30,337 matches
-
recent sindicalizați organizau Întâlniri, greve și proteste pentru a-și susține revendicările. Văzută din Varșovia, și mai ales de la Moscova, țara plutea În derivă, iar regimul se clătina. Era și un exemplu negativ pentru vecini. Cu toată precauția liderilor săi, Solidaritatea era condamnată să trezească fantomele de Praga și Budapesta. Generalul Wojciech Jaruzelski, ministrul Apărării, a devenit În februarie 1981 prim-ministru În locul lui Gierek, căzut În dizgrație, iar În octombrie Îi succeda lui Stanis³aw Kania În funcția de secretar general
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ambele părți știau că nu poate dura la nesfârșit. Pe 13 decembrie 1981 - chiar În timp ce la Geneva Începeau discuțiile sovieto-americane privind dezarmarea nucleară -, Jaruzelski a decretat legea marțială În Polonia, chipurile pentru a preîntâmpina o intervenție sovietică. Liderii și consilierii Solidarității au fost aruncați În Închisoare (deși sindicatul nu a fost interzis oficial decât anul următor, moment din care a devenit clandestin 3). În lumina evenimentelor de după 1989, apariția Solidarității pare prima salvă de tun În bătălia finală Împotriva comunismului. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Polonia, chipurile pentru a preîntâmpina o intervenție sovietică. Liderii și consilierii Solidarității au fost aruncați În Închisoare (deși sindicatul nu a fost interzis oficial decât anul următor, moment din care a devenit clandestin 3). În lumina evenimentelor de după 1989, apariția Solidarității pare prima salvă de tun În bătălia finală Împotriva comunismului. Dar „revoluția” poloneză din 1980-1981 e mai degrabă ultima notă dintr-un crescendo de proteste muncitorești care au Început În 1970 și care vizau managementul represiv și iresponsabil al economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
baza pe sprijinul necondiționat al Moscovei, nici ei, nici supușii lor nu știau exact ce urmează. Situația din Polonia Îngloba aceste incertitudini. Pe de o parte, proclamarea legii marțiale Întărise dominația autoritaristă a Partidului Comunist. Pe de altă parte, reprimarea Solidarității și reducerea la tăcere a liderilor acesteia nu a reușit să soluționeze problemele primordiale ale țării. Dimpotrivă, efectul a fost cel contrar: Polonia avea Încă datorii, dar cum comunitatea internațională condamna represiunea, conducătorii nu mai puteau acum să iasă din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la dispoziție chiar mai puține opțiuni. Faptul că opoziția fusese trecută În ilegalitate nu Însemna că se evaporase. Publicațiile clandestine au continuat să apară, tot așa cum au continuat și prelegerile, discuțiile, reprezentațiile teatrale și alte manifestări Împotriva regimului. Deși interzisă, Solidaritatea a continuat să existe În umbră, În special după eliberarea din Închisoare a celui mai cunoscut purtător de cuvânt al său, Lech Wa³êsa, În noiembrie 1982 (și după ce, În anul următor, i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace in
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că astfel de provocări și confruntări nu mai aveau nici un efect. Funeraliile lui Popie³uszko au adunat o mulțime de 350.000 de oameni; departe de a speria opoziția, incidentul a revelat amploarea sprijinului popular - legal sau nu - pentru Biserică și Solidaritate. La mijlocul anilor ’80, Polonia se apropia cu pași repezi de o confruntare decisivă Între o societate civilă recalcitrantă și un stat tot mai disperat. Instinctul conducerii de partid (la Varșovia, ca și la Moscova) era să propună „reforme”. Devenit președintele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
recalcitrantă și un stat tot mai disperat. Instinctul conducerii de partid (la Varșovia, ca și la Moscova) era să propună „reforme”. Devenit președintele statului, Jaruzelski i-a eliberat din Închisoare În 1986 pe Adam Michnik și pe alți lideri ai Solidarității și, prin intermediul unui nou-Înființat Minister al Reformei Economice a propus o serie de schimbări economice menite, printre altele, să atragă noi surse de finanțare străină pentru datoria națională a Poloniei, care se apropia de 40 de miliarde de dolari 17
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decizia de a o adresa populației - ilustra perfect falimentul politic și economic al conducerii comuniste din Poloniea. Că autoritatea sa era În curs de dezagregare se vedea limpede din faptul că intrarea Poloniei În FMI a fost facilitată de acceptul Solidarității. Deși interzis, sindicatul Își păstrase organizațiile de peste hotare, biroul de la Bruxelles fiind cel care l-a sfătuit În septembrie 1985 pe directorul executiv al FMI să accepte Polonia - accentuând În același timp faptul că Îmbunătățirile parțiale propuse de Jaruzelski erau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a apelat la Lech Wa³êsa - un cetățean ca oricare altul, lider nerecunoscut al unei organizații nerecunoscute - pentru a negocia Încetarea protestelor muncitorești. Inițial refractar, Wa³êsa a acceptat În cele din urmă. El Îi putea influența pe greviști - autoritatea morală a Solidarității nu făcuse decât să sporească În anii de după 1981 -, dar nu putea rezolva problemele fundamentale ale țării: rata anuală a inflației se apropia acum de 1.000%. Au urmat patru luni de contacte neoficiale sporadice Între sindicatul Solidaritatea și guvern
