30,622 matches
-
recunoaște în câteva dintre acestea și selectează două dintre ele. Grupul realizează următorul tabel. Tabel 7. Tabloul dovezilor evidente Context Emoții Gânduri Dovezi evidente „pentru” Dovezi evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă Tristețe ”Nu-mi mai plac magazinele”. „Trebuie să ies neapărat!”. „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”. „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”. „Nu voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”. Nu mai știu ce mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai nuanțate. Sarcini de efectuat 1. Să aplice la o situație personală această tehnică. 2. Să amplifice/mențină sarcinile comportamentale. Sedința 11: alegerea interpretării și trăirea emoțională care trebuie adoptată Trecerea în revistă a sarcinilor Martine a reluat situația din magazin drept exercițiu și s-a descurcat mai bine cu tehnica altor puncte de vedere. Ea prezintă maniera sa de lucru: Ce aș putea gândi altceva într-o situație identică cu aceasta? „Este cald afară, în magazin este cel puțin aer
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a reluat situația din magazin drept exercițiu și s-a descurcat mai bine cu tehnica altor puncte de vedere. Ea prezintă maniera sa de lucru: Ce aș putea gândi altceva într-o situație identică cu aceasta? „Este cald afară, în magazin este cel puțin aer condiționat”. Cu 20 de ani în urmă (înainte de depresie), într-o situație asemănătoare, ce aș fi gândit? „Nu m-aș fi gândit la nimic, mi-aș fi făcut cumpărăturile în mod obișnuit”. Imi imaginez o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
păstra despre neîndemânarea mea o amintire de neuitat. Iar în ceea ce mă privește, dacă mă simt prost, îmi va trece”. Dacă aș deveni un observator exterior situației, ce aș gândi despre aceasta? „De câte ori nu mi-am rupt picioarele într-un magazin și n-am văzut oameni plimbându-se printre raioane deoarece nu găseau ceea ce căutau... Acesta nu este un motiv să-i consider nebuni sau bolnavi. Acest lucru i se întâmplă oricui”. Terapeuții o întreabă pe Martine care este impactul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândul inițial și la gândurile alternative și impactul acestora asupra stării emoționale de la începutul terapiei. Tabel 8. Nivelul aderării la gândul inițial și la gândurile alternative Context Emoții Gânduri Gânduri evidente „pentru” Gânduri evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă: 80% Tristețe: 90% ” Nu-mi mai plac magazinele”: 100% „Trebuie să ies neapărat, este prea cald aici!”: 80% „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”: 100% „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra stării emoționale de la începutul terapiei. Tabel 8. Nivelul aderării la gândul inițial și la gândurile alternative Context Emoții Gânduri Gânduri evidente „pentru” Gânduri evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă: 80% Tristețe: 90% ” Nu-mi mai plac magazinele”: 100% „Trebuie să ies neapărat, este prea cald aici!”: 80% „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”: 100% „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu de cumpărături)”: 100% „Nu voi reuși să termin
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
afară”: 80% „Trec de mai multe ori pe la același raion”: 80% „Sunt neîndemânatică, mă reped spre oameni”: 80% „Sunt distrată, îmi lipsesc jumătate din cumpărături”: 80% ”Unele idei pot să-mi apară în timpul cumpărăturilor”: 50% „Este mai puțin cald în magazin, are aer condiționat. Din cauza anxietății îmi este cald”: 20% „Toată lumea își face cumpărăturile fără să-mi acorde atenție”: 90% „I se întâmplă oricui acest lucru. Raioanele sunt înguste”: 100% „Atunci când trebuie să caut un anume produs, reușesc să mă descurc
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-o pe Martine să selecționeze interpretarea cea mai rațională a situației și ajutând-o să tragă o concluzie cu privire la comportamentamentul său. Interpretarea cea mai rațională: Martine - Din momentul în care a apărut depresia, nu-mi mai place să merg în magazine deoarece sunt mai distrată și mai neîndemânatică. Dar lipsa de atenție și stângăcia se manifestă la orice persoană fără ca aceasta să fie considerată bolnavă sau nebună. Mai mult, nu este sigur că ceilalți observă comportamentele mele, oamenii au altceva de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la orice persoană fără ca aceasta să fie considerată bolnavă sau nebună. Mai mult, nu este sigur că ceilalți observă comportamentele mele, oamenii au altceva de făcut decât să mă observe. Concluzie comportamentală: Martine - Nu trebuie să evit să merg în magazine dar, știind că sunt mai distrată, îmi stabilesc în prealabil o listă cu ceea ce doresc să cumpăr și împing cu grijă căruciorul meu de cumpărături. Sarcini de efectuat Să exerseze travaliul cognitiv asupra altor situații. Sedințele 12, 13 și 14
