300,679 matches
-
Ardeleni și Bucovineni" condus de generalul Constantin Coandă. Corpul ar fi urmat să-l aibă ca șef de pe același locotenent-colonel Pietraru, împuternicit cu activitatea de organizare. Organizarea practică a respectivului corp a început pe 23 februarie, când locotenent-colonelul Pietraru a primit pentru a ușura recrutarea, împuternicire de la Marele Cartier General Român pentru a organiza un "Serviciu român de recrutare a voluntarilor". În aceeași zi, Ministerul de Război al României a emis ordinul nr. 1191, prin care s-a constituit "Corpul Voluntarilor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
au implicat personal în această inițiativă, care, în prima fază a depins de eforturile lor individuale. La data de 3/16 martie 1917 a fost anunțată constituirea oficială a primului "Corp al Voluntarilor Români din Rusia" și generalul Coandă a primit acceptul STAVKA de a coordona această activitate, fără a i se preciza efectivele pe care avea dreptul să le recruteze. Pe 5 martie - în prezența generalului Coandă, a colonelului Pietraru și a membrilor Comitetului Executiv, militarii români de la Darnița au
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
colonelului Pietraru și a membrilor Comitetului Executiv, militarii români de la Darnița au semnat următorul angajament : Ca efect al semnării angajamentului, voluntarii au devenit militari români cu toate drepturile și obligațiile asociate acestui statut. Mai târziu, prin Decret Regal, aceștia au primit și cetățenia română. Prin intermediul Legației Române la Petrograd - condusă de Constantin Diamandi, s-a solicitat la 8/21 martie 1917 crearea într-o primă fază, a unei comisii mixte de recrutare. În etapa următoare, voluntarii respectivi ar fi urmat să
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și cetățenia română. Prin intermediul Legației Române la Petrograd - condusă de Constantin Diamandi, s-a solicitat la 8/21 martie 1917 crearea într-o primă fază, a unei comisii mixte de recrutare. În etapa următoare, voluntarii respectivi ar fi urmat să primească documentele de liberă mișcare spre unul dintre centrele de concentrare stabilite de către respectiva comisie de recrutare. Sediul "Corpului Voluntarilor Români din Rusia" a fost stabilit și el la Darnița. Printr-o înțelegere interguvernamentală, urma ca prizonierii de aici să fie
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
ordine și medalii. Celelalte grupuri recrutate după 20 august și sosite până la începutul anului 1918, deși încadrate în armată, nu au mai avut ocazia să participe la operațiuni până la a doua mobilizare din anul 1919. Voluntarii "Corpului" de la Hârlău au primit, printre altele, misiunea de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari (câte unul din fiecare regiment de voluntari din jurul Hârlăului), alături de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari (câte unul din fiecare regiment de voluntari din jurul Hârlăului), alături de efective de grăniceri, constituind, în total, o forță de 4 batalioane, au primit ordin de a pătrunde pe căi pașnice în Basarabia, evitând lupta cu unitățile bolșevice. Motivul ales a fost acela că unitățile sunt dislocate pentru a prelua de la Armata Rusă și a păzi diferite depozite de alimente și armament, scopul lor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și Misiunea Militară Franceză s-a angajat să suporte cheltuielile . Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea voluntarilor. La 28 februarie 1918, "Corpul Voluntarilor" a primit ordin să predea armamentul și să demobilizeze treptat, ceea ce s-a întâmplat până la 1 mai. La Hârlău a continuat să funcționeze o permanență care a avut grijă de depozitele de alimente. O parte dintre voluntari au plecat, totuși, până la urmă
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Din cauza apartenenței lor la "Corpul de Voluntari", foștii prizonieri din Armata Austro-Ungară au fost obligați să se retragă cât mai spre est din calea armatelor Puterilor Centrale, pentru a nu fi judecați de către justiția austro-ungară ca „trădători” și a nu primi pedepse pe măsură. Considerați, așadar, de către statul austro-ungar ca dezertori și trădători de țară, la intrarea germanilor în Kiev, în 2 martie, unii dintre voluntari au fugit spre Moscova, unde s-au făcut bolșevici de ocazie. Deși numeroși români aflați
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și un model de urmat, activitatea sa fiind continuată în Siberia în anii 1919-1921 de către alte periodice. Ulterior desființării "Primului Corp de Voluntari", ziarul România Mare a fost editat în continuare de către Sever Bocu - fugit la Paris. Aici însă a primit un nou nume: "„Foaie a voluntarilor și soldaților români în Franța și Italia”". Înainte de plecarea spre Iași pentru a se încadra în Armata Română, membrii "Corpului de Voluntari" au luat hotărârea de a confecționa mai multe drapele tricolore, pe care
