30,182 matches
-
sînt În stare. SÎnt Becky. Becky Bloomwood? Vă mai amintiți de mine? Întotdeauna mi-a plăcut de mama lui Danny. Încep să vorbesc cu ea cîte-n lună și-n stele, mă Întreabă ce face copilul și eu o Întreb despre grădinile ei ultrapremiate, și conversația se Încheie cu ea exprimîndu-și indignarea și compasiunea pentru modul În care am fost tratată de personalul lui Danny, avînd În vedere faptul că eu am fost cea care i-a expus prima oară marfa la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
sfîrșit. Repet aceste cuvinte În mintea mea, Însă mi se pare că sună fals. Nu le pot deloc Înregistra ca atare. Parcă acum cinci minute ne aflam În luna de miere, tolăniți fericiți pe plajă. Dansam la nunta noastră, În grădina din spatele casei alor mei, iar eu eram Îmbrăcată cu rochia veche și Învolănată În care-a fost mireasă și mama, cu o coroniță de flori pusă Într-o rînă. O Întreagă conferință de presă era oprită, așteptînd ca el să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
deschid și dau peste o cutie cu plicuțele de ceai. Le pun pe blatul mesei și mă rezem de el, stoarsă de energie. Între timp, Luke s-a dus spre ușile uriașe de sticlă din spate și se uită la grădină, cu umerii Încordați. Nu așa plănuisem să fie revederea. Nici pe departe. Și ce-o să faci cu Arcodas? zic Într-un final, răsucind firul unui pliculeț de ceai. Nu poți s-o dai afară pe Amy. Evident că n-am
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vedetă de film Însărcinată, să o poarte la o premieră, Însă acest lucru nu s-a mai Întîmplat. Mor dacă n-o Încerc. — Da, o să arate spectaculos lîngă iarbă. Martha traversează holul și mijește ochii prin ușile de sticlă. Ce grădină superbă! Voi ați amenajat-o așa? — Absolut! Îi arunc o privire lui Luke. Am angajat o firmă de grădinărit, firește, spune el, Însă conceptul ne aparține În totalitate. — Exact, Încuviințez. Ideea de la care am pornit a fost un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În timp ce el le dă adresa, simt că mi se clatină genunchii. Nu trebuia să se Întîmple decît abia pe nouăsprezece. Credeam că mai am trei săptămîni. — Ce se Întîmplă? spune Martha, ridicînd ochii din agendă. Ești gata pentru pozele În grădină? — Becky tocmai naște, spune Luke, Închizîndu-și mobilul. Mi-e teamă că va trebui să plecăm. — Naște? Martha Își scapă agenda și stiloul și se apleacă să le ridice, agitată. — O, Doamne! Dar nu mai avea destul de mult pînă la soroc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
E momentul cînd Harry Își vede părinții morți Într-o oglindă și tocmai dau să iau un șervețel, cînd Îmi arunc din Întîmplare ochii pe fereastră - și o văd pe Suze. Stă În fața blocului nostru, În mica parcare de lîngă grădina Îngrijită și se uită drept În sus, spre fereastra mea. Mă las imediat În jos, să nu mă vadă. Sper că nu m-a observat. CÎteva clipe mai tîrziu, ridic capul cu prudență, și ea e tot acolo. Doar că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
primul Curs de Arhitectură peisagistică. Concomitent cu activitatea didactică, Vsevlad CarmazinuCacovschi a fost arhitect șef la Harkov, Odessa, Kiev, Ialta, Caransebeș, Lugoj, Constanța, Craiova și Iași, realizând proiecte de sistematizare a peisajelor forestiere din zona Dunării, a Litoralului Mării Negre, a Grădinii Botanice din Iași, a Parcului Craiovița de la Craiova, precum și amenajarea litoralului mediteranean francez (1975). Ca arhitect șef al orașului Iași, a elaborat proiecte pentru organizarea spațiilor verzi de pe lângă Universitatea A.I.Cuza, Casa Universitarilor, Teatrul Național V. Alecsandri, Palatul Culturii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și picturăă. A colaborat cu instituții științifice din Polonia, Cehoslovacia, Germania, Rusia, Italia, Franța și altele. Recunoscut ca o personalitate de talie mondială, Vsevlad CarmazinuCacovschi a fost ales membru al Academiei de Științe din Ucraina, al Academiei Internaționale de Horticultură, grădini și peisagistică - 1984, al altor două academii din Canada, al Academiei de Științe din România (1956). După o îndelungată și rodnică activitate didactică, științifică și artistică, arhitectul și profesorul universitar doctor docent Vsevlad CarmazinuCacovschi s-a stins din viață la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și dimensiunea totală a frunzelor, florilor, suprafața luminată, temperatura de altitudine a mediului ambiant, gradul de hidratare ori prezența și/sau absența sărurilor minerale și/sau de intensitatea (bio)luminiscenței proprii fiecărei plante în parte fiind resimțită altfel în păduri, grădini, pajiști etc. Astfel, grădinile și parcurile de agrement realizează integral dezideratele majore ale omenirii având roluri profilactice, terapeutice și estetice, iar plantele și animalele se influențează reciproc inclusiv prin intermediul (bio)câmpurilor umane (de interfață) participând în cele mai variate moduri