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
corporale, gânduri. Anticiparea unui eșec sau a unei judecăți negative, de exemplu. De exemplu, în cazul unei disfuncții erectile, dispariția sau menținerea erecției în situații precise. De exemplu, starea de sănătate, oboseală, locuri sau situații. De exemplu, a merge la magazine. Ceea ce subiectul resimte sau își spune ca urmare a unui comportament problemă. Ceea ce am resimțit sau gândit; ceea ce o persoană apropiată a spus sau a făcut. De exemplu, un alcoolic poate bea pentru a resimți unele senzații agreabile, sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
noteze la ce se gândește în intervalul dintre declanșarea răspunsului anxios și confruntarea cu situația neplăcută. Amorțirea picioarelor = paralizie. Teamă de a leșina, de a pierde controlul... Traversarea unei străzi, a unui pod, intrarea pe autostradă, intrarea într-un mare magazin, în restaurant, la cinema... Teamă de a nu putea să se salveze, teamă de a nu putea acționa în situația dată, teamă de a se îndepărta de un "loc securizant"... Cel puțin o oră. Până în acel moment, anxietatea nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unii și pe alții pentru a obține diverse facilități. Nu aveam deloc timp pentru familie, copii. Aici am o viață normală și sunt mai liniștit deși nu câștig mult mai mult decât în România.”(emigrant, 35 ani). „Am avut un magazin în România, am vândut tot și am venit aici, în Spania. Cu amândoi copiii. Dacă erai de bună-credință, acolo nu puteai să faci bani. Toți așteptau câte ceva, dacă nu cei de la poliție, atunci primarul sau Sanepidul, sau cei de la fisc
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și el.” (femeie, 25 ani); „Acum lucrez ca șofer pe un camion. Am găsit locul de muncă prin cunoștințele și prietenii români făcuți în Spania, prin dialogurile cu verii.” (emigrant român, 28 ani); folosind informația din ziare sau Internet: „La magazine găseam reviste gratuite cu oferte de muncă. Dădeam telefon și prima întrebare care mi se punea era: Aveți acte, când aveți acte mai încercați. Am încercat și pe Internet” (emigrant român, 28 ani); prin agențiile oficiale de căutare a locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că știu să vorbesc cât de cât, dar nu m-au sunat niciodată, nu mi-au dat nici un răspuns. Apoi m-au ajutat cei de la un grup de evangheliști” (emigrantă, 33 ani); întrebând la întâmplare persoane de origine spaniolă, în magazine sau pe stradă, începând un dialog spontan: „Veneam de la cumpărături, am întâlnit o persoană pe stradă și am întrebat-o dacă nu are ceva de lucru pentru mine. M-a invitat la restaurantul pe care îl avea și am început
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lucrat acolo un an de zile” ( emigrantă, 40 ani); „Soțul meu își lua liber și mergeam prin baruri să întrebăm dacă au ceva de lucru pentru mine. Prima femeie la care am lucrat în casă am găsit-o întrebând, la magazin, vânzătoarele. Am rugat-o să-mi găsească și alte case. Peste o lună am început și la vecina ei de două-trei ori pe săptămână, am lucrat un an” (emigrant[, 34 ani); prin rețele informale și structuri de tip mafiot. Carella
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ucraineni sau marocani), ci în special cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ani, Centrale a fost și principala parcare pentru autobuzele pentru estul Europei. Întâlnirile la Centrale au loc duminica, atunci când migranții au timp liber și se ține și piața de lucruri furate (și vândute, în general, la jumătate din prețul de magazin). Lumea începe să se strângă după orele 9-10, la început destul de puțini și mai mult orientați să meargă la cumpărături. Ceva mai târziu încep să vină în piață mai mulți migranți, mare parte noi, dar și migranți cu slujbe. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au dezvoltat o serie de aplicații, precum: intranetul, extranetul, groupware-ul, EDI internet, poșta electronică, e-marketing, e-learning, discuții pe internet (forumuri, grupuri de întâlniri, grupuri de știri), chat (discuții în timp real), comerț electronic (e-commerce, cu următoarele modele de afaceri: magazin electronic, aprovizionare electronică, licitație electronică, supermagazinul electronic (e-mall), piața unui terț, comunități virtuale, conectări la distanță, telefonie, videoconferințe, universuri virtuale, captare de programe radio-tv, biblioteci digitale etc. b. Recunoașterea optică a caracterelor este utilizată în operațiile de digitizare a
