30,078 matches
-
În dreapta lor se prindeau fetele în funcție de simpatii. Era un joc dificil, pentru că mulți nu-l puteau deprinde. De aceea avea strigături adecvate: „Hai la Brâuleț, băieți, Care vreți, care puteți, Care nu, mai rămâneți, Ca purceii la coteț.” Se mai striga: „Brâulețul pe călcâi Ca moara pe căpătâi.” Al doilea joc era „Sârba”. La acest joc fata avea voie să se prindă în dreapta băiatului pe care îl plăcea. Sârba avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea, Rața trece Dunărea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Hi, hi, hi, hi, hi! Un al treilea joc era „Ca la Breaza”. Era un dans popular care se juca în doi. Flăcăul poftea la dans fata care se prinsese lângă el la „Brâuleț”, făcându-i semn cu batista. Se striga: „Foaie verde busuioc Să jucăm Breaza pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe loc.” Sau: „Foaie verde, foaie lată Jucați Breaza roată - roată!” „Sultănica” era al patrulea dans. Era un joc de doi. De obicei, flăcăul, în același mod, invita la joc pe fata care se prinsese lângă el la „Sârbă”. Se striga: „Cine joacă Sultănica Of și iară of! Mâine nu face nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea să se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Mâine nu face nimica Of și iară of! Două fire, două paie Of și iară of! Sultănica la bătaie Of și iară of!” Al cincilea joc era Hora Mare, care începea să se joace în cerc. O porneau băieții. Ei strigau: „Hora Mare fete n-are C-au murit de gălbinare, Numai una a rămas Și-aia moare de necaz.” Se prindeau și fetele în horă. O pereche se desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau altele fără o anumită ordine. Astfel se mai juca „Mânioasa”, „Ațica”, „Ardeleanca”, Ciobănașul”. Jocul „Mânioasa” se juca în perechi. Când fetele treceau de la un flăcău la altul se striga: „Frunză verde baraboi Schimbați fetele flăcăi” Sau: „Frunză verde de cucută Fugi de-aici că ești urâtă” Sau: „Frunză verde foaie lată Vino fata cea bogată!” Sau: „Frunză verde de urzică Joacă fata cea mai mică!” Sau: „Frunză verde, iarbă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ne iubim amândoi!” Strigăturile continuau până ce fata cu care a început jocul ajungea din nou la flăcăul cu care începuse primul joc. Atunci cineva fluiera și jocul se termina. Tot în doi se juca și „Ațica”, la care se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
se juca și „Ațica”, la care se striga: „Frunză verde baraboi Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara cu fetițele Dragi îmi sunt oițele Când le cresc cornițele. Dar mai dragi fetițele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
textul cunoscut al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați!” Ajuns aici, acesta striga la ceată: „Mânați, măi, hăi, hăi!” La acest apel,bicele trosneau îndelung, tălăngile răsunau, iar buhaiul era tras mai cu foc. Se făcea liniște și urătorul continua: „S-a sculat mai an Bădica Traian Și-a încălecat Pe-un cal
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În acea noapte fetele stăteau în cameră pe întuneric, cu fereastra deschisă și ascultau dacă sunt și cum sunt strigate. Uneori „strigatul fetelor” avea urmări neplăcute. Tatăl sau frații
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În acea noapte fetele stăteau în cameră pe întuneric, cu fereastra deschisă și ascultau dacă sunt și cum sunt strigate. Uneori „strigatul fetelor” avea urmări neplăcute. Tatăl sau frații fetei criticate, înarmați cu ciomege, topoare sau furci porneau în noapte în direcția dincotro se auzea strigătul și căutau pe strigător. Dacă îl loveau, îl loveau fără nici o cruțare. Probabil acesta