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
frunzelor, florilor, suprafața luminată, temperatura de altitudine a mediului ambiant, gradul de hidratare ori prezența și/sau absența sărurilor minerale și/sau de intensitatea (bio)luminiscenței proprii fiecărei plante în parte fiind resimțită altfel în păduri, grădini, pajiști etc. Astfel, grădinile și parcurile de agrement realizează integral dezideratele majore ale omenirii având roluri profilactice, terapeutice și estetice, iar plantele și animalele se influențează reciproc inclusiv prin intermediul (bio)câmpurilor umane (de interfață) participând în cele mai variate moduri la schimburile (info)energetice
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
ideea mea de oraș în care să te simți bine! Dorin Popa: Dar tu ești scriitor! Scriitorul se poate duce în Vegas ca să vadă cum se joacă, nu neapărat să joace. Și apoi, nu toată lumea joacă pe sume astronomice. La grădina zoologică te duci doar să vezi, nu să rămâi acolo!... Sigur că nu vei compara Vegasul cu Cracovia, Iași ori Budapesta. Nu ai istorie, nostalgii, dar ai anonimat. Oamenii merg acolo ca la Disneyland. Merg, în general, familii întregi și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dvs atașament față de Sfântul Părinte ne asigură că nu am făcut apel în van la intervenția dvs. energică" (Ibidem). 857 "Se restrânge din ce în ce timpul ce precede deschiderea solemnă a Expoziției presei catolice, ce va avea loc în Grădinile Vaticanului, anul viitor este deci necesar să ne ocupăm în mod serios de această afacere. Din partea Uniților fu însărcinat de nu mă înșel, P. Tăutu. Din partea Latinilor socotesc că n-ar fi persoană mai entuziasmată decât Monseniorul Dr. Anton Gabor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cuvinte mărunte și mari tragedii. Ishiguro își planifică atent cuvintele cheie. Alți autori Desperado scriu oarecum la repezeală, în ritmul vorbirii, fugind de orice fel de simbolistică. Eliot făcea din imaginile lui recurente o întreagă teorie a "corelativului obiectiv" (marea, grădinile, apa, tisa etc.). Autorul Desperado e discret cu emoțiile eroului lui. Vremea codificării somptuoase a înțelesului, a textului care poate fi "perceput înainte de a fi înțeles", a apus. Mecanismul de descifrare a cuvântului modernist îl ducea pe lector direct la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
emoției adevărate, și încercarea de a evada din ea. Încercarea e sortită eșecului. Poemul se eliberează nu prin fugă, ci prin creație. Eliot e mulțumit că a pus în imagini ce îl apăsa. Aceste imagini sunt cel mai adesea obsedante (grădinile, Maria, apa și reînvierea, marea, oasele, copiii pierduți, nebunia) și unesc fragmentele poetice, care se leagă și dau poemului coerență. The Waste Land este de o coerență uluitoare, la fel ca Ulysses, în ciuda criticilor care au accentuat răsuflarea sacadată a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
episoade juxtapuse, fără o narațiune explicită, dar înecată adânc într-o stare de spirit de o intensitate inimitabilă. De la sentimentul de libertate ratată în copilărie (episodul saniei pe zăpadă în munți), la ratarea iubirii în imaginea fetei cu zambile din grădina adolescenței (singura în care apa iubirii aduce fertilitate), ajungem direct în grădina cu un stârv îngropat, care pare gata să înmugurească. Urmează viața de cuplu ratată, cu aluzii transparente la prima căsnicie a lui T.S. Eliot, iar după ea partea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de spirit de o intensitate inimitabilă. De la sentimentul de libertate ratată în copilărie (episodul saniei pe zăpadă în munți), la ratarea iubirii în imaginea fetei cu zambile din grădina adolescenței (singura în care apa iubirii aduce fertilitate), ajungem direct în grădina cu un stârv îngropat, care pare gata să înmugurească. Urmează viața de cuplu ratată, cu aluzii transparente la prima căsnicie a lui T.S. Eliot, iar după ea partea a doua (Joc de șah) se încheie cu ideea că femeia ideală
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