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
mulți prizonieri au rămas în Rusia. În contextul în care misiunea română - datorită condițiilor absolut neprielnice nu a mai putut funcționa, "Serviciul român de recrutare a voluntarilor" s-a desființat în condițiile critice de la începutul anului 1918. După ce voluntarii au primit bani în avans pe 2 luni (câte 1.000 de ruble fiecare), aceștia s-au îndreptat mai întâi spre Irkutsk dar au avut a face față multor dificultăți, fiind de două ori arestați de către autoritățile bolșevice ca suspecți și ulterior
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
bolșevicii când cu albii, în funcție de împrejurări. Printre misiuni, au avut și sarcina de a continua propaganda în rândul transilvănenilor prizonieri, pentru ca aceștia să continue să se înroleze sau să se repatrieze în România. La început, fără resurse financiare semnificative, au primit finanțare prin intermediul cehilor și Misiunii Franceze. Două centre de adunare a voluntarilor români s-au format: unul pe Volga la Samara și altul la Celeabinsk în Urali. Ca urmare a unei conferințe desfășurate la Moscova, s-a luat decizia ca
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Voluntari" să lupte pentru cauza aliată, sub ordinele Misiunii. Ca efect al acordului de a pune Legiunea să lupte în Siberia, lui Brătianu i-a fost promisă recunoașterea dreptului României asupra Basarabiei de către guvernul amiralului Kolceak. Ca atare, legionarii au primit după o săptămână misiunea de a asigura paza Transsiberianului pe aliniamentul Zima-Tulun-Nijneudinsk-Baironovka-Taișet, în ariergardă pentru a asigura retragerea trupelor cehoslovace spre Vladivostok și pentru ca legăturile cu frontul din Ural și aprovizionarea să nu fie afectate de partizanii bolșevicilor La est
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
partizani. Dintre acestea, cele conduse de Musakov au fost cele care a cauzat cele mai mari dureroase legiunii, materializate atât prin ocuparea garnizoanei din nord cât și prin dezertarea unor voluntari la inamicii bolșevici. Ca urmare, un detașament specializat a primit misiunea de a controla toate trenurile ce treceau prin sectorul românesc și de a face percheziții în garnizoanele unde au fost semnalate intenții de dezertare. Datorită durității lor în luptă, românii au primit de la localnici numele de „Divizia Sălbatică” (). Încheiat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
bolșevici. Ca urmare, un detașament specializat a primit misiunea de a controla toate trenurile ce treceau prin sectorul românesc și de a face percheziții în garnizoanele unde au fost semnalate intenții de dezertare. Datorită durității lor în luptă, românii au primit de la localnici numele de „Divizia Sălbatică” (). Încheiat pentru români cu misiuni grele, anul 1919 a adus la Taișet pe 25 decembrie pe amiralul Kolceak, care decorându-i pe soldații care au luptat vitejește pentru cauza Aliaților în Siberia, a recunoscut
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
prizonierilor români, precum și a măsurilor luate pentru concentrarea și aprovizionarea acestora în Vladivostok, iar Victor Cădere la Harbin la jumătatea aceleiași luni, pentru a lua contact cu generalul Janin. Din cei 100.000 de dolari promiși cei doi nu au primit decât de un sfert, pe drum aceștia fiind informați de către diverși reprezentanți aliați de dinamica situației militare și politice siberiene, precum și de modificările intervenite în planul inițial al repatrierii (numai contingentul luptătorilor români urmând a fi adus în țară, cu ajutorul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Armata Roșie și pentru determinarea și curajul dovedite în luptele cu bolșevicii, în 10/23 mai 1920 militarii "Legiunii" au fost decorați la Vladivostok cu 68 de decorații ale Puterilor Aliate (franceză, engleză, italiană și cehoslovacă). În aceeași dată au primit de la conducătorul misiunii militare drapelul unității și au depus din nou jurământul de credință României reîntregite și Regelui Ferdinand, după care Regimentul 9 cehoslovac a intonat ,Imnul Regal”. Serviciul divin și sfințirea drapelului s-au petrecut în fața catedralei din localitate
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Raul Alevra obținuse pentru repatriere un fost cargou canadian transformat (numit „M.S. Dollar” și cedat inițial contingentului ceh), care ar fi urmat să meargă pe o ruta Vladivostok - Halifax (Canada) - Triest. În urma intervenției suplimentare a maiorului Cădere, contingentul român a primit pe 14 mai însă o ofertă mai bună - în dauna cehilor, reprezentată de vasele de pasageri „Trás-os-Montes” și „Huntsgreen” cu o capacitate totală de 3.100 pasageri, cu un traseu mai scurt prin Canalul Suez și care urmau să fie
