299,320 matches
-
SIP-ului, Arhiva Preistorica Levantina, si seria de monografii Seria de Lucrări Diferite, în plus față de cataloage de expoziție efectuate de ȘIP, si broșuri educative, monografii, etc. Expoziția permanentă începe cu o cameră dedicată începuturilor arheologice preistorice în Valencia, activitatea desfășurată de Juan Vilanova și Piera în secolul al XIX-lea și recrearea unei săpături arheologice. Urmează Sală a II-a dedicat Paleoliticului Inferior și Mijlociu (cu industria și fauna din Cova de Bolomor, Petxina, El Salt y Cova Negra) iar
Muzeul de preistorie din Valencia () [Corola-website/Science/335938_a_337267]
-
bombardament de două zile a Pskovului, armata poloneză a atacat pentru prima dată pe 8 septembrie. Rușii au respins atacul, ceea ce a dus la grele pierderi poloneze. Încercările de a arunca în aer fortificațiile cu mine și un atac general desfășurat la 2 noiembrie s-au dovedit, de asemenea, a fi zadarnice. În luna noiembrie unele unități poloneze au atacat Mănăstirea Pskovo-Pecerski, dar fără nici un rezultat. Regele Ștefan Báthory a ordonat apoi un asediu pasiv, iar lupta s-a transformat într-
Asediul Pskovului () [Corola-website/Science/335955_a_337284]
-
de partea carosabilă, iar podul a fost conectat la șoseaua "Wisłostrada" de pe malul stâng al Vistulei prin intermediul unei lungi secțiuni carosabile în pantă lung ce amintea unor comentatori de cochilia unui melc. Cu prilejul altor lucrări de reparații și extindere desfășurate în perioada 1985-1990, când au fost lărgite drumurile de pe malul drept (Praga), a fost construit un pod temporar (podul Syrena), ce a fost folosit până când a fost înlocuit cu podul Świętokrzyski în 2000. În anul 2004 a început un program
Podul Poniatowski () [Corola-website/Science/335940_a_337269]
-
A doua bătălie de pe Valea Jiului s-a desfășurat între între 29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
noiembrie 1916 și a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a desfășurat la aproape două săptămâni de la Prima bătălie de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor române. În urma analizei efectuate după această bătălie, comandamentul forțelor germane a ajuns la concluzia că cel mai potrivit loc pentru forțarea Munților Carpați era tot Valea Jiului, având
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de pe Valea Jiului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de pe Valea Jiului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Schmettow să poată împinge imediat spre sud, în câmpie. Ulterior, Corpul LIV, întărit, va continua înaintarea în direcția generală sud-est, avînd Corpul de Cavalerie pe flancul său sudic." Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, și anume pe Valea Oltului și în pasurile Bran, Predeal, Buzău și Oituz, pentru a nu-i permite comandamentului român executarea de manevre de forțe spre sectorul prevăzut pentru ruperea
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
în pasurile Bran, Predeal, Buzău și Oituz, pentru a nu-i permite comandamentului român executarea de manevre de forțe spre sectorul prevăzut pentru ruperea frontului. De asemenea, Falkenhayn instalează în mod ostentativ Cartierul General al Armatei 9 la Brașov, unde desfășoară activități publice de mare vizibiliate: recepții, parade militare, vizite dese frontului de la Predeal, menite să ajungă la cunoștința comandamentului român și să le distragă atenția de la Valea Jiului. Forțele române erau reprezentate de Divizia 1 Infanterie. Divizia 1 Infanterie fusese reconstituită
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
unde au început organizarea unei noi poziții defensive. Imediat după pierderea celei de-a doua bătălii de pe Valea Jiului comandamentul român a încercat limitarea pătrunderii forțelor germane și eventual respingerea lor înapoi în munți, prin acțiunile din cadrul Bătăliei de la Târgu Jiu, desfășurată în perioada 3/16-4/17 noiembrie 1916. Cu această bătălie se încheie cea de-a treia operație strategică de pe frontul românesc - Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați - și a început cea de-a patra, Operația de apărare a
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. In 2013 primește titlul de Cercetător Științific Gradul I, conferit de Ministerul Educației Naționale. Primul Simpozion Național de Chirurgie Bariatrică a fost creat de Dr. Copăescu în 2009. Acest eveniment continuă să se desfășoare anual, până în prezent. Dr. Cătălin Copăescu a publicat 23 de referate originale și este autor și coautor a multiple capitole distincte în tratate de chirurgie.