disputată în critică, e asigurată de tonul peremptoriu, care pornește cu urlete și sfârșește în șoapta ultimelor cuvinte ("pace ce trece dicolo de orice înțelegere"), cât și de revenirea obsesivă a unor locuri, nume și imagini, de la Mary/Marie, la grădini, biserici, ape și, în sfârșit, mare. Imaginile sunt în general sumbre, cât mai nepoetice cu putință: oase, șobolani, cadavre din care cresc muguri, șanțuri și prostituate, țeste ce rânjesc, sete mistuitoare, istoria pierdută în neant, prezentul irosit, viitorul mânjit de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
somn". Ce misterios! Ce ingenios! O să te furișezi ca un copil chiulind de la școală cel puțin așa reușesc eu să văd totul în mintea mea. Dar acum te văd în fusta ta indiană și bluza simplă de in albăstriu în grădină, sub frunziș, și pari nici mai tânără, nici mai bătrână decât mine. Mămica mea dragă! Sigur că mă bucur că ai găsit o mobilă care se leagă de tinerețea ta; sigur că-mi place zău că da: lustrul ei și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cuvântului. Alan Brownjohn are o gramatică a sensului. Povestea e simplă: o fată părăsită vrea dar nu poate să uite, în clipa de față bărbatul fiind (tipic pentru Brownjohn) absent. E aici un ecou al Tărâmului Pustiu (Eliot), unde, în grădina cu zambile, bărbatul e împietrit. La Eliot însă ambii simt nefericirea, chiar dacă le e imposibil să comunice. Pentru Brownjohn ca pentru toți poeții Desperado intensitatea trăirii e solitară. Fata e părăsită, bărbatul e acuzat în tăcere. Trebuie să citim printre
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Deadheading the Roses (Decapitarea trandafirilor) e un poem care se luptă cu îmbătrânirea, cu moartea. Când taie floarea, poeta simte că înfruntă "destinul", care transformă "splendoarea" în sămânță, "disprețuind frumusețea / de dragul viitorului". Gestul simplu de a tăia câțiva trandafiri din grădină devine o parabolă a existenței. Ruth Fainlight reinvetează mitul. Gesturi nevinovate, automate, dezvăluie un tipar necunoscut. Foarte hotărâtă să spună ce are de spus, Fainlight respinge conversația întâmplătoare și își construiește inteligența cu rigoare, poem cu poem, gând cu gând
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
animale) invocă imaginea soțului (romancierul Alan Sillitoe) care hrănește o pisică sălbatică, a nimănui: Ai fi fost un bun îmblânzitor de animale îmi dau seama după felul cum îmblânzești pisica neagră a nimănui care s-a ivit săptămâna trecută în fundul grădinii. În fiecare dimineață vine un pic mai aproape. Ieși cu o farfurioară pe jumătate plină cu lapte și o lași pe jos ca și cum nici nu ți-ar păsa, dar o muți în fiecare zi o fărâmă mai aproape de ușă. Bărbatul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Sfatul bunicii, de pildă, răsucește povestea Scufiței Roșii și o preface într-o istorie a pierderii mărului biblic (iubirea). Ultima privire descrie mai direct amintirea tatălui pe moarte: Era așa de ușor. L-au dus afară să vadă ultima oară grădina. Soarele de toamnă era orbitor. L-au pus binișor jos. Greul era mâhnirea, nu povara. Ceru să fie lăsat acolo. "Stânga-mprejur!" Străfulgerare a ce a fost cândva. Cum să nu-l asculți? Familia se conformează, cu stângăcie. Pe loc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Street care e și acum casa părinților mei e o casă cu patru etaje, cu șeminee de marmură și podele din scânduri late. Deși părinții mei sunt naturaliști (tata e expert în păsările din Long Island), nu ne pricepem la grădini. Grădina noastră, denumită "curtea", e inundată de buruieni. Într-o vară, împreună cu primul meu soț, m-am străduit s-o aranjez; avem și o fotografie dintr-o altă vară, când am subînchiriat unor grădinari pricepuți. Casele vechi au mereu nevoie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care e și acum casa părinților mei e o casă cu patru etaje, cu șeminee de marmură și podele din scânduri late. Deși părinții mei sunt naturaliști (tata e expert în păsările din Long Island), nu ne pricepem la grădini. Grădina noastră, denumită "curtea", e inundată de buruieni. Într-o vară, împreună cu primul meu soț, m-am străduit s-o aranjez; avem și o fotografie dintr-o altă vară, când am subînchiriat unor grădinari pricepuți. Casele vechi au mereu nevoie de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scris chiar peste tot în tren, sala de așteptare, sala de curs înainte de sosirea studenților, pe masa din bucătărie. Dacă am de ales, prefer o masă sub o fereastră deschisă. Și o odaie goală. Acasă am un șopron la capătul grădinii. L-am vopsit albastru, am pus cărți, o masă și un radiator, iar pisicile și cu mine stăm mai tot timpul acolo. LV. Cum ai caracteriza poezia britanică de azi? FS. Mă tem că nu mă entuziasmează la fel de tare ca
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]