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rîsului. La plecarea unui vapor, o doamnă se afla pe chei, cu un băiețel, ca să-și ia rămas bun de la cei care pleacă. Îl ține pe băiețel deasupra digului, ridicîndu-l și coborîndul în chip de salut pentru cei carepleacă și strigînd: "Gustav vă spune adio, adio!" Ea îl scapă în apă. Consternare și disperare generală. Un marinar sare însă după el, prinde băiețelul și, încă în apă fiind, îl înalță și strigă: "Gustav vă spune bună ziua, bună ziua, bună ziua!" Un val de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
coborîndul în chip de salut pentru cei carepleacă și strigînd: "Gustav vă spune adio, adio!" Ea îl scapă în apă. Consternare și disperare generală. Un marinar sare însă după el, prinde băiețelul și, încă în apă fiind, îl înalță și strigă: "Gustav vă spune bună ziua, bună ziua, bună ziua!" Un val de rîsete jubilante, de eliberare înlocuiește tensiunea și spaima. Sînt cuprinse în el, în același timp, un anumit triumf asupra purtării mamei nesocotite și o bucurie plină de simpatie pentru salvarea unei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Carlyle. Un american discuta în contradictoriu cu Carlyle despre politică. Carlyle îi dădea niște replici din ce în ce mai vehemente și de aceea doamna Carlyle i-a făcut musafirului un semn ușor, cu piciorul, să înceteze cu această temă periculoasă. Americanul însă a strigat: "De ce nu-l călcați pe picior pe soțul Dv., doamnă Carlyle? Cu siguranță, el e mai rău ca mine!" Întreaga adunare a izbucnit într-un rîs din toată inima și Carlyle cel dintîi. (Henry James, Some personal recollections of Carlyle
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
seamă..." Tradiție a sanculoților, preluată în 1907 de către comunitatea viticolă din sudul Franței, care se va revolta pe aria răzbunătoare a Marsiliezei viticultorilor, acest cântec de război pentru armata vinului: "Haidem, viticultori, Țara ne piere. Să ne unim Și să strigăm Pâine la podgoreni." În Spania, Miguel de Cervantes (1547-1616) situează acțiunea din Don Quijote de la Mancha (o întinsă regiune viticolă!) într-o tavernă pe care "Cavalerul Tristei Figuri" a luat-o drept un castel, străpungând astfel, spre marea enervare a hangiului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
dintre picturile flamandului Jacob Jordaens (1593-1678), ilustrând tradiția de a servi prăjituri în care sunt ascunse figurine-fèves-, de sărbătoarea catolică a Epifaniei (6 ianuaire). Cel care găsește în prăjitura sa figurina regelui este declarat regele zilei, moment în care se strigă " le roi boit!", adică "regele bea!" (n.trad.). 148 A se vedea și volumul lui Louis Réau, L'Europe française au siècle des Lumières, Albin Michel, Paris, 1971. 149 În original : On reconnaît toujours une nation dominante à ce qu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
trecută prin filtrul spornic al creștinismului. Alte poeme postume recapitulează tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea, moartea, melancolia limitei, spaima, aspirația astrală trec printr-o fibră individualizată, care își simte și își strigă fragilitatea. Urmarea e o poezie directă, un fel de vorbire esențializată. Remarcabile sunt poemele de aparență narativă, în care poetul își povestește vedeniile pe măsură ce le inventă. E vorba de întâmplări ciudate, între veghe și vis, de întâlniri funeste și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
cumpărătorii. -Să ridice ocalele pe rând ,să le arate lumii și să spună tare cu care va vinde și cu care n-are să mai vândă de-aici încolo. Străjuit de slujitori domnești,neguțătorul merge ape uliți ,ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: -Cu asta , nu! Apoi,ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot târgul:"Cu asta ,nu!"..."Cu asta ,da!"...Și i-a fost de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
