30,305 matches
-
93-lea Congres, sesiunea I, 1973, CIXX, 39383 1616 Interviu luat de autor lui Corneliu Bogdan, 11 aprilie 1987 1617 Departamentul Comerțului, SUA, East-West Trade: American-Romanian Economic Accords, 1973-1974, I-VII, 31 p., dosarul Rom 6/24/75, cutia 315, colecția Seidman, Biblioteca GRF 1618 Ibidem, pp. 6-8 1619 Listă de invitați, 4 decembrie 1973, dosarul Ex FG 11; 12/1/73-12/31/73, cutia 8, FG 11 (Stat), dosare pe subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1620 Public Papers
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
States, Richard Nixon, 1973, Tipografia Guvernului SUA, Washington, D.C.,1975, pp. 992-994 1621 Ibidem, de la p. 997 1622 Departamentul de Comerț al SUA, East-West Trade: American-Romanian Economic Accords, 1973-1974, I-VIII, 31 p., dosarul Rom. 6/24/75, cutia 315, colecția Seidman, Biblioteca GRF 1623 Ibidem, p. 9 1624 Ceaușescu, România pe drumul..., IX, 651 1625 Ibidem, pp. 663-665 1626 Această recepție a fost cît pe ce să se transforme într-un dezastru pentru români. La întîlnirea de pe 4 decembrie, președintele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Soviet Bloc, "Orbis", Fall, 1976, p. 725 1654 Ceaușescu, România pe drumul..., IX, 280. 1655 Ibidem, X, 48. 1656 Departamentul de Comerț al SUA, East-West Trade: American-Romanian Economic Accords, 1973-1974, de la p. 12, dosarul Rom. 6/24/75, cutia 315, colecția Seidman, Biblioteca GRF 1657 Raport, 17 mai 1976, pp. 20-21, 33-34, dosarul TA6 Centre comerciale, cutia 30, dosare pe subiecte, ACCA, Biblioteca GRF 1658 Congresul SUA, Un compendiu de documente supuse atenției Comitetului Economic Mixt, East European Economies, Post-Helsinki, al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1977, de la p. 1242; apoi, Comitetul Economic Mixt al Congresului, East European Economies, 1977. 1659 Ibidem, p. 1343; Departamentul de Comerț al SUA, East-West Trade: American- Romanian Economic Accords, 1973-1974, de la p. 26, dosarul Rom. 6/24/75, cutia 315, colecția Seidman, Biblioteca GRF. 1660 Comitetul de Finanțe al Senatului, Legea reformei comerțului din 1973, 1974, de la p. 1786 1661 Memoriu, W.D. Eberle către Henry Kissinger, 17 aprilie 1974, 2 p., anexă, dosarul ExTA (Comerț); 74 aprilie, 8 aprilie, TA
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Colecția ACADEMICA 250 Seria Istorie cultural\ și social\ Mihai Stelian RUSU este doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce pot fi numite, apropriind creativ noțiunea lansată de B. Stock (1983), "comunitățile textuale ale națiunii", organizate în jurul citirii în comun a unei colecții de texte tipărite în limba vernaculară. Literaturile naționale s-au dezvoltat din limbile populare, care datorită eterogenității și variațiilor lor regionale erau în mare nevoie de standardizare. Ca urmare, limbile naționale au fost supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este reconstituit traseul evolutiv, punctat de momente de torsiune, al memoriei naționale. Pe plan metodologic, obiectivul final al lucrării acela de a decela procesul de construire și reconstruire discursivă a memoriei istorice românești este urmărit prin analiza discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în cetățeni patrioți francezi. Solidaritățile pre-naționale, în special cele confesionale și regionale, trebuiau măturate și înlocuite cu solidaritatea națională. Monografia lui E. Weber arată că, în plin secolul al XIX-lea, mult după ce intelectualii au introdus ideea de națiune în colecția platoniciană a formelor ideale după care trebuie organizată politic realitatea socială, societatea franceză era departe de a fi omogenă, unitară și integrată intern. Franceza era vorbită doar de o minoritate concentrată în Île-de-France, care forma o enclavă lingvistică înconjurată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi formulate prin analiza discursivă a cărților școlare de istorie națională publicate în ultimele două secole de existență istorică românească (din 1839, anul apariției primului manual de istorie în țările române, până în ziua de astăzi). Eșantionul supus analizei cuprinde o colecție de aproximativ o sută de manuale de istorie și alte cărți școlare (abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, manuale de cultură civică). O analiză exhaustivă, care să cuprindă întreaga colecție de manuale de istorie publicate în literatura didactică românească, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
