30,337 matches
-
și a rolului istoricului în politică. După părerea lui, "datoria unui istoric este să fie un animator neobosit al tradițiilor naționale, un martor în favoarea necesității unității naționale care nu cunoaște granițe și clase. Istoricul trebuie să fie un predicator al solidarității naționale și trebuie să descopere idei care să călăuzească națiunea, dînd un exemplu celor tineri". În timpul discuțiilor, Xenopol și-a exprimat deschis admirația pentru calitatea realizării fostului său student 229. Tot în mai 1911, Iorga a scris piesa istorică Mihai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ungurii au ajuns pînă acolo încît au scrijelit pe copaci Éljen Magyarország!, "Trăiască Ungaria!" Devastarea a fost aproape totală; Iorga, care trăia încă în secolul al XIX-lea, i-a învinovățit pe ofițeri că nu dăduseră dovadă de minimul de solidaritate obligatoriu între toți intelectualii"53. Iorga se jura întotdeauna că va fi ultimul care va pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
anunța că liniile de demarcație care trasau înaintarea trupelor cehe, române și iugoslave (trasate în multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau să fie considerate drept granițe provizorii. În acest moment disperat, singura posibilitate rămasă era apelarea la solidaritatea internațională a clasei muncitoare. Károlyi i-a predat puterea unui agent bolșevic, Béla Kun, care a venit la putere la 21 martie 1919 și intenționa să restabilească integritatea teritorială a Ungariei istorice 8. La început, Antanta (pînă și Franța) a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comună cu Cuza în cadrul Partidului Naționalist Democrat. Liga Poporului a generalului Averescu nu a participat la alegeri, iar partidul lui Iorga a primit 5,7% din voturi, obținînd 34 de locuri de deputați în noua Adunare. Programul partidului îndemna la solidaritate națională neținînd, după toate probabilitățile, seama de diferențele de clasă. Cea mai mare parte care a votat pentru Partidul Naționalist Democrat a făcut-o din motive personale: era "partidul lui Iorga..." Alegerile, ca și alte rare alegeri libere din istoria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
îl contrazicea în această privință era considerat de Cuza drept agent al evreilor 34. Drept urmare, A. C. Cuza, C. Sumuleanu și Ion Zelea Codreanu, nucleul inflexibil al antisemitismului din cadrul partidului, au convocat un Congres la Iași, la 9 aprilie 1920. În ciuda solidarității prietenilor lui Iorga, congresul l-a exclus din Partidul Naționalist Democrat 35. Deoarece Iorga nu-și dezvoltase propriul Partid Naționalist Democrat, Cuza și adepții lui au fondat Partidul Naționalist Democrat din România de sub șefia lui A. C. Cuza sau Partidul Naționalist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
străini s-au bucurat de calda ospitalitate românească de acolo. În anii '30, Iorga a jucat un rol important în înființarea unei școli românești la Roma. Scopul său era "să contracareze influența maghiară din Italia lui Mussolini prin apeluri la "solidaritatea latină" și pentru "a avea o prezență culturală românească în cele două mari capitale latine"146. Școala de Roma nu avea să fie o astfel de "expoziție personală" a lui Iorga, așa cum erau celelalte. Universitatea de vară a lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pune întrebări în legătură cu multe alte lucruri; dar nu uitați să reveniți la interesul României . Chiar și onorurile și decorațiile, chiar și titlurile onorifice care-i fuseseră acordate, toate păreau să respecte același model: cadrul Sistemului Alianței Franceze, Mica Antantă și solidaritatea pan-latină a lui Iorga. Iorga a devenit Doctor Honoris Causa al Universității de la Strasbourg în 1920, al Universității de la Lyon în 1923, al Universității de la Geneva în 1926 și al Universității de la Wilno în 1929; în sfîrșit, al Universității
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studenților din România. Carol temporiza. El a abordat de mai multe ori Legiunea în vederea cooptării acesteia. Dar în lumea în alb-negru a Legiunii nu era loc pentru "cooperare". În aprilie 1933, Codreanu i-a trimis salutări lui Hitler, asigurîndu-l de solidaritatea Legiunii după reacția internațională față de începuturile exceselor antisemite. Un nou val de tulburări antisemite s-a dezlănțuit la Universitatea București în mai 1933. Iorga comenta dezordinile instigate de Legiune, punînd următoarea întrebare: "Aceasta este autoritatea statului?" Pe viitor, Iorga se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
curînd"119. În cadrul controversei tot mai îndîrjite dintre Mussolini și Iugoslavia, Iorga se afla într-o dilemă. El trebuia să sprijine Mica Antantă, era prietenos față de Iugoslavia și susținea cu tărie Sistemul de la Versailles. Era totuși însuflețit de o puternică solidaritate latină față de Italia. Continuînd să urmeze neabătut linia ostilității față de Hitler și de Germania (faptul că Iorga putea stabili chiar și relații civilizate cu germanii aflați în vizită, inclusiv cu diplomații, constituia o raritate), el se afla totuși în relații