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
Off Avignon.”" După patru ani de încercări de exprimare artistică necenzurata și încărcată de profunzime, tânărul regizor se decide să emigreze în Israel. În anul 1985 hotărârea să se concretizează, ajunge la Țel - Aviv, un spațiu în care își va desfășura activitatea timp de mai bine de 6 ani. Pregătește un spectacol de sfârșit de an cu elevii de la Acting Studio, Nisan Nativ - "Castelul" de Kafka în ebraică și astfel își deschide drumul într-un mediu didactic și regizoral nou și
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
în mod frecvent de promovarea și regizarea spectacolelor de teatru. Își pune semnătură pe două producții ce aduc un suflu nou în lumea teatrală: “Don Quichotte” de Cervantes și “Max et Moritz” de Wilhelm Busch. Neobosit în pregătirea de proiecte desfășurate pe toate palierele artei teatrale, îmbogățit după întâlnirea în Israel cu Itsak Peker care îl învăța cum să realizeze și să mânuiască marionete, Radu Dinulescu semnează o colaborare cu “Compagnie de Dans Modern a Kibuțurilor”, în calitate de scenograf pentru spectacolele: „Sweto
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
să realizeze și să mânuiască marionete, Radu Dinulescu semnează o colaborare cu “Compagnie de Dans Modern a Kibuțurilor”, în calitate de scenograf pentru spectacolele: „Sweto” - corgraf Mats Eck și „Agenda unui rezervist” - coregraf Râmi Beer. Astfel, între 1985 și 1999, Radu Dinulescu desfășoară o amplă activitate de profesorat, regizor, scenograf dar și de scenarist, semnând că scenariul, decorul și păpușile din filmul „ Vecinul meu din lumea cealaltă”, coproducție israeliano - americană. În anul 1990, la nici doi ani după Revoluția din 1989, se întoarce
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
Revoluția din 1989, se întoarce în țară și i se propune postul de regizor artistic principal la Teatrul de Stat din Arad. Pune în scenă: După nici doi ani, pleacă în Franța și se stabilește la Marsillia de unde își va desfășura activitatea timp de aproape 8 ani. Începe o foarte importantă colaborare cu mai multe carnavaluri în Franța că plastician, pentru realizarea de personaje gigant și caruri alegorice: Martigues, La Seyne sur Mer, Toulon, Aubagne, Marignane, Aix-en-Provence, Salon de Provence etc.
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
programul Cultură 2007 - 2013. Organizează un Festival unic în România, Festivalul Internațional de Teatru Circ care va avea prima ediție în anul 2012, la Călărași, a doua ediție la Oradea, în 2013, iar cea de-a treia ediție se va desfășura atât la Arad cât și la Oradea, în 2015. În luna octombrie a anului 2012 este manager al Proiectului Cultural susținut de AFCN „Atelierele Multimedia 3D” . În același an este și director artistic Festivalul Clovnilor de Scenă, Sighișoara și participă
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
propuneri inovatoare în domeniul teatrului de marionete. În 2015 pune în scenă spetacolele: Actual director artistic al Teatrului de Stat Constantă, consultant artistic al Teatrului Dramatic Baia Mare și director artistic al Festivalului Internațional de Teatru Circ Contemporan - Constantă, Radu Dinulescu desfășoară o activitate complexă și inovatoare în lumea teatrului românesc care are nevoie de suflu nou și modernizare tehnologică. Pe data de 5 Aprilie 2016, Radu Dinulescu a primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elenă” pentru activitatea desfășurată
Radu Dinulescu () [Corola-website/Science/335950_a_337279]
-
suprafeței prea mici, dar bine-cunoscutul arhitect canadiano-american Frank Gehry a acceptat invitația. Ca urmare a situației financiare excelente a băncii de la acea vreme, ea a fost capabilă să ofere o finanțare aproape nelimitată pentru acel proiect. De la prima lor întâlnire, desfășurată în 1992 la Geneva, Gehry și Milunić au început să dezvolte ideea originală a lui Milunić de realizare a unei clădiri compuse din două părți, una statică și alta dinamică („yin și yang”), care trebuiau să simbolizeze tranziția Cehoslovaciei de la
Casa care dansează () [Corola-website/Science/335980_a_337309]
-
Group este unul dintre cele mai importante grupuri financiare de creditare online desfășurând activități în 15 țări la nivel global. operează printr-un portofoliu de mărci de top existente pe piață, cu prezență regională puternică, incluzând Vivus, SMSCredit și Zaplo. Înființată în anul 2008, cu sediul în Riga, Letonia, 4finance operează în Argentina
4finance () [Corola-website/Science/335966_a_337295]
-
Bătălia de la Târgu Jiu s-a desfășurat între între 3/16 noiembrie - 4/17 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
17 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a desfășurat imediat în continuarea celei de-A doua bătălii de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
să fie amânate de intervenția germană. Divizia 11 Infanterie a fost scoasă de pe front iar sectorul ocupat de aceasta a fost preluat de unități ale Diviziei 1 Infanterie. Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, simultan cu alte măsuri de dezinformare, menite să distragă atenția de la Valea Jiului. Între 29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916 s-a desfășurat A doua bătălie de pe Valea Jiului, care
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, simultan cu alte măsuri de dezinformare, menite să distragă atenția de la Valea Jiului. Între 29 octombrie/11 noiembrie - 2/15 noiembrie 1916 s-a desfășurat A doua bătălie de pe Valea Jiului, care a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan și ocuparea orașului Târgu Jiu. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]