300,679 matches
-
corectură, la Ed. Cartea Românească, a romanului Vitrina cu păsări împăiate, îi apare în 1989 romanul Marmura neagră. Este autor a două trilogii romanești (Coroana Izabelei, I-III, 1998, și Batalioane invizibile, 2001) și al unor volume de teatru. A primit premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Coroana Izabelei (1982) și al Uniunii Scriitorilor (1995 și 1998), cât și alte premii literare. Cu începere din 1993, Marius Tupan trece de pe postul de redactor-șef adjunct pe cel de redactor-șef al
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
a celor existenți în România, precum și a ostaticilor și deportaților dintre aceștia. De asemenea, printre atribuții s-a aflat preluarea testamentelor lor și a hârtiilor de valoare, înlesnirea corespondenței cu familiile aflate în spatele frontului, îndeplinirea formalităților necesare pentru ca aceștia să primească cetățenia română, înregistrarea ardelenilor și bucovinenilor deja încorporați în Armata Română și efectuarea demersurilor pentru echiparea și aprovizionarea lor. În contextul tulburărilor politice și sociale care au avut acolo loc pe teritoriul rus, constituirea unei unități militare operative până în luna
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
voluntarilor a fost menținută un timp după încetarea luptelor de pe frontul românesc. La sfârșitul lunii septembrie 1917, într-o discuție cu aghiotantul regal Stârcea dusă după înaintarea unui nou memoriu către Regele Ferdinand, Victor Deleu și Octavian C. Tăslăuanu au primit răspunsul că Regele nu acceptase încă formarea unei mari unități distincte, ci doar formarea unor regimente încadrate în diviziile Armatei Române. Cu toate acestea străduințele de a fi dată o nouă dimensiune organizării militarea ardelenilor și bucovinenilor din regat, au
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
29.000 de soldați și 1816 ofițeri ardeleni și bucovineni mobilizați din prizonieratul rusesc și din rândul refugiaților de peste munți. Toți aceștia ar fi urmat să fie grupați în rândul Corpului cu baza la Hârlău. Voluntarii "Corpului" de la Hârlău au primit - printre altele, misiunea de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari alături de efective de grăniceri - constituind cu totul o forță de
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
de a păzi și de a menține în zonă ordinea periclitată de trupele Armatei Ruse, aflate în debandadă. La începutul lunii ianuarie 1918, 3 batalioane de voluntari alături de efective de grăniceri - constituind cu totul o forță de 4 batalioane, au primit ordin de a pătrunde pe căi pașnice în Basarabia evitând lupta cu unitățile bolșevice. Motivul ales a fost acela că unitățile sunt dislocate pentru a prelua de la Armata Rusă și a păzi diferite depozite de alimente și armament, scopul lor
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
urmând ca întreg Corpul să străbată cum va putea, Rusia. Odată însă cu iscălirea preliminariilor Păcii de la Buftea, tot generalul Averescu a fost cel care a retras aprobarea și a ordonat dezarmarea voluntarilor. La 28 februarie 1918 "Corpul Voluntarilor" a primit ordin să predea armamentul și să demobilizeze treptat, ceea ce s-a întâmplat până la 1 mai. La Hârlău a continuat să funcționeze o permanență care a avut grijă de depozitele de alimente. O parte dintre voluntari au plecat totuși până la urmă
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
și instaurarea administrației românești pe întregul teritoriul al României Mari, la 6 iulie 1919 Corpul Voluntarilor a fost definitiv demobilizat, în cadrul unui eveniment festiv organizat la Sebeș. În perioada de existență a Consiliului Dirigent, prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi.
