29,999 matches
-
spații de birouri și transformată apoi într-o expoziție de stat. Clădirea a fost renovată la începutul anilor 1990 după proiectul arhitectului Karel Prager, fiind readusă la starea inițială. Au fost eliminate straturile noi de vopsea și au fost finalizate ferestrele de sticlă de pe acoperiș în conformitate cu propunerea originală a lui Gočár, care nu a mai fost pusă în aplicare. La 18 octombrie 1994 a avut loc inaugurarea clădirii în prezența președintelui Václav Havel. Mai târziu, în anul 2000, a fost amplasată
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
Jaroslav Seifert. Astăzi, este unul dintre cele mai vizitate locuri din capitala Republicii Cehe, aici aflându-se galerii de artă și magazine de suveniruri. Ea se bucură de o mare popularitate în rândul turiștilor datorită aspectului caselor sale colorate cu ferestre și uși mici, a acoperișurilor joase și a coșurilor de fum. Strada de aur se află în partea de nord-est a Cetății Praga și la sud-est de Grădinile Regale. Situată lângă Mănăstirea Sf. Gheorghe, ea se învecinează cu Turnul Alb
Strada de aur () [Corola-website/Science/336141_a_337470]
-
1928, cu ocazia celei de a 10-a aniversări a înființării Republicii. Plečnik a proiectat o sală vastă, care părea că arată ca o catacombă. Fațada era realizată din cărămidă și piatră cioplită. Iluminarea se făcea în mod indirect prin intermediul ferestrelor plasate în partea de sus a zidurilor ce transmiteau lumina către paviment ce o reflecta în interior. Arcul din spatele altarului este format din fragmente arheologice ale unor edificii mai vechi ce făceau parte din Cetatea Praga, ceea ce-i conferă monumentului
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
1957. Pentru că fundațiile au fost mult mai scumpe decât s-a planificat, Plečnik a simplificat proiectul pentru a micșora costurile, renunțând să mai ornamenteze partea superioară a fațadei cu chipuri de îngeri și înlocuind piatra din portal și de la ramele ferestrelor cu un ipsos ieftin, de culoare albă. Construcția exterioară a fost finalizată în 1930, iar Plečnik a trimis în 1931 la Praga planurile de design interior în conformitate cu care a fost realizat doar altarul principal, în timp ce amenajarea mai multor altare în
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
Loos a conceput un interior de magazin în 1898, și situată chiar vizavi de Palatul Hofburg al Habsburgilor. Casa, azi monument cultural situat în Michaelerplatz 3, Viena, a fost criticată de contemporanii săi. Fațada era dominată de modele rectilinii de ferestre și lipsa decorațiunilor din stuc, care i-a adus porecla de „Casa fără sprâncene”; se spune că împăratul Franz Joseph I al Austriei ar fi disprețuit clădirea modernă atât de mult încât el a evitat să iasă din Palatul Hofburg
Adolf Loos () [Corola-website/Science/336226_a_337555]
-
de piatră, stau zidurile din bârne de brad cioplite. Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică decât nava. Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu înveliș de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
brad cioplite. Planul este simplu, alcătuit din pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în pridvor se face lateral, pe câteva trepte. Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică decât nava. Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu înveliș de șiță. Pe peretele de S în exterior
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
Intrarea în pronaos este pe latura mică, în axul bisericii. Pronaosul, fără ferestre, are planșeul drept. Naosul are patru ferestre și o boltire cilindrică, cu o deschidere mai mică decât nava. Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu înveliș de șiță. Pe peretele de S în exterior, este aplicat un apărător învelit cu șiță, cu spațiu gol pentru ferestre și o inscripție gravată în zid. Turnul de deasupra
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
Două uși asigură accesul spre altarul pentagonal, cu trei ferestre. Șarpanta este într-un singur corp pe toată biserica, cu înveliș de șiță. Pe peretele de S în exterior, este aplicat un apărător învelit cu șiță, cu spațiu gol pentru ferestre și o inscripție gravată în zid. Turnul de deasupra pronaosului este mic, de secțiune octogonală, fără balcon și are două ferestre. Fundația este de piatră și mortar, var, nisip, cu piatră aparentă. Zidul portant din bârne de brad cioplite este
