29,911 matches
-
fost puse la baza realizărilor intelectuale, artistice, economice etc. Produsul acestei revoluții trebuia să fie „omul nou” devotat regimului care se caracteriza prin absența spiritului critic și a inițiativei, gata oricând să aprobe politica dictatorului. Momentul 1989 reprezintă revenirea spre democrație și o nouă șansă pentru afirmarea dimensiunii europene a culturii române. 5. Studiu de caz: Grigore Gafencu și unitatea europeană a) Grigore Gafencu (1892-1957) scurtă biografie a fost un om politic, diplomat și ziarist român; a fost membru al Partidului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Germania și S.U.A. Parisul a devenit capitala exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionesco, Monica Lovinescu, Paul Ierunca, Emil Cioran, Paul Goma. Se spera în sprijinul occidentalilor pentru eliberarea României de sub dominația comunistă. Emigrația a acționat pentru revenirea la democrație, folosind diverse metode: articole în presa străină; scrisori către diverse guverne; editarea de ziare proprii; colaborarea cu opoziția din România; demersuri pe lângă puterile occidentale în vederea sprijinirii rezistenției anticomuniste; Aceste acțiuni ale diasporei s-au lovit de anumite dificultăți: dificultăți financiare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
des întâlnită formă de stat. Numărul statelor republicane a început să crească după Primul Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30 decembrie 1947 când s-a instalat regimul comunist iar România a fost proclamată Republica Populară Română. Democrația nu se asociază obligatoriu cu una din formele de stat. c) Sisteme de guvernământ Sistemul de guvernământ reprezintă modul în care este organizată puterea executivă: parlamentar (Anglia, Germania, Italia, Grecia, Portugalia); prezidențial (S.U.A., Rusia); semiprezidențial (Franța, România); Sistemul parlamentar are
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
este organizat după model occidental. Constituția a fost elaborată în 1946 după model britanic, înlocuind Constituția Meiji din 1889. Dieta, aleasă prin vot universal, este organul legislativ. Dieta este bicamerală: Camera Consilierilor și Camera Reprezentanților; ca și în multe dintre democrațiile occidentale, acest bicameralism este în favoarea Camerei Reprezentanților. Împăratul convoacă Dieta și îl numește pe premier; el este lipsit de puteri politice reale, fiind un simbol al statului și poporului. Între anii 1955-1993, viața politică a fost dominată de Partidul LiberalDemocrat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
libertăților cetățenești (dreptul de a vota, libertatea de opinie, libertatea religioasă, inviolabilitatea domiciliului, secretul corespondenței); pluralismul politic; existența societății civile; organele puterii de stat centrale și locale sunt alese prin vot universal, direct și secret; libertate economică; Cele trei mari democrații ale secolului al XX-lea au fost S.U.A, Marea Britanie și Franța. b) Caracteristicile regimului totalitar puterea este deținută de o singură persoană sau de un grup restrâns de persoane; existența partidului unic care controlează societatea prin teroare; cultul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov și pe alți lideri sovietici ai momentului de complicitate la crimele și greșelile lui Stalin; După cel de-al doilea război mondial, acest regim de „democrație populară” s-a instalat în: Europa (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, RDG, Iugoslavia, Albania); Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam); America (Cuba). Anumite regimuri comuniste au avut caracateristici specifice, rezultate din condițiile din țara respectivă, tolerate sau admise la ordinul sovieticilor, pentru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1949-1957); detașare de sub modelul sovietic și „marele salt înainte” (19581976); transformarea Chinei într-un stat caracterizat prin economie de piață și regim politic comunist (după 1976); în 1989 a avut loc revolta populației din piața Tienanmen (Beijing), care dorea instaurarea democrației, însă aceasta a fost înăbușită cu violență; Pentru a le menține în sfera sa de influență, URSS a impus țărilor est europene, integrarea în structuri aflate sub controlul său: CAER ( Consiliul de Ajutor Economic Reciproc 1949 ); Tratatul de la Varșovia ( 1955
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
