30,305 matches
-
Cartea de față nu scoate decât o parte din el la suprafață. Absența unor albume de artă nu numai la finele secolului XIX, dar și la începutul secolului XX, dispersarea unei colecții importante care urmărea ecuația de gust a simbolismului, colecția lui Alexandru Bogdan-Pitești, dar și prejudecata minoratului care a însoțit simbolismul în artele plastice au făcut dificilă recuperarea unui patrimoniu cultural considerabil. Însă lucrări simboliste ies necontenit la suprafață din colecții particulare, la diversele case de licitație și astfel se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
colecții importante care urmărea ecuația de gust a simbolismului, colecția lui Alexandru Bogdan-Pitești, dar și prejudecata minoratului care a însoțit simbolismul în artele plastice au făcut dificilă recuperarea unui patrimoniu cultural considerabil. Însă lucrări simboliste ies necontenit la suprafață din colecții particulare, la diversele case de licitație și astfel se configurează un muzeu virtual, un muzeu cu piese disparate, dar care nu e mai puțin relevant. Țin să mulțumesc profesorului Sorin Alexandrescu care a acceptat extravaganța unei duble teze într-una
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
occidentală -, în treacăt fie spus, ca și în revista Zolotoe Runo, o parte dintre articolele publicate sunt scrise în franceză -, dar și ca pe un obiect de artă. Criticul de artă Bogdan-Pitești îi conferă prestigiul unui obiect de lux, de colecție, fapt corespunzător unei tendințe care se face remarcată și în arta românească prin intermediul artelor decorative. Din păcate, această punte de legătură a fost întreruptă prea repede, iar nicio altă revistă nu a reușit să restabilească climatul secesionist, internațional, cosmopolit al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de bancă, criticul îl menționează pe cel proiectat de Grigorescu, proiect reprodus de Kunst für Alle la München și refuzat ca fiind prea artistic. III.2. Arta decorativă și simbolismul Ioana Vlasiu remarca faptul că o parte dintre piesele de colecție ale lui Nicolae Grigorescu expuse la Muzeul Nicolae Grigorescu din Câmpina invocă un gust japonizant care nu era numai al pictorului, ci și al epocii 133. Într-un articol incitat, "Grigorescu japonizant?", istoricul de artă documentează "cu toată prudența", acest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din România pentru a fi ulterior asimilați ca sculptori în alte culturi, unii uitați, precum George Swiacinsky. În definitiv, este dificil de a stabili ponderea pe care a reprezentat-o simbolismul pentru toți acești sculptori, opera lor fiind disipată în colecții particulare, reproducerile diferitelor piese putând fi recuperate mai degrabă din ziare și reviste decât din puținele albume și monografii care le-au fost consacrate, acolo unde ele chiar există. Îi revine meritul Adrianei Șotropa de a fi încercat o dificilă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această sculptură atrage atenția, o anumită finețe a modelului, cu accentuarea caracterului morbid. Trăsăturile de caracter adăugate de criticul literar nu sunt însă fondate, ele corespund unei superficiale moralizări a actului artistic. Inițial, așa cum o demonstrează o schiță aflată la colecția de stampe a Muzeului Național de Artă din București, sculptura era plasată într-un cadru mai larg. "Zeul războiului era amplasat pe un postament hexagonal, pe ale cărui laturi se aflau sculpturi în basorelief. Pe latura din față era reprezentată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o transă erotică, sugestia litigioasă klimtiană a luxurei ca afrodisiac. Aici, sugestia unui erotism maladiv este transpusă la un alt nivel. Corpul este decorat de două cale cu peduncul galben, flori rare, aparținând unei horticulturi exotice, chiar dacă nu au extravaganța colecției horticole huysmansiene. Cele două flori sunt dispuse strategic. Una dintre ele este plasată aproape între coapsele femeii, într-un joc aluziv al transpoziției, floarea îndeplinește rolul unei metafore. Cealaltă se află în dreptul unuia dintre sâni, astfel că pistilul atinge aproape
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea de ape. Remarcabil mi se pare însă un tablou puțin cunoscut al lui Ipolit Strâmbu, datat 1899, un studiu de nud (vezi planșa 2), tablou care face parte dintr-o colecție particulară 392. Avem figura sensibilă a unei femei al cărui chip exprimă deopotrivă tristețea și visarea, ieșind astfel din convențiile academice ale nudului. Pictorul înregistrează înainte de toate o état d'âme, expresia chipului fiind asociată unei gesticulații patetice cu un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un desen cu o femeie în maniera unei erotism Jugendstil, sub un șevalet cu pensule și culori. În fundal, un lac și flori decorative. Pentru că, din păcate, o mare parte din lucrările sale s-au pierdut sau se află în colecții particulare, simpla consultare a catalogului ne oferă o perspectivă asupra temelor abordate de pictor, dar și asupra prolificității acestuia: Ileana Cosânzeana, Baladă, Ultime raze, Romanță veche, Esitare, Marchita, Toamnă târzie, Rămas bun, Amurg, Faun cu Nymfă, Ruine, Vine iarna, Ceasul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
