30,395 matches
-
renunțe la propria opinie, să o facă din suflet, pentru binele comun" (Ibidem). 128 "Ziarele democrat-creștine sunt libere să emită știri și păreri cu privire la sfera politică, însă fără a susține că vorbesc în numele Bisericii și fără a-și impune opiniile, sugerând că cei ce gândesc diferit nu ar fi catolici autentici" (Leon XIII, Instrucction Nessuno...). 129 Papa Pius IX, Syllabus, 8.XII.1864. 130 În primele 19 propoziții, documentul condamna panteismul, naturalismul, raționalismul moderat și absolut, indiferentismul, latitudinarismul, socialismul, comunismul, societățile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dorința. 2. Să fim autorizați a angaja o persoană, recomandată, deci agreată de acea Direcțiune-, care în schimbul unui modest onorar, de cel mult 1.000 (una mie) lire lunar, să facă legătura între Ambasada noastră și presa Vaticanului, în sensul sugerat de Domnul De Sanctis Părintelui Tăutu. 3. Să ni se trimeată și nouă materialul informativ sau directivele de presă ce se trimet de obicei Atașatilor de presă din străinătate, pe care voi îngriji a fi utilizat în presa Vaticanului în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vedere, discursul dezlănțuit al lui C., apropiat oratoriei de tribună, debitor tehnicilor explozive de forum, are aparența oralității, deși, practic, totul este elaborat, construit la modul scriptic. Cuvântătorul (constata Vladimir Streinu) cultivă „modul prozei, modul discursiv și enumărător”, poemele lui sugerând comparația cu „niște coarde de violoncel, de bună calitate, întinse pe o vioară...” În esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
de creștere economică, întrucât corelează problemele economice cu cele sociale. În accepțiunea lui François Perroux, dezvoltarea economică reprezintă ,,ansamblul schimbărilor în structurile sociale și mintale care generează o relație reciprocă între aparatul de producție și populație” [Perroux, 1969, p.523], sugerându-se interdependența dintre creștere și dezvoltare economică, ca noțiuni de sine stătătoare. Dacă termenul de dezvoltare este ,,utilizat în mod obișnuit pentru a denumi procesul de creștere economică în venit „per capita” și schimbările fundamentale în structura economică prin care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
sărace, creându-se un gol între centru și periferie. Modelul centru - periferie a lui John R. Friedmann (1966) oferă o alternativă relației centru - periferie prin tratarea centrului ca entitate autonomă și a periferiei ca entitate dependentă și controlată de acesta, sugerând astfel o „politică colonială” între regiunile inegale. De asemenea, Friedmann aduce argumente și în ceea ce privește destrămarea relației de tip „centru - periferie”, descoperirea de noi resurse, îmbunătățirea transportului sau expansiunea pieței conducând la apariția orașelor intermediare (în curs de dezvoltare). Ipoteza polarizării
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
regiunilor la inovații. În teoria ciclurilor logistice [Benedek József, 2004, p.99], elaborată de Cameron și dezvoltată de Wallerstein, se identifică trei cicluri de dezvoltare de la faza de creștere la cea de descreștere. Wallerstein supune declinul sau stagnarea mecanismului pieței, sugerând că decalajele determinate de oferta crescută față de cerere pot fi evitate prin diminuarea producției sau prin distribuirea veniturilor în vederea creșterii cererii globale. Prin urmare, fiecare regiune parcurge diferite faze ale dezvoltării construindu-și o traiectorie de dezvoltare proprie, în funcție de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
fără de care mă îndoiesc că romanul ar exista. Joyce e adevăratul inovator, fiindcă la el limbajul și gândirea se contopesc. El are tolba plină la refuz de povești, dar le spune într-un "discurs" care sfidează de fapt limbajul / comunicarea, sugerând că viața fuge prea repede și convenția care nu poate ține pasul cu ea n-are nicio valoare. Drept care convenția lui înfulecă absolut tot tehnică romanescă anterioară, psihanaliză, mitologie, istorie literară și culturală etc. într-un conglomerat inimitabil. Joyce este
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
epocă de însingurare și maximă temeritate literară, de creație în care face fiecare cum îl taie capul și ia publicul ostatec, tratându-l după bunul lui plac, străduindu-se cu disperare să-l dea gata, Epoca Desperado. Voi încerca să sugerez trăsăturile esențiale ale literaturii Desperado, pe categorii, fără a avea pretenția să elaborez o teorie totală. Poate doar actul de naștere al unui nume ce poate caracteriza timpul literar, timpul artistic în care trăim, diferențiindu-l de cele precedente. Intriga