președinte pe viață și împărat al Imperiului Centraafrican; Dictaturi cu orientare naționalistă în anul 1969, colonelul Moammer al-Gaddafi a instalat în Libia un regim dictatorial; în anul 1979, Saddam Hussein a instalat un regim dictatorial în Irak; 3. România de la democrație la regimurile autoritare și totalitare a)Democrația românească în perioada interbelică Au existat o serie de factori care au contribuit la afirmarea democrației românești: adoptarea votului universal (1918); consfințirea drepturilor și libertăților cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Centraafrican; Dictaturi cu orientare naționalistă în anul 1969, colonelul Moammer al-Gaddafi a instalat în Libia un regim dictatorial; în anul 1979, Saddam Hussein a instalat un regim dictatorial în Irak; 3. România de la democrație la regimurile autoritare și totalitare a)Democrația românească în perioada interbelică Au existat o serie de factori care au contribuit la afirmarea democrației românești: adoptarea votului universal (1918); consfințirea drepturilor și libertăților cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
regim dictatorial; în anul 1979, Saddam Hussein a instalat un regim dictatorial în Irak; 3. România de la democrație la regimurile autoritare și totalitare a)Democrația românească în perioada interbelică Au existat o serie de factori care au contribuit la afirmarea democrației românești: adoptarea votului universal (1918); consfințirea drepturilor și libertăților cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în perioada interbelică Au existat o serie de factori care au contribuit la afirmarea democrației românești: adoptarea votului universal (1918); consfințirea drepturilor și libertăților cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
celor individuale. În caz de necesitate publică, statul avea dreptul de a folosi proprietatea cuiva în schimbul unei despăgubiri. În 1938, Constituția a fost înlocuită cu una nouă, apoi a fost parțial repusă în vigoare între anii 1944 1947. Carențe ale democrației românești în perioada interbelică: demagogia; legea electorală din 1926 potrivit căreia partidul politic care obținuse la alegeri peste 40% din voturi obținea jumătate din numărul mandatelor din Parlament iar cealaltă jumătate era împărțită între toate celelalte partide participante care obținuseră
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938 1940) Domnia lui Carol al II-lea poate fi împărțită în două etape: regim democratic (1930 1938); regim autoritar (1938 1940); Alegerile din decembrie 1937 au fost un moment dificil pentru democrație deoarece nici unul dintre partidele politice nu a obținut peste 40% din voturi. Regele s-a folosit de rezultatele alegerilor pentru a-și atinge scopurile și l-a numit în fruntea guvernului pe O. Goga, liderul Partidului Național Creștin. La 10
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Iliescu iar printre membrii săi se mai aflau: Petre Roman, Silviu Brucan, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana. Principalele urmări ale evenimentelor din decembrie 1989 au fost:înlăturarea regimului comunist; instaurarea statului de drept; deschiderea drumului României spre democrație și economie de piață; b) Statul de drept și instituțiile sale Democratizarea vieții politice a avut ca trăsături principale: domnia legii; separarea puterii în stat; construirea societății civile (organizații independente politic și financiar care urmăresc apărarea drepturilor omului); pluralismul politic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
revendicările celor care au manifestat atunci, menționăm: aplicarea punctului 8 din Proclamația de la Tmișoara; epurarea guvernului de nomenclaturiști; amânarea alegerilor; judecarea celor vinovați de crimele din decembrie 1989; Sute de personalități s-au exprimat de la blocul Universității, numit „tribună a democrației”; Manifestațiile au fost denumite și „Golaniada”, titlu ce face referire la apelativul „golan”, folosit de Ion Iliescu. 6. Studiu de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea economiei naționale față de concurența capitalului străin. Se dorea valorificarea resurselor naționale prin forțe proprii, în special cu capital autohton. 2. pe plan social, liberalii urmăreau consolidarea pozițiilor burgheziei; 3. pe plan politic liberalii erau adepții democrației parlamentare; Partidul Național Țărănesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin fuziunea dintre Partidul Țărănesc (format în 1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din 1928 1931, național țărăniștii au renunțat la această doctrină și au devenit adepți ai protecționismului. 2. pe plan social, național-țărăniștii considerau că țărănimea este singura categorie socială de care depindea existența statului. 3. pe plan politic, național-țărăniștii erau adepții democrației parlamentare. Mișcarea socialistă în 1918, Partidul Social Democrat din România se transformă în Partidul Socialist; socialiștii au ieșit din război foarte divizați; în 1921, Federația Partidelor Socialiste din România se retrage din Partidul Socialist; în 1927, prin unificarea partidelor socialiste