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Legiunii au fost vândute, banii obținuți cu această ocazie fiind aduși de către voluntari în țară. De asemenea, a acordat asistență materială unor deportați din Basarabia sau unor coloniști basarabeni din Extremul Orient. Pentru meritele lor, voluntarii români din Siberia au primit de la aliați: 30 de medalii franceze, 40 de cruci de război cehoslovace, 31 decorații rusești, 7 decorații engleze și italiene, iar de la Statul român medalii și ordine precum "„Steaua României”", "„Coroana României”", "„Virtutea Militară”", "„Bărbăție și Credință”". Tuturor românilor combatanți
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și instaurarea administrației românești pe întregul teritoriul al României Mari, la 6 iulie 1919 Corpul Voluntarilor a fost definitiv demobilizat, în cadrul unui eveniment festiv organizat la Sebeș. În perioada de existență a Consiliului Dirigent, prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război, voluntarii români (incluzându-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
cercetarea lui ar trebui să aibă un scop pașnic, așa că a devenit preocupat de folosirea radiațiilor în medicină și biologie. În 1949, el a devenit profesor de fizică la Spitalul Sf. Bartolomeu („Barts”) din Londra, cu scurt timp înainte de a primi titlul de doctor la Universitatea din Liverpool în 1950. De asemenea, el a lucrat la mai multe organisme oficiale în programe legate de fizica nucleară și a organizat "Atom Train", o mare expoziție itinerantă pentru școli cu privire la energia nucleară folosită
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
bust al lui Arundel în fața unei piramide, ce simbolizează nemurirea, înconjurat de cărți ilustrate și de obiecte gravate de Hollar. În timpul primului său an în Anglia, el a creat "Imaginea orașului Greenwich", vândută mai târziu de Peter Stent. El a primit pentru gravura, ce avea aproape 0,9 m lungime, suma de treizeci de șilingi, o mică parte din valoarea actuală. După aceea el a fixat prețul orei de munca la patru pence și a măsurat timpul cu o clepsidră. Lordul
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
succes împotriva a șapte corăbii algeriene, - o luptă pe care Hollar a gravat-o pentru cartea "Africa" a lui Ogilby. El a mai trăit opt ani după întoarcerea lui, lucrând încă pentru librari și continuând să producă lucrări artistice bine primite până la moartea sa, de exemplu, o farfurie mare la Edinburgh datată 1670. A murit în sărăcie extremă, ultimele sale cuvinte înregistrate fiind o rugăminte adresată executorilor judecătorești ca să nu-i ia patul pe care agoniza. Hollar a produs o varietate
Václav Hollar () [Corola-website/Science/336072_a_337401]
-
din Matha, Felix de Valois și Ivo" inclusiv celebra statuie a lui Turk etc.). În jurul anului 1714 a început să colaboreze cu arhitectul austriac Johann Bernhard Fischer von Erlach și s-a mutat la Viena (în timp ce își îndeplinea încă comenzile primite de la Praga), unde a lucrat la biserica Sf. Carol Borromeu. El a fost, de asemenea, activ în Silezia (Wrocław), dar a trebuit să se întoarcă la Praga, în curând, din cauza tuberculozei care se extindea. Cu toate acestea, el a continuat
Ferdinand Brokoff () [Corola-website/Science/336075_a_337404]
-
un sistem de stabilizare a frecvenței. Receptorul superheterodină oferă dubla conversie din înalta frecvență - în frecvență intermediară și în frecvență joasă. La frecvența joasă s-a realizat protecția stației la bruiajul activ în impulsuri cu ajutorul schemei de selecție a semnalelor primite în amplitudine și distanță (schema SA și SD). Indicatorul de observare circulară (IOC) a avut un tub catodic cu două straturi fluorescente, strălucitoare albastru și portocaliu. Culoarea albastră (cu strălucire rapidă) permitea o strălucire bună și asigura o bună indicare
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
de mărime mai mică decât cea specificată. Urmând traseul banilor, jurnaliștii au remarcat că Hexi Pharma achiziționa substanța activă de la o altă firmă din Cipru având același patron, Dan Condrea, la un preț de șapte ori mai ridicat decât oferta primită din partea unei alte firme. Analizând aceste probe, ei au început să suspecteze o acțiune de spălare de bani, prin intermediul unor persoane care efectuaseră asemenea operațiuni și în trecut, la Petrom Service. Conform jurnaliștilor, banii ajunși astfel în conturile din Cipru
Criza dezinfectanților diluați (România, 2016) () [Corola-website/Science/336077_a_337406]