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
de șiță. Pe peretele de S în exterior, este aplicat un apărător învelit cu șiță, cu spațiu gol pentru ferestre și o inscripție gravată în zid. Turnul de deasupra pronaosului este mic, de secțiune octogonală, fără balcon și are două ferestre. Fundația este de piatră și mortar, var, nisip, cu piatră aparentă. Zidul portant din bârne de brad cioplite este îmbinat simplu la colțuri. Pronaosul are planșeu drept de scândură, pe ziduri se reazemă talpa care susține construcția turnului, făcută din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
al Semendriei. În ceea ce privește structura în sine, orașul interior este notabil prin sala de audiență, care este un exemplu important al arhitecturii medievale sârbe. În partea de sus a zidului de piatră aflat înspre Dunăre au fost cioplite patru seturi de ferestre cu arcuri duble într-o combinație de stil gotic și romanic. Aici a fost semnat contractul comercial între Republică Veneția și Despotatul Sârb. Există, de asemenea, un turn în orașul interior cu o inscripție mare pe cărămidă ce poartă numele
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
donjon, "Donžon kula" (turnul donjon), în colțul format de ziduri; o cameră a tezaurului într-o încăpere aflată sus; și alte clădiri auxiliare, creând un oraș interior. Sală tronului, în care Branković își primea vizitatorii, a fost construit cu patru ferestre cu arcuri duble într-un amestec de stiluri gotic/romanic. "Donžon kula" a fost destinat să fie ultima linie de apărare. El a fost construit cu ziduri de peste 4 metri grosime și îi adăpostea pe nobili în timpul atacurilor turcilor. Uși
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
Claustrofobia este teama de a fi închis într-o cameră sau într-un spațiu mic fără a avea vreo posibilitate de a scăpa de acolo. Aceasta poate fi declanșată de mai multe situații sau stimuli precum lifturi aglomerate, camere fără ferestre sau chiar o îmbrăcăminte prea strânsă. Ea este clasificată de obicei ca o tulburare de anxietate, care duce de multe ori la atacuri de panică. Originea claustrofobiei a fost atribuită mai multor factori printre care o reducere în mărime a
Claustrofobie () [Corola-website/Science/336782_a_338111]
-
din 1915, ele reprezentau „case din piatră, într-un parter, acoperit cu olane, tavanul și pereții tencuiți, podele din lemn, sobe de tip olandez, din cahle, în ea se află Secția de asigurare, în care sunt șapte odăi cu 11 ferestre”. Planul cartierului alcătuit în 1889 de către inginerul Paraschivoglu s-a păstrat până în ziua de azi. Pe atunci, clădirile muzeului găzduiau expozițiile actualului Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală. Începând cu 1889, muzeul găzduia expoziții de agricultură și industrie. Unele exponate
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
Maria Cibotari) și alta - de strada Meșceanskaia (Sfatul Țării), cu arhitectura identică și simetrică față de blocul central. În 1915 în una din ele, alcătuită din patru încăperi, se afla arhiva și depozitul Zemstvei. Arhitectura fațadelor repetă motivul grupului din trei ferestre, conturate de o arhivoltă comună. Clădirea de la colțul cu strada Sfatul Țării servește azi ca sediu al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Cantina a fost construită la un interval de blocul central, perpendicular străzii M. Cibotari. Ulterior a
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
Universității din Iași. Ultima clădire a fost construită în perioada interbelică, amplasată perpendicular străzii Sfatul Țării, cu arhitectura în spirit neoromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu fațada laterală, are o compoziție simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streașină o friză dintr-o bordură în zigzag. Complexul de clădiri, format începând cu mijlocul secolului al XIX-lea și terminând cu
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