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
morală a Solidarității nu făcuse decât să sporească În anii de după 1981 -, dar nu putea rezolva problemele fundamentale ale țării: rata anuală a inflației se apropia acum de 1.000%. Au urmat patru luni de contacte neoficiale sporadice Între sindicatul Solidaritatea și guvern, ceea ce a Înmulțit cererile publice de „reformă”. Plutind În derivă, autoritățile oscilau Între gesturi de bune intenții și amenințări: Înlocuirea miniștrilor, refuzul oricăror planuri de negociere, promisiuni de schimbare economică, amenințarea că vor Închide șantierele navale din Gdañsk
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
câtă mai rămăsese, s-a spulberat. Pe 18 decembrie 1988, la doar o săptămână după discursul epocal ținut de Gorbaciov la ONU (o coincidență, Într-adevăr, dar una plină de semnificații), la Varșovia s-a constituit un Comitet Cetățenesc al Solidarității care avea sarcina de a pregăti negocieri complete cu guvernul. Toate opțiunile fiind epuizate, Jaruzelski a cedat În sfârșit În fața evidenței și a forțat Comitetul Central al partidului, care ezita Încă, să accepte convorbirile. Pe 6 februarie 1989, comuniștii au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a pregăti negocieri complete cu guvernul. Toate opțiunile fiind epuizate, Jaruzelski a cedat În sfârșit În fața evidenței și a forțat Comitetul Central al partidului, care ezita Încă, să accepte convorbirile. Pe 6 februarie 1989, comuniștii au recunoscut În mod oficial Solidaritatea drept partener de discuții și au Început „negocierile la masa rotundă”, care au durat până pe 5 aprilie. În acea zi (la o săptămână după un alt eveniment major din Uniunea Sovietică - alegerile libere pentru Congresul Deputaților Poporului), toate părțile au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
candidaților oficiali (comuniști). În plus, programând alegerile imediat, guvernul Încerca să speculeze dezorganizarea și lipsa de experiență a oponenților săi. Rezultatele au fost un șoc pentru toată lumea. Susținută de noul cotidian Gazeta Wyborcza (Gazeta Alegerilor), lansat ad-hoc de Adam Michnik, Solidaritatea a câștigat 99% din fotolii În Senat și toate locurile pentru care putuse concura În Seim. De cealaltă parte, numai doi dintre candidații comuniști aflați pe liste pentru locurile „rezervate” au reușit să adune cele 50% din voturi necesare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aceste circumstanțe, alegerea era limpede: după cum i-a pus ferm În vedere Gorbaciov lui Jaruzelski Într-o convorbire telefonică privată, rezultatul alegerilor trebuia validat. Primul gând al lui Jaruzelski a fost să obțină un compromis care să salveze aparențele invitând Solidaritatea să i se alăture Într-un guvern de coaliție, Însă propunerea i-a fost refuzată. După alte câteva săptămâni de negocieri și eforturi inutile ale comuniștilor de a numi un premier, conducerea partidului a acceptat inevitabilul: pe 12 septembrie 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partidului a acceptat inevitabilul: pe 12 septembrie 1989, Tadeusz Mazowiecki a fost confirmat În post - era primul prim-ministru necomunist al Poloniei postbelice (deși comuniștii păstrau controlul câtorva ministere-cheie). În același timp, printr-o mișcare politică abilă, grupul parlamentar al Solidarității a votat pentru numirea lui Jaruzelski ca șef de stat, cooptându-i practic pe comuniștii „moderați” În tranziția ce avea să urmeze și ștergându-le rușinea. În luna următoare, Guvernul Mazowiecki a anunțat planuri de creare a unei „economii de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scenă. După 1981, țara trecuse de la o scurtă perioadă de relativă libertate la legea marțială, urmată de un lung și nebulos purgatoriu de semitoleranță represivă care a culminat cu Întoarcerea la crizele economice din deceniul anterior. Biserica Catolică era puternică, Solidaritatea populară, iar națiunea poloneză nutrea o ură neîmpăcată față de conducătorii comuniști - Însă aceștia s-au agățat atât de mult de putere, Încât căderea lor finală a venit oarecum prin surprindere. Fusese un lung adio. În Polonia, legea marțială și urmările
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un grup de puciști din partid conduși de Egon Krenze l-au Înlăturat pe bătrânul lider, care se aflase la conducerea partidului timp de 18 ani22. Prima grijă a lui Krenze a fost să zboare la Moscova, să-și declare solidaritatea cu Gorbaciov și să caute sprijinul acestuia pentru ca, revenit la Berlin, să poată pregăti o prudentă perestroika de factură est-germană. Dar era prea târziu. La cea mai recentă demonstrație din Leipzig se adunaseră 300.000 de oameni care cereau schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
