30,753 matches
-
la bărbați și 2,5 kg/m2 la femei odată cu înaintarea în vârstă, în ciuda modificărilor minime în ceea ce privește greutatea corporală), parametrul cel mai frecvent utilizat în practica zilnică pentru evaluarea și clasificarea statusului pon - deral. În aceste condiții, se poate estima înălțimea reală utilizând un alt parametru antro - pometric, și anume lungimea tibiei măsurată între genunchi și calcaneu (se consideră că este un parametru puțin susceptibil de variație de‑a lungul vieții). Astfel, calculul IMC reprezintă doar prima etapă în evaluarea clinică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
înaintarea în vârstă, clasificarea ponderală (atât din punctul de vedere al IMC, cât și al CA) necesită definirea unor noi limite de normalitate sau de estimare a riscului cardiovascular. Trebuie luat în considerare faptul că se produce o scădere în înălțime odată cu trecerea anilor, ceea ce ar putea determina valori fals crescute ale IMC, argumentând necesitatea unei evaluări antropometrice corecte. În literatură au fost publicate numeroase alte studii efectuate pe populația vârstnică ce au rezultate similare. Astfel, Sui și colaboratorii săi au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
care ar trebui tratate (49). Deși datele existente în literatură sunt uneori contradictorii în ceea ce privește legătura dintre statusul ponderal și riscul de evenimente cardiovasculare la vârstnici, cea mai bună opțiune pe termen lung rămâne totuși menținerea unei greutăți normale raportate la înălțime. Este evident faptul că în această categorie de vârstă există o mixtură de persoane cu diferite evoluții ponderale de-a lungul vieții, prezența excesului ponderal în acest moment fiind, se pare, un element protectiv cardiovascular (demonstrat, cel pu in, de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
autentic este, de asemenea, un adevărat mister. El te locuiește. El este centrul. Ceea ce se petrece în jurul centrului are nume, duce pe căi greșite, se îngrămădește, se destramă, poate fi gândit și exprimat. Centrul totuși este originar și rămâne așa. Înălțimile pe care le urci, adâncurile în care te prăbușești, distanța pe care ai apucat să o străbați - nu sunt, toate, nimic altceva decât reflexe ale neclintitului centru. În timp cade doar clipa descoperirii lui, o pâlpâire abia perceptibilă care face
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întâmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt legați laolaltă prin dar. Când darul vine de sus, cel dăruit trebuie să fie la înălțimea lui nu numai prin felul recules de a se bucura. Cel dăruit nu primește darul orbește; prin dar, el comunică cu dăruitorul și este atras în preajma lui. A da curs acestei chemări este unicul fel de a cinsti darul zeilor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
comune a darului. Însoțirea mâinilor nu este punctul ferm al pornirii spre centru, ci centrul însuși coborât în cei doi și instalare a lor în centru. Ei doi, laolaltă, în contopirea lor, au devenit centru. În jurul centrului nu există nimic; înălțimile urcate, prăbușirile, distanțele pe care-ai apucat să le străbați nu sunt reflexe ale neclintitului centru, ci însuși centrul trăit ca mister și ca dramă a sentimentului autentic. Orice sentiment autentic se desfășoară ca dramă. Prea delicat pentru noi, el
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
grec nu suferă deci de un exces de mobilitate, el nu „evoluează“, ci este situare fermă în orizontul unui destin. Determinant apare imobilismul lui, ființa lui turnată perfect în propriul ei contur. Tocmai de aceea, el nu cade de la o înălțime situată mai presus de sine, ci se surpă asemeni unei statui în granițele formei. În tragicul antic este exaltată limita, în cel modern, depășirea. Din toată galeria eroilor antici, Prometeu pare să fie singura abatere de la regula limitei și, de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
vis luxuriant”. Un proiect utopic și confuz, vizând, din câte se poate înțelege, reformarea justiției (în iluminările lui, el crede în posibilitatea unei „justiții ideale”) și chiar a sistemului social (întrezărind, înfrigurat, „un sistem social în stare să ridice la înălțimi necugetate idealul moralității”). Tiradele de „apostol nebun”, cuprins de delir, îi aduc mulți adepți, printre care, în Dobrogea fierbinte, frumoasa, dar ciudata, fanatica turcoaică Ijleal. Fata cu plete negre și ochi verzi se lasă îndată fascinată de „erou”. Farmecul ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