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
mai longevivă persoană în viață din Italia și Europa după decesul Mariei Redaelli la 2 aprilie 2013. La aniversarea vârstei de 114 ani, ea a acordat un scurt interviu în direct televiziunii RAI. La aniversarea vârstei de 116 ani a primit felicitări de la Papa Francisc. În 2015 a devenit cea mai longevivă persoană italiană din toate timpurile, după ce le-a depășit în august 2014 pe Venere Pizzinato și în august 2015 pe Dina Manfredini (care a murit în SUA). La 13
Emma Morano () [Corola-website/Science/337246_a_338575]
-
emerit de fizică teoretică la Universitatea din Chicago. El a adus contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor. În afară de aceasta el a publicat mai multe romane și eseuri. În anul 1961 a primit cetățenia austriacă, iar mai târziu pe cea americană. Peter George Oliver Freund s-a născut în anul 1936 și a crescut într-o familie evreiască bine situată din Timișoara. Tatăl său, Josef Freund (1901-1982) era medic chirurg și ginecolog, absolvent
Peter Freund () [Corola-website/Science/337245_a_338574]
-
Scurta istorie este un film de animație românesc din anul 1956. A primit premiul Palme d'Or la Festivalul de film de la Cannes. Filmul lui Gopo acumulează în zece minute idei politice, într-o povestire umoristică plină de ritm și de imaginație. Este foarte important că filmul său nu datorează cu rigurozitate nimic
Scurtă istorie () [Corola-website/Science/337241_a_338570]
-
La sfârșitul anului 2008, Euro-IX a lansat o competiție pentru crearea unui film de scurt metraj denumit "The Internet Revealed" care să explice modul de funcționare al rețelei Internet și rolul Internet Exchange-urilor în cadrul acestei rețele, câștigătorul acesteia urmând să primească un premiu de 25.000 de euro. Filmul a fost realizat în anul 2010 și până în momentul de față a fost dublat în mai multe limbi cu ajutorul membrilor: română, franceza, germană, italiană, spaniolă, portugheză, cehă, rusă, arabă și chineză. Dublajul
Euro-IX () [Corola-website/Science/337239_a_338568]
-
a trimis în Polonia o scrisoare de sprijin către Congresul sindicatului Solidaritatea cu mesajul "„Dorim succes deplin primului congres al unui sindicat liber din țările socialiste”", semnând „muncitorul român Iulius Filip, Atelierele CFR 16 Februarie Cluj”. Conducerea sindicatului Solidaritatea a primit scrisoarea care a fost citită în plenul congresului la 28 septembrie 1981. Ulterior, scrisoarea a fost difuzată de marile agenții de presă. Ca urmare, Departamentul Securității Statului, cunoscut sub denumirea de „Securitatea”, a inițiat o anchetă în urma căreia a fost
Iulius Filip () [Corola-website/Science/337243_a_338572]
-
ca urmare, poate folosi Rasenshurikenul, fiindcă se vindecă repede la braț. Acest defect al Rasenshurikenului este îndepărtat și efectul lui este mărit atât de mult încât străpunge munții și amețește pe moment ființe precum "Kurama" (Bestia cu Nouă Cozi). După ce primește chakra yang de la Hogoromo, Naruto poate să-și infuzeze Rasenshurikenul cu chakra elementară pusă lui la dispoziție de Bestia cu Nouă Cozi din interiorul lui: folosind Stilul Lavei al lui Son Goku cu Rasenshuriken el creează Arta Înțelept: Rasenshurikenul Stilul
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
Marmației) este un prozator, poet, eseist, jurnalist și blogger român. A luat parte la revolta elevilor Liceului Militar ”Dimitrie Cantemir” din Breaza (1969), a fost un martor implicat al Revoltei anticomuniste a muncitorilor din Brașov (15 noiembrie 1987) și a primit, prin decret prezidențial, Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant (Brașov, 16 decembrie 1989 - 14 ianuarie 1990). S-a născut la 7 august 1953, în Sighetu Marmației. Pe linie paternă este descendentul unei vechi
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
portuare. În seara acestei zile, portul a fost atacat de bombardierele "Luftwaffe", care au reușit să își atingă ținele deși fuseseră la rândul lor interceptate de avioanele de vânătoare ale RAF. În jurul orei 6:30, unitatea britanică de gardă a primit ordiunul de evacuare. Distrugătoarele britanice au înfruntat bombardamentele artileriei și tancurilor germane în timpul operațiunii de evacuare a garnizoanei care apăra orașul. Luptătorii francezi care apărau citadela care domina orașul vechi nu au putut fi anunțați cu privire la ordinul de retragere, iar
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
au fost transportați la bordul a trei vase de linie și un distrugător (HMS "Vimy") și fuseseră escortate de două distrugătoare (HMS "Whitshed" și HMS "Vimiera"). Divizia a 21-a de infanterie (comandată de generalul Pierre Louis Félix Lanquetot) a primit sarcina să apere linia dintre Samer și Desvres, cam la 16 km de oarș, unde trei batalioane deja sosiseră pe poziții. Aceste poziții defensive urmau să fie întărite odată cu sosirea unor unități britanice, inclusiv a unui regiment de tancuri. Fox-Pitt
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
