și niște texte savuroase: "a fost odată ditamai copilul rău / ș�ț copilul n-avea din ce să bea apă / și a băut de la cișmea cu găleata / și am încălecat pe o șa / și v-am spus". Ideea apare și într-un text separat de jurnal unde autorul înșiruie compuneri școlare tipice (Academia lui Dumnezeu și Adam, primul artist de avangardă). După jurnal
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
aici. A.C. (oftează adânc) - Păi, să vin în România? Aș dori foarte mult și n-am forță. Aici... R.G. - Aici sunteți un venetic... A.C. - Știu, nu mă suportă francezii. R.G. - Mereu ați fost negativist. A.C. - Nu, nu, nu... (rîde și bea o gură de vin). Cine-i șefa de la Muzeul de Artă? Cum o cheamă? Uit tot timpul. R.G. - Roxana Teodorescu. A.C. - Așa! Acum vreo 10-20 de ani a zis: “Gata, mă are și-mi face o expoziție.” După 7 ani
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
referiți, așa-i?... Slujnice în rochii de seară. Tot felul de spoi-tingir’ care se șterg la cur cu manuscrise miniate. Fargas făcu o mișcare de aprobare. Zâmbea, mulțumit. Apoi șchiopătă până la bufet să ia celălalt pahar. - Cred - spuse - că o să beau și eu un coniac. Ciocniră în tăcere privindu-se în ochi, ca doi membri ai unei confrerii secrete după ce au schimbat între ei semnele de recunoaștere. În sfârșit, bibliofilul arătă cărțile și făcu un gest cu mâna care ținea cupa
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
cu mâna care ținea cupa, ca și cum, la capătul probei de inițiere, îl invita pe Corso să treacă de o barieră invizibilă, apropiindu-se de ele. - Iată-le. Opt sute treizeci și patru de volume, din care, acum, mai puțin de jumătate sunt excepționale - bău puțin înainte de a-și petrece arătătorul peste mustața umedă, privind jur-împrejur -. Păcat că nu le-ați văzut în epoca lor de glorie, aliniate pe rafturile lor din lemn de cedru... Ajunsesem să adun cinci mii. Acestea sunt supraviețuitoarele. Corso, care
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]