baza În parte pe pretenția că Încarnează necesitatea, că este produsul logic al progresului istoric, un dat al vieții politice, o prezență inevitabilă În peisajul modern. Odată ce acest lucru s-a dovedit un fals flagrant - În Polonia, de exemplu, unde Solidaritatea a reușit, cum ar veni, să bage Istoria În marșarier -, cum să-l mai crezi În Ungaria sau Cehoslovacia? Am văzut deja că exemplul vecinilor atârna greu În balanță. și totuși, trăsătura frapantă a căderii comunismului În Europa nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Uniunii Sovietice. Ei sesizau diferența dintre politicienii vest-europeni (pe care, În cea mai mare parte, nu Îi deranja existența comunismului câtă vreme erau lăsați În pace) și politicienii americani ca Ronald Reagan, care numeau deschis URSS un „imperiu al răului”. Solidaritatea a fost finanțată de Statele Unite și tot Statele Unite au oferit cele mai insistente Încurajări oficiale protestatarilor din Berlin și de oriunde - odată ce s-a văzut că aveau șanse să câștige. Dar nu trebuie să conchidem că popoarele captive din Europa de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
al cărei parlament a votat o rezoluție ce condamna orice acțiune viitoare a NATO drept „agresiune ilegală”. În cadrul Uniunii Europene și al NATO, Grecia se opunea din motive proprii oricărei intervenții În afacerile iugoslave. Iar Ucraina și Belarus Își ofereau „solidaritatea necondiționată” și „sprijinul moral” fraților slavi din Serbia. Poate că impasul nu ar fi fost depășit dacă Belgradul nu ar fi supralicitat la Începutul anului 1999cu o serie de măceluri brutale: mai Întâi, pe 15 ianuarie, În satul Racak din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ei. Numitorul lor comun nu era un ansamblu specific de servicii și practici economice sau un nivel anume de implicare a statului. Era mai degrabă o percepție - uneori detaliată În legi și documente, alteori nu - despre combinația de drepturi sociale, solidaritate civică și responsabilitate colectivă care e justă și realizabilă Într-un stat modern. Rezultatele totale erau altele În Italia, de exemplu, decât În Suedia. Dar consensul social de la baza lor era o lege nescrisă: În 2004, când cancelarul social-democrat al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a modificat alocațiile sociale, a dezlănțuit o furtună de proteste, așa cum pățise și un guvern gaullist cu zece ani În urmă, când a propus În Franța reforme similare. Încă din anii ’80 existaseră diverse tentative de a reconcilia termenii alternativei: solidaritate socială europeană sau flexibilitate economică În stil american. Economiști și Întreprinzători mai tineri, cu stagii În companii sau școli economice americane și frustrați de inflexibilitatea mediului european de afaceri, i-au convins pe politicieni că este necesar să simplifice procedurile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Naționale se străduiește să Încurajeze investigarea temeinică și științifică a unor subiecte istorice controversate, căința oficială a Poloniei pentru felul În care și-a tratat minoritatea evreiască a suscitat obiecții vehemente. Un exemplu deprimant este reacția lui Lech Wa³êsa, eroul Solidarității și laureat al Premiului Nobel pentru Pace, la apariția În 2000 a cărții istoricului american Jan Tomasz Gross, Neighbours, un important studiu despre masacrarea evreilor de către polonezi În timpul războiului. Gross, s-a plâns Wa³êsa Într-un interviu la radio, vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
716 Butlin, Billy 318 Byrnes, James 110, 112-113 C Cabral, Amílcar 470 CAER (Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc) 166, 396, 530, 579 Caetano, Marcello 471 Cagol, Mara 436 Čalfa, Marián 568 Callaghan, James 422, 425, 494-495, 498, 541 Campania de Solidaritate pentru Vietnam 376 Campania pentru Bere Adevărată (CAMRA) 447 Campania pentru Dezarmarea Nucleară (CDN) 237 campanii de bombardare; a Statelor Unite Împotriva sârbilor 618; Aliații vestici și Armata Roșie 30; Germania nazistă 30 camping 317 CAMRA - vezi Campania pentru Bere Adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
465-469; Închisorile pentru comuniști 464; Întoarcerea la democrație 468-469; junta 466; lovitură de stat 466; membră a Comunității Europene (CE) 484; membră În Comunitatea Economică Europeană (CEE) 469; Mișcarea Socialistă Panelenă 468; partide comuniste 464; Partidul Noua Democrație 468; Partidul Solidarității Elene 465; politicile economice după lovitura de stat 466; război civil 46; relațiile cu Turcia 467-469; situația Ciprului 467; situația politică 465-469; terorism 463-464; teroriști comuniști KKE 464; Uniunea de Centru 465; Uniunea Națională Radicală 465-466 Greene, Graham 206 Gresko
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]