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Autorii Desperado au o mare dragoste pentru exasperant. Eroii aceștia resimt o nevoie acută de a se confesa, cu toate că le e interzisă confesiunea ca atare. Singurul lor refugiu este să-și ordoneze amintirile într-un fel sugestiv, ordinea memoriei lor sugerând ceea ce simt, ce vor cu încrâncenare să ascundă. Ei recreează continuu prezenturi trecute. Memoria e inundată de sentimentul prezentului permanent, trecutul e înfrânt de prezent. În final, acestor personaje li se interzice să ascundă: textul se dezvăluie ca o revelație
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
înălțarea către divinitate. Copil iar, cerșind în pragul nesfârșirii, fără a explica mai mult, fără a dezvălui cine e Dyer, cine e Hawksmoor (neputincios în a găsi vinovați), fără a dezvălui cum e să te pierzi în necunoscut. Totul e sugerat până la exasperare, aluziile sunt în primul rând lirice. Nu se afirmă nimic clar. În acest roman, Peter Ackroyd este un Desperado al misterului nesfârșit, pe care îl împărtășim, al întunecimii pe veci. Lectura acestui roman ne face părtași la contopirea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
viitor vorbește despre Pământ, deci nu poate fi foarte diferit de oamenii știuți de noi. Aflăm doar că e foarte scund în comparație cu semenii lui, cu toții mult mai înalți ca oamenii de azi. E de înălțimea unui copil. Romancierul pare să sugereze aici că Platon a fost făcut să fie unul ca noi, nu ca cei din vremea lui. Auzindu-l cum vorbește de trecut, ne întrebăm mereu dacă limba s-a păstrat (și cu ea, valorile). Limbajul e un mod eficient
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nostru, nu e o lume de lumină mai mare dincolo de noi? (p. 104) El are o singură lecție pentru noi: Nu există certitudini. Nu luați nimic drept sigur". (p. 107) Sufletul lui Platon, singurul tovarăș de nădejde în această aventură, sugerează că totul e doar în mintea lui: lumina, întunericul și orice alt fel de lumi ar mai descoperi. Platon meditează: Poate sunt de jur împrejurul nostru dar nu ne vedem unii pe alții. (p. 121) Tulburătoare ipoteză. Lumi "întrepătrunse" se rotesc în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și Christine Wait sunt adolescenți, elevi încă, provenind din familii simple și nu tocmai înstărite. Ei au complexele și timiditățile tipice vârstei lor, pe care Brownjohn le sesizează cu mare acuitate și le redă neiertător, dar cu o înțelegere care sugerează o oarecare duioșie. Ei se cunosc la o petrecere pentru tinerii "reds" (roșii) din cartier. Brownjohn nu discută nimic despre părerile lor politice. Demonstrația, pregătirile pentru petrecere sunt simple pretexte de a-și petrece vremea cu alți tineri. Îmbătrânirea este
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vieții ei e ca un zid opac. Viața autoarei nu transpare niciodată din multele ei interviuri, nu aflăm mai nimic personal despre scriitoare, Lessing nu face confesiuni. Ce are de spus, spune în romane. Romanul vieții ei (cum i-a sugerat odată un critic că ar putea să se scrie) i se pare autoarei un sacrilegiu. Prin urmare, cei ce o citesc nu vor ști niciodată adevărul exact (literatura e totuși imaginară înainte de toate), iar cei ce nu o citesc nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
erou: nici părinții, nici sora lui Kate, pe care o vizitează la Heidelberg, nici prietenii făcuți la întâmplare. De unul singur, Tim luptă cu tot ce i se întâmplă. Cea mai izbutită latură a romanului este felul în care Lodge sugerează sentimentul apăsării. Tema ciocnirii dintre europeni și americani e obișnuită la David Lodge. De data aceasta americanii invadează Europa postbelică, cu afluența lor de bunuri de consum, gustul lor înoielnic (comparativ cu tradiția europeană), bunăstarea lor zgomotoasă. Paradisul e America
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
-l slujești. Vrei comunicare cu cititorii dar îi reduci la tăcere. Îți dorești semnale de la lectori? Te interesează ce cred despre tine criticii și cititorii? Îți fac plăcere / te lasă indiferent / îți displac interviurile? JB. Da, recunosc afirmațiile. Încercam să sugerez că scrisul mi se potrivește temperamental (ceea ce nu e cazul tuturor scriitorilor), și că sunt profund legat de roman ca formă de artă. Nu cred că îmi reduc cititorii la tăcere (nu mai departe cazul tău, nu-i așa?). Primesc
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cultivi afecțiunea pentru déjà vu. Cum ți-ai dori să comunici cu cititorul? AG. N-am de unde să știu puterea istoriilor mele asupra cititorilor, fiindcă fiecare reacționează altfel, chiar când se amuză. Unii le găsesc respingătoare ori inconcludente. Întrebarea ta sugerează un proces de creație mai zbuciumat decât cel de care am eu cunoștință. Când aveam o idee nouă de carte, o notam și, câteodată, după ani de zile, mă apucam să scot din ea ceva de domeniul public în general