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Hitler, dar "cred în Mein Kampf". A respectat oare Mussolini națiunile mici în mai mare măsură decît Hitler? Iorga va susține în continuare cauza Albaniei și a altor națiuni mici, inclusiv a României față de Mussolini. El supraestima însă sentimentul de solidaritate latină, care însemna atît de mult pentru el și atît de puțin pentru Mussolini. Iorga era influențat și de dragostea lui subiectivă pentru Italia. Trezirea brutală la realitate se va produce în 1939, atunci cînd a fost nevoit să privească
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Roma", ci și "Roman". Ca roman, el ar trebui să înțeleagă "mediocritatea suflată cu aur" și să recunoască anumite limite. Iorga urmărea cu mare interes atenția tot mai mare acordată de americani Europei. "Statele Unite au decis terminarea Primului Război Mondial". Apoi, "ideea solidarității umane, care le scapă unui Hitler sau unui Mussolini, constituie preocuparea centrală a celor de la Washington, iar cei care șantajează cu războiul ar trebui să țină seama de opinia publică americană". Iar "Italia reprezintă astăzi un imperialism fără limite". Avem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
statelor mari. "Gîndurile noastre", scria Iorga într-un editorial, "se îndreaptă spre națiunile mici, ca Olanda, Belgia și Scandinavia". Belgia era creația intereselor europene și grație existenței sale, "nici Franța, nici Germania nu se află acolo". Iorga aștepta nerăbdător înfăptuirea solidarității "națiunilor mici" în cadrul atacului iminent 97. Iorga a trasat linia de demarcație dintre naționalismul său și un naționalism pe care el îl considera incompatibil cu omenirea, extremismul naționalist reprezentat de Hitler și de Legiune. El sublinia că spiritul lor este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
transcendea lumea materială. El nu credea în rău sau în bine în relațiile cu alte națiuni, ci doar în forță și slăbiciune. Nu este de mirare că Biserica Catolică era îngrijorată. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul "Solidarității", A. Michnik, deși îl condamnă pe Dmowski ca șovin, obscurantist și xenofob, îi recunoaște totuși "realismul extrem". Pentru strălucitul istoric și intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era "principalul teoretician al realismului politic din Polonia" și totodată un reprezentant al "unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a dat răspunsuri stereotipe (scrise pe spatele fiecărei telegrame de protest) cum că "nu pot schimba în cîteva săptămîni moralitatea politică a unei țări ca aceasta, care datează din timpuri imemoriale". Din păcate, Iorga a manifestat (un fel de) solidaritate cu metodele lui Argetoianu. Memorii, vol. 6, pp. 113-118, 203 și 208. Vezi și BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 362, doc. 164 și vol. 371, documentele 184-187, 226-28 și Doi ani de restaurare, p. 53. Dacă Iorga își numea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sovietele pierdeau teren cu repeziciune. Pretutindeni În afară de Italia scorul comuniștilor a fost, de la sfârșitul anilor ’40, În declin constant, iar - dacă e să ne luăm după sondajele de opinie - simpatizanții comuniști vedeau În propriul vot un protest simbolic sau expresia solidarității de clasă. Cu mult Înainte de cataclismele anului 1956, când simpatia intelectualilor occidentali pentru blocul sovietic se va topi subit, ceilalți vest-europeni aveau deja o orientare atlantică. CODAtc "CODA" Sfârșitul bătrânei Europetc "Sfârșitul bătrânei Europe" După război viața s-a schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
controversă În Europa - era dezaprobat de Întreg spectrul politic -, dar a fost elementul catalizator al mobilizării politice pe tot continentul: chiar În Marea Britanie, unde cele mai mari demonstrații ale deceniului au fost organizate Împotriva politicii americane. În 1968, Campania de Solidaritate pentru Vietnam a adunat zeci de mii de studenți care au mărșăluit pe străzile Londrei până la ambasada americană din Grosvenor Square, cerând hotărât sfârșitul războiului din Vietnam (și sprijinului neconvins pe care guvernul laburist Îl acorda Statelor Unite). Faptul că mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
său, o a doua iluzie. Cum poporul credea că partidul poate salva socialismul de propria-i istorie, conducerea partidului a ajuns și ea să creadă că putea face acest lucru fără să piardă puterea. Încurajat de uriașe demonstrații publice de solidaritate și afecțiune (mai ales de tradiționalul 1 Mai), noul guvern instalat pe 18 aprilie, condus de Oldøich Černík, a renunțat practic la orice formă de control al opiniilor exprimate public. La 26 iunie a fost abolită cenzura din presă și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