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mișcarea de stânga; până spre sfârșitul deceniului al treilea, lozincile formațiunilor politice de dreapta, cerând schimbări economice și sociale radicale, nu au avut un impact considerabil asupra maselor din două motive principale: relativa stabilitate a economiei; încrederea populației în posibilitățile democrației de a rezolva problemele țării; în deceniul al patrulea, mișcarea legionară s-a aflat în ascensiune datorită mai multor factori: compromiterea partidelor politice; situația economică a țării; contextul european; membrii legionari erau recrutați din rândul micii burghezii, și mai ales
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
exemplar din toate cele 18 cărți publicate până atunci, plus 2-3 referințe de la membrii acesteia, de parcă mi se cerea să intru din nou în partid. Cert este că „tinicheaua” și-a continuat efectul și după ce am intrat în regimul de democrație originală prelungită, fiind mereu „exclus” și când s-au acordat decorațiile „Meritul Cultural” scriitorilor din Bacău, și la acordarea premiilor revistei Ateneu, și când s-a dat titlul de Cetățean de Onoare multora dintre scriitorii băcăuani, inclusiv unora dintre foștii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe lanul de grâu sub supravegherea vechilului, a restituit năpatcile luate samavolnic. Am înfățișat întâmplarea concretă pentru ca viitorimea să cunoască, pe baza realităților și nu a vorbelor, care erau relațiile dintre ciocoii, ajunși boieri, și țăranii satelor și cum arăta „democrația”, atât de mult trâmbițată în ultima vreme, în perioada interbelică, adică atunci când se pretinde că am atins cea mai înaltă treaptă a democrației din istoria românească. Era democrația sacului cu bani și a moșierilor, care dispuneau atât de puterea economică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nu a vorbelor, care erau relațiile dintre ciocoii, ajunși boieri, și țăranii satelor și cum arăta „democrația”, atât de mult trâmbițată în ultima vreme, în perioada interbelică, adică atunci când se pretinde că am atins cea mai înaltă treaptă a democrației din istoria românească. Era democrația sacului cu bani și a moșierilor, care dispuneau atât de puterea economică, cât și de cea politică, iar aceasta în mod discreționar, căci funcțiile în stat reprezentau apanajul celor bogați, nu neapărat prin merite proprii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
erau relațiile dintre ciocoii, ajunși boieri, și țăranii satelor și cum arăta „democrația”, atât de mult trâmbițată în ultima vreme, în perioada interbelică, adică atunci când se pretinde că am atins cea mai înaltă treaptă a democrației din istoria românească. Era democrația sacului cu bani și a moșierilor, care dispuneau atât de puterea economică, cât și de cea politică, iar aceasta în mod discreționar, căci funcțiile în stat reprezentau apanajul celor bogați, nu neapărat prin merite proprii. În acest sens s-ar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
școli și academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263576_a_264905]
-
școli și academii militare. ... ------------- Litera k) a art. 1 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 420 din 24 iulie 1998 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 27 iulie 1998. l) crearea și consolidarea democrației, a prosperității, cooperării și stabilității în Europa de Sud-Est, ca etapă preliminară a integrării statelor regiunii în structurile euroatlantice. ... ------------- Litera l) a art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 313 din 8 martie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263577_a_264906]
-
internațională nu a reușit, până în prezent, să pună capăt acestei forme de violență extrem de distructive. Violența în familie este o problemă complexă, care implică atât protecția integrității personale a victimelor, cât și protejarea intereselor lor sociale comune, precum libertatea și democrația. Violența pe motive de gen aduce, de asemenea, o gravă atingere democrației, pornind de la premisa că femeile supuse violențelor reprezintă o categorie ale cărei șanse de a participa la viața socială și profesională sunt semnificativ reduse, pe măsură ce viața de familie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247009_a_248338]