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Cred că prefer să scriu genul de proză care poate deveni poezie, și nu genul de poezie care poate aluneca în proză! Oricum, nu cred că "poezia" ține doar de vers. Scrisul meu e uneori "liric", cu toate că acest cuvânt îmi sugerează căutarea voită a frumuseții și extazului. În termeni mai generali, aș zice că una din atribuțiile prozei este să exalte ceea ce merită a fi exaltat în existență. Sper că asta și face proza mea, chiar dacă explorează și arii mai întunecate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vârful inimii. * Formarea sistemului excitoconductor Sistemul excitoconductor al inimii este format din nodul sinoatrial, care generează impulsurile electrice, nodul atrio-ventricular, responsabil de transmiterea impulsurilor de la atriu la ventricul, și fasciculul atrioventricular, cu ramurile sale dreaptă și stângă. Experimentele embriologice moderne sugerează că celulele crestelor neurale dau naștere sistemului conductor al inimii, activitatea nodului sinusal fiind demonstrată o dată cu apariția celulelor crestelor neurale în inimă. Miocardul primar al tractului de scurgere regresează concomitent cu formarea valvelor semilunare și dispare virtual în a 12
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nu are nici o semnificație fiziologică deoarece presiunea crescută din atriul stâng comprimă planșeul fosei ovale de fața adiacentă a limbusului. La fel ca și ventriculul drept, atriul drept este structurat ca o unitate complet definită. Spațiile interpectinate și sinusoidele tabesiene sugerează adesea topografia căii de conducere și a sinusului nodal. Orificii atriale drepte Orificiile atriului drept includ următoarele entități anatomice: orificiile venelor cavă inferioară și superioară: orificiul venei cave superioare reprezintă porțiunea supremă a sinus venarum, iar orificiul venei cave inferioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
rodească recreator în tinerele generații de medici, prin cultivarea interesului de a ieși din limitele cursului spre universalitate (căci pentru înțelegerea prezentului și întrezărirea viitorului medicinei trebuie cunoscut trecutul acestei științe). Acest filon paideic este benefic și el traversează paginile sugerând respectul și gratitudinea pentru misiunea medicului de-a lungul secolelor în sensul Jurământului lui Hippocrat și al Rugăciunii testament a lui Maïmonide. Sinuoasa evoluție a medicinei, caracterizată prin tatonări, detururi, realimentări, continua ieșire din inerție, toată această dinamică interioară a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
avansat, grijă pentru om și viață, specializare, așa cum remarcă și Herodot. Înțelepciunea este simbolizată de „șarpele sacru“, mitizat, de origine obscură, prezent în multe religii, cu semnificații, uneori antagonice de la bine la rău, de la vindecător la ucigător. Astfel e întâlnit sugerând inteligența fastă și nefastă, înțelepciunea creatoare, ca șarpele cu Pene = Quetzalcoatl, sau talent, inteligență, cunoștințe-știință, cum vom întâlni la greci, la șerpii lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Asklepios, zeul medicinii la greci, are o semantică plurală. Dacă bastonul e considerat ca verticala din axa nadir-zenit, atunci el semnifică înțelepciunea medicului și ilustrarea aspirației la înveșnicirea vieții, dar dacă bastonul e văzut în semnificația sa imediată, atunci sugerează, deopotrivă, profesia itinerantă a medicului pe la bolnavi și ideea de sprijin a înțelepciunii. MEDICINA îN GRECIA PREHIPOCRATICĂ , “Gorgias” La începutul celui de-al doilea mileniu î.Chr., pe țărmul opus al Mediteranei egiptene, și ceva mai spre Apus, un alt
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tradițional presupun inteligență, profesionalizare, energie și experiență preluată creator. Practicarea agriculturii și a creșterii vitelor: boi, cai, porci, asini, elefanți; făurirea mijloacelor de lucru și de transport atestă înțelepciune. Uimitor fapt e însă existența scrisului și mijloacelor de scris, care sugerează ideile de bibliotecă și de școală, magiștri. La un moment dat Harappa și Monhendjo-Daro au fost distruse, cum s-a distrus și industria scrisului și a literaturii, ceea ce nu e de mirare dacă luăm în calcul evenimentele istorice de-a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Mauriceau (Traité des maladies des Femmes grosses); Friedrich Hofmann pentru Medicina rationalis sistematica: S. G. Wirsung pentru pancreas; danezul Stenon pentru parotidă; frații Hunter pentru anevrisme. Această trecere în revistă a preocupărilor medicale și a realizărilor, sunt în măsură să sugereze dimensiunea acestui secol medical și a avântului medicinei impulsionat de Renaștere. Contrar unor opinii că declinul Renașterii se reflectă și-n sec. XVII, noi credem că doar numărul celebrităților enciclopedice poate fi implicat, nicicum avântul și sacrificiul. Medicina acestui secol
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]