asumă prin această revistă un rol de avangardă culturală, subliniind caracterul exclusiv estetic al acesteia, o revistă destinată în întregime artei. Din memoriile Ceciliei Cuțescu-Storck se deduce că Bogdan-Pitești plănuia chiar deschiderea unui muzeu în care să-și poată expune colecția sa diversificată, deschisă către arta modernă, probabil singura colecție care includea într-o proporție semnificativă arta simbolistă a momentului 499. Edificiul acestui muzeu urma să fie construit de arhitectul Ghika-Budești după planurile sale, pe care le realizase deja. Colecția integrală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
subliniind caracterul exclusiv estetic al acesteia, o revistă destinată în întregime artei. Din memoriile Ceciliei Cuțescu-Storck se deduce că Bogdan-Pitești plănuia chiar deschiderea unui muzeu în care să-și poată expune colecția sa diversificată, deschisă către arta modernă, probabil singura colecție care includea într-o proporție semnificativă arta simbolistă a momentului 499. Edificiul acestui muzeu urma să fie construit de arhitectul Ghika-Budești după planurile sale, pe care le realizase deja. Colecția integrală a lui Bogdan-Pitești s-ar fi putut adăuga colecției
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expune colecția sa diversificată, deschisă către arta modernă, probabil singura colecție care includea într-o proporție semnificativă arta simbolistă a momentului 499. Edificiul acestui muzeu urma să fie construit de arhitectul Ghika-Budești după planurile sale, pe care le realizase deja. Colecția integrală a lui Bogdan-Pitești s-ar fi putut adăuga colecției unui Athanasie Simu sau Ioan Kalinderu; proiectul nu s-a realizat însă, și colecția s-a risipit. Alexandru Bogdan-Pitești insistă asupra faptului că revista va prelua opere de artă moderne
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
colecție care includea într-o proporție semnificativă arta simbolistă a momentului 499. Edificiul acestui muzeu urma să fie construit de arhitectul Ghika-Budești după planurile sale, pe care le realizase deja. Colecția integrală a lui Bogdan-Pitești s-ar fi putut adăuga colecției unui Athanasie Simu sau Ioan Kalinderu; proiectul nu s-a realizat însă, și colecția s-a risipit. Alexandru Bogdan-Pitești insistă asupra faptului că revista va prelua opere de artă moderne și astfel se va înscrie în circuitul curentelor culturale europene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
muzeu urma să fie construit de arhitectul Ghika-Budești după planurile sale, pe care le realizase deja. Colecția integrală a lui Bogdan-Pitești s-ar fi putut adăuga colecției unui Athanasie Simu sau Ioan Kalinderu; proiectul nu s-a realizat însă, și colecția s-a risipit. Alexandru Bogdan-Pitești insistă asupra faptului că revista va prelua opere de artă moderne și astfel se va înscrie în circuitul curentelor culturale europene și, prin aceasta, în contextul modernității. În același timp, acest demers va fi individualizat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
obiect beneficiază de atenția custodelui-narator, însă acesta nu este doar clasificat precum în cabinetele de curiozități ordonate enciclopedic, în vogă între 1540 și 1740563, ci și calificat estetic. Valoarea sa decurge atât din locul pe care-l ocupă într-o colecție, cât și din plasarea sa simbolico-estetică care configurează o ordine superioară a ansamblului. Unul dintre idealurile simboliste este cel al operei de artă totale și, în acest sens, obiectul intră într-o rețea de corespondențe. Naratorul nu face decât să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
casă, transferând ceea ce ține de exterioritatea dezirabilă, călătoria, sau de o temporară dorință de recluziune austeră, chilia, în interiorul propriei sale locuințe, capabilă să suporte metamorfoza dorită. Des Esseintes își amenajează permanent locuința sa din Fontenay, adăugând nu numai piese noi colecțiilor sale de artă, dar și plasându-le într-o combinație unică de gust, relevând armonii noi, proprii ritmurilor sensibilității sale. Una din camere devine un interior de corabie, cu toate accesoriile necesare, în acest fel, estetul călătorește stând pe loc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadent este reintegrată, recompusă, cu toate virtualitățile ei. Ceea ce la prima vedere pare un bric-à-brac artistic, specific anticariatelor, relevă, de fapt, o scrupuloasă întreținere a contrastelor, dar și a unei armonii subliniate de un ecumenism estetic. O reconstituire a catalogului colecției Alexandru Bogdan-Pitești o face Theodor Enescu 576. Din păcate, colecția a fost dispersată și elementul de coeziune care o structura s-a pierdut. Catalogul reunește piese ale