mărirea capacității de răspuns la un posibil atac aliat. Unități ale Diviziei I Panzer ([[Friedrich Kirchner]]) și Diviziei a 2-a Panzer ([[Rudolf Veiel]]) au fost retrase pentru întărirea apărării podurilor de peste Somme. Restul Diviziei a 2-a Panzer a primit ordine să înainteze spre Boulogne pe direcția [[Baincthun]] - Samer. Flancul acestie divizii trebuia să fie asigurat de tancurile Diviziei a 2-a, care trebuiau de asmenea să înainteze spre Desvres și [[Marquise, Pas-de-Calais|Marquise]] în cazul unui contraatac aliat dinsrpre
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
putea asigura legăturile radio ale trupelor comandate de Fox-Pitt cu Anglia, și-a părăsit cartierul general fără șă-și informeze subordonații în jurul orei 03:00 și mai apoi continentul la bordul distrugătorului HMS "Verity". În jurul orei 04:00, generalul Fox-Pitt a primit ordinul de retragere pentru întreg efectivul Diviziei a 21-a. Unitățile care s-au retras pe cale ferată au fost atacate de tancurile geremane și efectivele lor s-au împrăștiat. [[File:HMS Venomous WWI IWM P 1975.jpg|thumb|HMS "Venomous
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
au fost lovite în plin de bombardierele în picaj [[Stuka]]. Cu doar puțin timp mai înainte de declanșarea atacului aerian, distrugatorul HMS "Keith" a ancorat în port și a început îmbarcarea geniștilor răniți. După ora 18:00, comandantul distrugătorului "Keith" a primit ordin să evacueze, împreună cu alte cinci distrugătoare care se îndreptau spre port, pe toți militarii britanici. Fox-Pitt a decis să continue cu evacuarea geniștilor, în vreme ce unitățile de gardă se retrăgeau spre port. Distrugătoarele "Vimiera" și "Whitshed" le-au înlocuit pe
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
Divizia a 21-a. Când și-a dat seama că nu mai poate spera la sosirea ajutoarelor, el și-a organizat oamenii din subordine pentru ca să apere orașul cu resursele pe care le avea la dispoziție. În acele momente, generalul Fox-Pitt primise deja ordinul de evacuare iar toate mijloacele de comunicații fuseseră întrerupe de francezii lui Lanquetot. [[File:Boulogne-sur-Mer - Porte Gayolle.jpg|thumb|Una dintre porțile cetății medievale, care a fost apărată de soldații Diviziei a 21-a de infanterie]] În seara
Bătălia de la Boulogne (1940) () [Corola-website/Science/337266_a_338595]
-
ținutul Pomerelia, care pe atunci era tratat ca un ducat sau principat. Bunicii paterni au fost Mściwój de Pomerelia și Swinislawa și bunicii materni au fost Henry Borwin II, Lord de Mecklenburg și Lady Kristina din Scania. Margaret și-a primit numele, care pe atunci era relativ rar în Germania de Nord și Polonia (de fapt Margaret este un nume grecesc) în onoarea rudelor materne scandinave. În 1248 era căsătorită cu prințul Christopher, fiul cel mic al regelui Valdemar al II
Margaret Sambiria () [Corola-website/Science/337308_a_338637]
-
d. 18 februarie 1788) a fost un ceasornicar și om de știință, și a făcut contribuții primitive semnificative în geologie. A fost un membru influent al Societății Lunare. Whitehurst s-a născut în Congleton, Cheshire, fiu al unui ceasornicar, senior. Primind doar o ușoară educație formală, Whitehurst junior a fost învățat ceasornicăria de către tatăl său, care a încurajat, de asemenea, urmarea științei de către băiatul său. La vârsta de douăzeci și unude ani, fiul a vizitat Dublin pentru a inspecta un ceas
John Whitehurst () [Corola-website/Science/337292_a_338621]
-
200 lucrări și rapoarte științifice în țară și străinătate și 8 cărți. Este conducător de doctorat în domeniul Informatică din anul 2001 și coordonator a numeroase contracte de cercetare în domeniul Lingvisticii Computaționale. În 2009 a debutat și în beletristică, primind premiul de debut al Editurii Cartea Românească pentru romanul de ficțiune “Scaune de pluș”. Este unul dintre principalii exponenți în jurul cărora s-a format comunitatea românească de Lingvistică Computațională, fiind fondatorul grupului NLP-Group de la Universitatea "Alexandu Ioan Cuza" din Iași
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
Library. Conform Google Scholar, a fost citat de 1127 de ori, dintre care 7 citări sunt în lucrări indexate ISI Web of Science. Este coautor la peste 100 de rapoarte de cercetare la UAIC-FII și AR-IIT. În 2015 a fost primit în Academia Română, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în calitate de membru corespondent. Din 2002 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în 12 iunie 2015 fiind titularizat. În decembrie 2003 a primit
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]
-
primit în Academia Română, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în calitate de membru corespondent. Din 2002 este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în 12 iunie 2015 fiind titularizat. În decembrie 2003 a primit premiul “Grigore Moisil” al Academiei Române, Secția de Tehnologia Informației, pentru o lucrare publicată, în colaborare, în Information Science and Technology, Romanian Academy Publishing House, în 2001. În decembrie 2006 a primit premiul cercetării, acordat de CNCSIS. În 2008 a primit
Dan Cristea () [Corola-website/Science/337317_a_338646]