În axa de simetrie a cartierului a fost amplasată clădirea principală. Legătura dintre încăperi era soluționată printr-un culoar care străbătea toată clădirea, cu o simetrie axială, dictată de amplasarea a două dormitoare pentru 15 băieți și 15 fete, cu ferestrele orientate spre curtea interioară. Clădirea orfelinatului conținea clase pentru lecții și ateliere pentru instruirea prin muncă. Interioarele au păstrat carurile din ceramo-plastică, cu care sunt pavate culoarele. Una dintre săli, și anume cea în care s-a aflat inițial Muzeul
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
aflat inițial Muzeul de meșteșuguri, a păstrat decorația plastică din stucaturi. Fațada principală este realizată în stil eclectic în baza arhitecturii clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roșie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
roșie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitația bosajelor orizontale, sunt plasați pilaștri, cu fusul conturat cu caneluri. Cartierul în care este amplasat muzeul este unicul din cele 187 din centrul istoric care
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitația bosajelor orizontale, sunt plasați pilaștri, cu fusul conturat cu caneluri. Cartierul în care este amplasat muzeul este unicul din cele 187 din centrul istoric care s-a păstrat integral. După cel de-al doilea război mondial, au existat
Muzeul zemstvei () [Corola-website/Science/336797_a_338126]
-
1758. Până în 1775 construcția este completată, situația fiind reflectată pe planul orașului din 1788. Inițial clădirea avea un singur etaj. În 1910 clădirea a fost supraetajată, iar în față, pe locul terasei de vară, s-a construit o sală cu ferestre vitrate și terasă deasupra. În anul 2002 în fața terasei au fost amplasate două tunuri de tip „Reșița”, de calibru 75 mm, la care s-a renunțat după reamenajarea pieței în 2015. Stilul clădirii este cel al barocului târziu. Semnificativi sunt
Cazinoul Militar din Timișoara () [Corola-website/Science/336832_a_338161]
-
plan rectangular, într-un parter pe un demisol înalt în direcția căderii reliefului, cu fațadele aliniate la liniile roșii ale străzilor. Fațada orientată spre strada 31 August avea cinci axe, fațada orientată spre strada Ismail - trei axe, toate goluri de ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat spre intersecția străzilor, printr-un portic angajat, dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică era specifică stilului clasicist: cornișă cu muluri și denticule friză netedă, ancadramente c-plintă la ferestrele rectangulare. La fațada
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
toate goluri de ferestre. Intrarea se afla la colțul teșit orientat spre intersecția străzilor, printr-un portic angajat, dominat de un fronton triunghiular. Decorația plastică era specifică stilului clasicist: cornișă cu muluri și denticule friză netedă, ancadramente c-plintă la ferestrele rectangulare. La fațada posterioară era o galerie deschisă. Sub casă se afla un demisol înalt. Clădirea, împreună cu beciurile, a fost demolată ilegal în primăvara anului 2014 de către proprietarii actuali care se angajaseră să restaureze monumentul.
Casa individuală de pe strada Ismail 17, Chișinău () [Corola-website/Science/336824_a_338153]
-
clădirii conține un rezalit central, prin care are loc intrarea, evidențiată în partea superioară a edificiului printr-un etaj de mansardă, acoperit în două pante. Parterul, construit în piatră de carieră, nu conține detalii decorative, paramentul având goluri rectangulare de ferestre și uși, buiandrugii cărora sunt alcătuiți din bolțari cu alternarea cărămizilor și pietrelor albe de carieră. Fațadele părții superioare a clădirii au un aspect pitoresc grație combinației contrastante dintre cărămida roșie și piatra albă de carieră, utilizată pentru a evidenția
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]
-
de carieră. Fațadele părții superioare a clădirii au un aspect pitoresc grație combinației contrastante dintre cărămida roșie și piatra albă de carieră, utilizată pentru a evidenția structura și detaliile arhitectonice. Cu piatră albă sunt marcată colțurile clădirii, ancadramentele și bolțarii ferestrelor circulare, în segment de arc și în arc în plin cintru. Clădirea se află într-o stare avariată: pereții sunt jerpeliți, geamurile vechi, acoperișul accidentat, ușile legate cu lanțuri și prinse cu lacăte. Doar două mori cu abur s-au
Moara roșie () [Corola-website/Science/336868_a_338197]