marilor și micilor artiști ai vremii sale, fără a sugera înclinația decisivă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prima vedere pare un bric-à-brac artistic, specific anticariatelor, relevă, de fapt, o scrupuloasă întreținere a contrastelor, dar și a unei armonii subliniate de un ecumenism estetic. O reconstituire a catalogului colecției Alexandru Bogdan-Pitești o face Theodor Enescu 576. Din păcate, colecția a fost dispersată și elementul de coeziune care o structura s-a pierdut. Catalogul reunește piese ale marilor și micilor artiști ai vremii sale, fără a sugera înclinația decisivă a colecționarului către un anume curent estetic, în ciuda sensibilității sale simbolisto-decadente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îi semăna, cu deosebire: picturi de meșteri români, amestecate cu stampe și desene din tinereță ale lui Pascin sau Derain; vechi statui coclite de împărați bizantini, cu mantia pe umeri și coroana pe frunte, alături de Brâncuși; cărți ilustrate erotice, alături de colecții vechi de revistă; clasicii amestecați cu romanticii și simboliștii și apoi, covoare oltenești cu stângace înflorituri, alături de bukharale, Karamanii, șele de cămilă arăbești, șfeșnice bisericești și cruci scrijilite în lemn, de meșteri țărani"578. Pinacoteca-birou a lui Bogdan-Pitești relevă un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a unui nou gust sublimat. În ce privește biblioteca de autori latini a acestuia, nu există o cenzură și o taxonomie mai riguroasă, dictată nu numai de aplicația filologică a latinistului, ci și de gustul său, ridicat la rangul de disciplină universitară. Colecția de stampe, de desene, de gravuri și tablouri respectă la rândul ei o ordine a gustului, putând servi drept o implicită estetică decadentă. Colecționarul a descoperit o ordine superioară, o armonie secretă al tuturor pieselor pe care le deține, iar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-lea, cu mobilă de Aubusson, cu fotoliile și canapeaua reprezentând fabule de La Fontaine. Practic, ne aflăm în plin decor rococo pe care-l îndrăgea Pașadia din romanul decadent al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Și salonul adăpostește o colecție de pictură unde Grigorescu, Mirea, Luchian și Petrașcu sunt reperele artistice. Interesant, și aici Veneția joacă rolul de turnesol al unei nostalgii care reflectă sensibilitatea simbolist-decadentă, estetizant-rafinată a locatarului; într-o altă cameră se află un alt peisaj venețian, Ponte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
München. În același timp, modelul construcției este anglo-normand, în stil Tudor, cu bârne aparente. În zid sunt încastrate o serie de mici metope, fragmente de basorelief sau de friză. Cele din spatele casei sunt adăugate ulterior construcției și fac parte din colecția Kalinderu. Arcada intrării principale este decorată cu struguri și viță de vie într-o perfectă dispunere simetrică, însă decorațiunile capitelurilor celor două colonade care "susțin" arcada sunt unul zoomorf, iar celălalt fitomorf. O primă ștampilă aplicată locuinței o constituie "pisania
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastică spre deosebire de existența unei școli simboliste în literatură rezidă și dificultatea majoră a configurării unei tablou coerent al existenței sale, cât și permanenta raportare la faptul literar. În particular, această dificultate este accentuată în cazul românesc și de risipirea unor colecții importante, precum cea a lui Alexandru Bogdan-Pitești, un factor aglutinant al mișcării simboliste în cadrul secesionismului românesc, de absența unor albume care să fi însoțit măcar câteva din expozițiile mari care reuneau lucrări de factură simbolistă, de absența unei reviste dedicate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din cauza prolificității pictorului, este prezentă la aproape fiecare mare licitație pe piața de artă românească. Însă un serios handicap rămâne absența unui album dedicat simbolismului româneasc în artele plastice, album care s-ar putea alcătui pornind chiar și numai de la colecțiile pe care le dețin la ora actuală Muzeele Naționale din România, începând cu MNAR (Muzeul Național de Artă al României) și nu mă refer la ceea ce au expus în expozițiile permanente, ci la ceea ce se află în depozitul acestor muzee
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Arta Română Luceafărul Noua Revistă Română Observatorul Rampa Revista orientală Revue des deux mondes Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts Seara Steaua Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică) Viața românească Vremea Planșa 1: Himere (Colecție particulară) Planșa 2: Studiu de nud (Colecție particulară) Planșa 3: Salomeea (Muzeul Storck) Planșa 4: Salomeea (Muzeul Storck) Planșa 5: Interior Casa Storck (Muzeul Storck) 1 Ștefan Popescu, "Asupra picturei moderne, mai ales în Germania și Anglia", în Arhiva. Organul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]