corp ofițeresc) că ei Înșiși sunt gardienii integrității nației, nu efemera Constituție pe care juraseră să o apere. Armata s-a implicat dintru Început În viața politică a Greciei postbelice: la alegerile naționale de la Începutul anilor ’50 a Învins Partidul Solidarității Elene, condus de mareșalul Alexander Papagos, comandant al forțelor guvernamentale În războiul civil. Până În 1963, militarii l-au sprijinit de bunăvoie pe Konstantinos Karamanlis, lider al Partidului Solidarității (rebotezat Uniunea Națională Radicală), care a câștigat alegerile din 1956, 1958 și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Greciei postbelice: la alegerile naționale de la Începutul anilor ’50 a Învins Partidul Solidarității Elene, condus de mareșalul Alexander Papagos, comandant al forțelor guvernamentale În războiul civil. Până În 1963, militarii l-au sprijinit de bunăvoie pe Konstantinos Karamanlis, lider al Partidului Solidarității (rebotezat Uniunea Națională Radicală), care a câștigat alegerile din 1956, 1958 și 1961 - deși, după ultimul succes și cel mai mare, el a fost suspectat de o fraudă electorală masivă. Din punct de vedere ideologic, Karamanlis nu era anticomunist și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
țării, Îndeosebi Catalonia și țara Bascilor. Articolul 2 din Constituție afirmă „unitatea indisolubilă a națiunii spaniole, patria comună și indivizibilă a tuturor spaniolilor”, dar tot el „recunoaște și garantează dreptul la autonomie al naționalităților și regiunilor care o alcătuiesc și solidaritatea tuturor”. Statutele de autonomie aferente recunoșteau realitatea străveche a diversității lingvistice și a sentimentului regional În statul spaniol până atunci ultracentralizat: ele menționau importanța demografică disproporționată a Cataloniei În special și importanța tendinței autonomiste În țara Bascilor și Catalonia deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fusese timp de trei decenii. Goma a fost alungat În exil și nimeni nu i-a luat locul. Occidentul purta o parte de responsabilitate pentru toate acestea: chiar dacă ar fi apărut o Cartă 77 românească sau o versiune locală a Solidarității poloneze (vezi capitolul XIX), era puțin probabil ca aceasta să primească un sprijin semnificativ din partea Occidentului. Nici un președinte american nu i-a cerut vreodată dictatorului Nicolae Ceaușescu „să lase România să fie România”. Până și Uniunea Sovietică le lăsa anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la uzina de tractoare Ursus (scena protestelor din 1976) și au cuprins toate marile orașe industriale din țară, ajungând pe 2 august la șantierul naval „V.I. Lenin” din Gdañsk. Muncitorii au ocupat șantierul și au format un sindicat neoficial, Solidarnoœæ („Solidaritatea”); la 14 august 1980, Lech Wa³êsa a sărit peste zidul șantierului și a ajuns drept În vârful mișcării naționale de protest. Reacția instinctivă a autorităților - arestarea agitatorilor și izolarea greviștilor - s-a dovedit a fi o greșeală, motiv pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dreptul de a constitui și Înregistra legal sindicate libere. În opt săptămâni, grevele neoficiale și ad-hoc răspândite În toată țara au fuzionat Într-o organizație unică a cărei existență nu mai putea fi negată de autorități: pe 10 noiembrie 1980, Solidaritatea a devenit primul sindicat independent recunoscut oficial dintr-o țară comunistă, cu aproximativ zece milioane de membri. La Congresul fondator național din luna septembrie, Lech Wa³êsa a fost ales președinte. Din noiembrie 1980 până În decembrie 1981, Polonia a trăit Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Wa³êsa (pățiți și Îngrijorați de o posibilă ripostă a conducerii comuniste umilite) recomandau prudență. Trebuia să fie o revoluție „autolimitată”. Jacek Kuroñ, care nu uitase evenimentele din 1956 și 1968, și-a reafirmat angajamentul față de „sistemul socialist”, subliniind că Solidaritatea acceptă „rolul conducător al partidului” - nimeni nu voia să le ofere autorităților de la Varșovia sau Moscova un pretext să trimită tancurile. Limitările autoimpuse s-au dovedit utile până la un punct. Chestiunile evident politice - dezarmarea sau politica externă - nu se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partidului” - nimeni nu voia să le ofere autorităților de la Varșovia sau Moscova un pretext să trimită tancurile. Limitările autoimpuse s-au dovedit utile până la un punct. Chestiunile evident politice - dezarmarea sau politica externă - nu se aflau pe agenda publică a Solidarității, care se concentra mai degrabă pe strategia verificată a KOR de edificare a unei „societăți civile active”, stabilind legături cu Biserica Catolică (foarte important pentru Adam Michnik, care voia să depășească anticlericalismul tradițional al stângii poloneze și să creeze o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]