ca reprezentanți ai culturii române. Nici unul dintre politicienii-istorici menționați anterior nu se poate compara cu și nu poate egala statura lui Iorga ca istoric sau intelectual, nici în privința angajării lui în naționalismul romantic. Ceilalți politicieni-istorici nu se ridică nici la înălțimea hotărîrii lui de a-și aplica idealurile în politica reală 14. El a reprezentat cea mai extraordinară minte care i-a fost vreodată hărăzită națiunii române. Măreția lui Iorga izvorăște din talentele sale; dar proverbiala sa energie, care-l transformă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să aibă grijă numai de Biserica Ortodoxă Română, sfătuindu-și auditoriul să schimbe numele asociației lor în "Asociația Ortodoxă Română a Femeilor." Asemenea afirmații erau considerate drept îndrăznețe. A conchis afirmînd că "pînă cînd ultimul om nu va ajunge la înălțimea unei conștiințe creștine și naționaliste, Biserica Ortodoxă nu poate considera că și-a îndeplinit misiunea", și a încheiat sfidător: Am avut curajul să spun acest lucru"37. Ce i-a modelat lui Iorga naționalismul în primii lui optsprezece ani de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Napoleon). Alegoria lui Iorga îi înfierează pe colaboratorii germanilor din timpul Marelui Război: Marghiloman, Stere, Slavici și Arghezi. A scris și multe romans à clef și piese alegorice, dar nici una dintre operele lui din acest domeniu nu se ridică la înălțimea pretențiilor sale. Iorga era vanitos și a devenit oarecum obsedat de "Teatrul popular" și de importanța acestuia în educarea poporului în spiritul "naționalismului cultural". Șeicaru își amintește că sălile goale ale "Teatrului popular" îl aduceau la disperare pe Iorga. L-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
astăzi datoria și nici nu i-am făcut României vreun rău..."114 Ceea ce voia să spună era că își slujise țara bine. Numai prin muncă neobosită pentru atingerea idealurilor naționalismului său cultural putea Iorga să simtă că se află la înălțimea acestora. În memoriile lui, Iorga vorbește puțin despre soția, copiii și ceilalți membri ai familiei sale. El era figura publică a bătrînei Europe, a cărui viață publică și intimă se desfășoară paralel fără să se întîlnească niciodată. Un tablou intim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
General Activ al Ligii. I s-au alăturat și alți intelectuali refugiați, printre care frații Goga, Octavian și Eugeniu. Pe lîngă refugiați, mai erau și Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Stelian Popescu și alții; dar nimic nu se ridica la înălțimea capacității de mobilizare și a prizei în rîndul maselor a lui Iorga, mai ales în cel al tinerei generații și a corpului studențesc. Românii din Transilvania erau împărțiți în mai multe tabere. Iuliu Maniu adoptase o atitudine neutră și a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să facă parte din delegația la Conferința de Pace. Printre aceștia se numărau contele Pál Teleki, marele geograf, contele Albert Apponyi, un excelent diplomat, vorbitor al mai multor limbi străine, și, în primul rînd, istoricul Sándor Dománovszky. Iorga era la înălțimea lor ca erudiție și, mai ales, era un luptător. Iorga fusese cel care umblase ani în șir cu trenul, cu trăsura și pe jos prin toate colțurile Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei și care scrisese suficient ca să le arate românilor adevăratele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că "nici măcar întunecatul Ev Mediu nu a găsit omenirea într-o stare atît de jalnică cum este cea de acum"1. Iorga și-a intitulat cel de al treilea volum al autobiografiei sale, care trata perioada interbelică, Spre înseninare, spre înălțimi limpezi și însorite. Aceasta era dorința fierbinte a unui om trecut de 60 de ani după o luptă de o viață. Dar n-a fost să fie așa. Dimpotrivă, în întreaga lui viață nu a fost niciodată confruntat cu provocări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
zilelor noastre. După aceste masacre, Legiunea era "ca un cartof, cea mai bună parte a ei fiind sub pămînt". Garda de Fier se pomenea lipsită de conducere tocmai atunci cînd trebuia să facă față răspunderilor puterii, să se ridice la înălțimea idealurilor pe care se angajaseră să le împlinească. Iorga nu a făcut nici un comentariu în legătură cu masacrele, deși, după spusele alor lui, era foarte tulburat de metodele utilizate de regim. După asasinarea lui Călinescu, a fost numit un guvern sub conducerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În care militarii se ocupau de refugiați și de supraviețuitorii din lagăre, generalul Dwight D. Eisenhower, comandantul suprem al forțelor aliate, Îi scria lui Harry Truman Într-un raport din 8 octombrie 1945: „În anumite cazuri nu am fost la Înălțime, dar