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
conectări la distanță, telefonie, videoconferințe, universuri virtuale, captare de programe radio-tv, biblioteci digitale etc. b. Recunoașterea optică a caracterelor este utilizată în operațiile de digitizare a datelor de tip text. În scop comercial, ea se folosește pe scară largă în magazine, la citirea codurilor de bare de pe diferite produse. Astfel, se obțin informații cu privire la denumire, preț, raion de vânzare, taxele aferente (TVA, accize etc.), termen de valabilitate, producător etc. Dacă la aceste informații se adaugă data vânzării, casa și vânzătorul, precum și
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
înregistrare contabilă, pentru luarea unor decizii etc. c. Bancomatele reprezintă tehnologia informatică și de comunicații prin care cardul bancar este identificat și poate fi folosit pentru retragerea unei sume de bani sau efectuarea unor plăți în conturi predefinite (telefonie, utilități, magazine). d. Sistemele electronice de realizare a întâlnirilor facilitează întâlnirea virtuală a membrilor unei comunități sau unei echipe cu diferite prilejuri: conferințe, luarea unei decizii, simple discuții video etc. Această tehnologie constă în digitizarea secvențelor audio și video, compresia, criptarea, transmiterea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
vizează descoperirea unor șabloane semnificative în colecțiile de date. Instrumentele de analiză on-line (OLAP) permit aflarea răspunsurilor la întrebări ce au de obicei un caracter multidimensional (de exemplu: Care este contribuția la vânzările săptămânale totale a produselor informatice, vândute prin magazinele situate în regiunea ABC, între 10 și 20 septembrie?). Pentru realizarea unui depozit de date sunt necesare următoarele categorii de instrumente: instrumente pentru modelarea datelor, ce permit persoanelor implicate în realizarea depozitelor de date să determine conținutul fiecărei date, semnificația
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și de asigurări, sediile centrale și a filialelor, prin arhitectură și amenajări trebuie să sugereze bogăție, opulență, lux care contribuie la menținerea sau creșterea încrederii în siguranța serviciilor oferite. Suportul material al multor activități de comerț îl constituie depozitele și magazinele, a căror amplasare într-un spațiu arhitectural cu vad comercial, alături de echipamente, este esențială pentru atragerea cumpărătorilor și asigurarea logisticii mărfurilor. Pentru toate serviciile, suportul material este componenta care contribuie la formarea unei bune imagini și credibilități pentru oferta lansată
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
publicitate. Marketingul prin internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăților firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele oferă produse și preiau comenzi. Întreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce în ce mai mare, prin existența unei competiții la nivel mondial și prin sporirea permanentă a așteptărilor clienților. Ca să poată răspunde acestor cerințe, întreprinderile de pe tot globul sunt în
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Pavelescu” pentru sonet și debutează editorial cu placheta Cloșca cu puii de aur, tipărită în colecția „Opere premiate ale tinerilor scriitori needitați”, a Editurii Fundațiilor Regale. Face parte din redacția cotidianului „Curentul” (1931-1940), e redactor și la „Curentul literar”, „Curentul magazin”, iar în 1940 e prim-redactor la „Curentul pentru copii și tineret”. Cu versuri, proză, eseuri, cronici și traduceri mai e prezent de-a lungul timpului la „Bilete de papagal”, „Viața literară”, „Dacia”, „Azi”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Vitrina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Ornea, Înțelesuri, 158-162; Teodor Vârgolici, Activitatea diplomatică a lui Lucian Blaga, ALA, 1995, 277; Ovidiu Ghidirmic, Un mare poet oltean: Dumitru Ciurezu, „Cuvântul libertății”, 1996, 21-22 ianuarie; Florin Constantiniu, Mihail Roller voia să suprime și numele de român, „Curierul național magazin”, 1996, 234; Geo Șerban, Poetul și filosoful Lucian Blaga în slujba diplomației, LCF, 1996, 14; Constantin Cubleșan, Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997, 66-70; Nicolae Manolescu, Din nou despre „cazul” Arghezi, RL, 1998, 10; Constantin Cubleșan, Amurgul demiurgilor ieri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]