tare cu care va vinde și cu care n-are să mai vândă de-aici încolo. Străjuit de slujitori domnești,neguțătorul merge ape uliți ,ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: -Cu asta , nu! Apoi,ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot târgul:"Cu asta ,nu!"..."Cu asta ,da!"...Și i-a fost de ajuns această plimbare ca să se facă om cinstit. Vocabular: suman ~e n. 1
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
vă mâniați, Babă-Iarnă și Moș-Omăt, a răspuns Ghiocelul. Soarele mi-a trimis veste printr-o rază jucăușă să mă arăt lumii și am ieșit. Peste noapte, Baba-Iarna și Moș-Omăt au chemat Gerul și Crivățul în ajutor. - Unde ești, Ghiocelule? au strigat cei doi. Nai înghețat? Mai cutezi să te arăți? - Mi-a fost tare greu. Era cât pe ce să mă smulgă vântul, dar m-am ascuns sub un bulgăre de omăt. Soarele, auzind cu câtă bunătate vorbește Ghiocelul vrăjmașilor săi
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
privească bine în față. Fără să știe cum se făcu, fața lui se găsi lipită de grilaj, în momentul acela, chiar, un soldat îl înlătură cu bruschețe și îl azvârli în mijlocul mulțimii aiurite de țărani și de trândavi ai Londrei strigând: -Cară-te, caraghiosule! Mulțimea aplaudase și izbucnise în râs; dar tânărul prinț izbucni de mânie. Cu sângele la cap, cu ochii strălucitori de indignare, strigă: - Cum îndrăznești să maltratezi, astfel, în prezența mea, pe acest micuț sărman! Cum îndrăznești să ridici
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
înlătură cu bruschețe și îl azvârli în mijlocul mulțimii aiurite de țărani și de trândavi ai Londrei strigând: -Cară-te, caraghiosule! Mulțimea aplaudase și izbucnise în râs; dar tânărul prinț izbucni de mânie. Cu sângele la cap, cu ochii strălucitori de indignare, strigă: - Cum îndrăznești să maltratezi, astfel, în prezența mea, pe acest micuț sărman! Cum îndrăznești să ridici mâna asupra unui supus al Regelui, tatăl meu, fie acela cât de mic? Să se deschidă poarta și să intre.(...) Santinelele prezentară armele, porțile
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
său. Citește cu atenție textul dat: „-Willy Wonka e cel mai uimitor, cel mai fantastic, mai extraordinar fabricant de ciocolată de pe lume! Credeam că toată lumea știe asta! - Știam că e faimos, bunicuțule Joe, și știam că e foarte deștept... - Deștept! strigă bătrânelul. E mai mult decât atât! E un magician al ciocolatei! Poate să facă orice - absolut orice își pune-n cap! Nu-i așa, dragii mei? Trei bătrânei dădură aprobator din cap. - Vrei să spui că nu ți-am povestit
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
rege,-acum, I-nvoci pe zei în van. LEAR: O, sclav! Necredincios! ( Pune mîna pe sabie) ALBANY ȘI CORNWALL: Drag domn, reține-te! KENT: Ucide-ți doctorul și plata-ți da Infectei boli. Ia-ți darul îndărăt, Ori, cît pot scoate strigat din gîtlej, Îți spun: faci rău! LEAR: Asculta, trădător, Pe jurămîntul de vasal, ascultă-mă; That thou hast sought to make uș break our vow, Which we durst never yet, and with strained pride To come betwixt our sentence and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-ngrozitoare căutînd să dea Leacuri la ce-i pierdut. Preaosteniți de veghi, Aveți prilej, ochi grei, să nu priviți Culcușu-mi rușinos. Noroc, surîde-mi Din nou, întoarce-ți roată. Noapte bună. (Adoarme) SCENĂ 3 (Un crîng. Intra Edgar) M-am auzit strigat, Și-n fericită-o scorbură-am scăpat De vînători. Liber nu-i port, nu-i loc În care gărzi și-o nentîlnită pînda N-așteaptă să mă prindă. Cît mai pot scăpa, Mi-oi ține viața. M-am gîndit să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]