aș dori să subliniez cât de complexă este pentru Întreaga armată trecerea de la lupta militară la misiuni de repatriere și apoi la problemele sociale aparte din momentul de față”. După ce sistemul de tabere a fost pus la punct, responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rezistenței În Iugoslavia ocupată: „Într-un ținut sleit, captiv, Însângerat, două armate se cățărau ore Întregi prin ravene stâncoase ca să scape cu viață sau ca să ucidă o mână de compatrioți, adesea vecini, pe un pisc ascuțit, la 2.000 m Înălțime. Mi-am dat seama că asta era tot ce mai rămăsese din toate teoriile și viziunile noastre despre lupta țăranilor și a muncitorilor Împotriva burgheziei”. Mai la sud, pentru Grecia (ca și pentru Iugoslavia), cel de-al doilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Pompei”. Carlo Levi, doctorul piemontez exilat de Mussolini ca pedeapsă pentru activitatea lui din Rezistență, făcea observații similare În Hristos s-a oprit la Eboli, bine cunoscuta-i povestire (publicată În 1945) despre viața Într-un sătuc Îndepărtat de pe Înălțimile golașe din sudul Italiei. Dar Sudul nu era doar neschimbat de secole; era sărac. O anchetă parlamentară din 1954 releva că 85% dintre cele mai sărace familii italiene trăiau la sud de Roma. Un muncitor rural din Apulia, În sud-estul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mică „eroare”, de teamă să nu provoace reacții ce ar fi făcut să pălească evenimentele din 1956 din Polonia și chiar Ungaria. Destalinizarea În Cehoslovacia a fost așadar deliberat amânată cât mai mult cu putință - chiar monumentul lui Stalin de pe Înălțimile din apropierea Pragăi, ca și copia la scară mai redusă din capitala slovacă Bratislava au rămas intacte până În octombrie 196210. Urmările revoluției sociale comuniste au fost resimțite În Cehoslovacia mai puternic decât oriunde, În mare măsură pentru că, așa cum am văzut, era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
greu de explicat în cuvinte omenești. Credința Legionară se cucerește pas cu pas, treaptă cu treaptă, căderi și înălțări, mormânt lângă mormânt. Legionarul chinuit de toate frământările și greutățile omenești, lovit de toate mișeliile dușmanului, în anevoiosul său drum adulmecă înălțimile și azurul cerului și urcă către Dumnezeu, Golgota dată lui. Mișcarea Legionară e armonie de suflete. Tot legionarul se împlinește numai în cadrul acestei armonii. El merge pe linia onoarei, a trăirii aspre și severe. El este omul măsurii, bunului simț
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
răpuse de grele morți!... Cu ochii duși dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune. Atunci, plin de înflăcărare și nădejdi, urcam înălțimi și biruiam prăpastii adânci. Mă năpădesc gânduri învolburate care răscolesc în suflet nori negri, șuvoaie de pătimiri înroșindu-mi fața și înmulțindu-mi bătăile inimii acum când le retrăiesc... Timpul s-a grămădit în oasele mele, mult chinuite și pângărite
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dumnezeu. Căpitanul a fost o revelație care, cu voia lui Dumnezeu și cu propria jertfă, a statornicit legi și a trăit după lege în slujba neamului și a lui Hristos. Națiunea e un mister. Un suflet colectiv care coboară din înălțimile cerului și are o misiune. Dimensiunea ajutorului reciproc nu are limite, nu are terminal. Să nu cădem în păcatul de a rămâne indiferenți la intemperiile prin care trecem. Dragostea pentru neam e primită și plăcută lui Dumnezeu, căci ea îmbrățișează
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
grijă țărâna pentru a contura „straniile” oseminte, negru destin. Familiile îndurerate încercau să-și recunoască pe cel drag după un semn știut din timpul vieții lor. Aici, la deshumarea lor, s au vărsat lacrimi multe. Căpitanul a fost recunoscut după înălțime și după săculețul cu pământ ce-l purta veșnic din tinerețe. Echipa de legionari care lucra la dezgroparea celor 14 victime, cutremurați de acest îngrozitor tablou, gâfâind de efort și tulburați sufletește, nu s-a putut stăpâni, a pătruns în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
transfer la închisoarea militară, apoi acasă. După 21 ianuarie 1941, echipa legionară care a lucrat la dezgropare a fost executată din ordinul lui Ion Antonescu, disprețuind orice fărâmă de justiție. Tenebra lui josnicie a primit și ea răsplata cuvenită. Din înălțimea cerului, Căpitanul se roagă: „Adu ți aminte, Doamne, de toți ai mei. Primește-i sub scutul Tău. Iartă-i și odihnește-i în pace. Celor vii dă-le tărie și biruință asupra potrivnicilor, ca România Legionară să înflorească și să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]