române, până în ziua de astăzi). Eșantionul supus analizei cuprinde o colecție de aproximativ o sută de manuale de istorie și alte cărți școlare (abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, manuale de cultură civică). O analiză exhaustivă, care să cuprindă întreaga colecție de manuale de istorie publicate în literatura didactică românească, nu a fost posibilă din rațiuni ce țin atât de indisponibilitatea materialelor cât și de imposibilitatea de procesare analitică a unui volum atât de mare de lucrări. În aceste condiții, utilizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât de indisponibilitatea materialelor cât și de imposibilitatea de procesare analitică a unui volum atât de mare de lucrări. În aceste condiții, utilizarea unui eșantion s-a dovedit a fi singura soluție fezabilă. Totuși, volumul mare de lucrări incluse în colecția de manuale analizate discursiv, precum și scrupulozitatea de a include în eșantion manuale publicate pe întreaga perioadă supusă analizei fac ca acesta să fie, dacă nu reprezentativ, atunci, cât de cât, ilustrativ pentru tradiția pedagogică românească. O ultimă remarcă merită punctată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
periodizarea istoriei. Un alt sistem de mapare a trecutului îl formează periodizarea evenimențială, în care faliile ce separă plăcile temporale sunt evenimente considerate a fi cruciale prin aceea că semnalează turnura înspre o altă direcție a istoriei. În istoria universală, colecția privilegiată de astfel de evenimente consecinționale include anul 476 e.n. simbolizând sfârșitul Imperiului Roman, 1453 cucerirea Constantinopolului de către turci, 1492 an multi-referențial întrucât semnifică atât "descoperirea" Americii, cât și expulzarea evreilor din Spania concomitent cu finalizarea Reconquistei; în fine, 1789
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Numărul tuturor acestor tablouri nu este specificat, însă e de presupus că se ridică la ordinul a câtorva zeci de mii.) Cultul dinastic a fost consolidat iconografic prin distribuirea între 1922 și 1926 a 17.300 de tablouri ale suveranilor, colecție întregită de 1.000 de exemplare cu portretul Principelui Moștenitor. În aceeași perioadă au fost redistribuite din depozitele cu material didactic din timpul războiului 59.449 de tablouri ale suveranilor și ale altor figuri istorice de prim rang, precum și 224
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea, în care face o fizionomie a spiritualității extremiste prevalente în Anii treizeci, conține o impresionantă colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse in extenso, care reușesc să șocheze lectorul prin vitriolantele vituperații adresate programului reformator urmărit de generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive parlamentarismul, sistemul electoral fundamentat în instituția votului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză tematică detaliată a materialului publicistic cenzurat este disponibilă în Costea, Király și Radosav, 1995, pp. 68-70). Masivitatea fondului de lucrări interzise îl autorizează pe Ș. Papacostea (1996) să caracterizeze colecția supusă interdicției cu denumirea de "Index librorum prohibitorum" (p. 188). Colecția de cărți interzise public a fost, după 1948, îmbogățită și secretizată, continuându-și existența clandestină în "fondurile secrete" până la sfârșitul regimului în 1989 (Costea, Király și Radosav, 1995, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tematică detaliată a materialului publicistic cenzurat este disponibilă în Costea, Király și Radosav, 1995, pp. 68-70). Masivitatea fondului de lucrări interzise îl autorizează pe Ș. Papacostea (1996) să caracterizeze colecția supusă interdicției cu denumirea de "Index librorum prohibitorum" (p. 188). Colecția de cărți interzise public a fost, după 1948, îmbogățită și secretizată, continuându-și existența clandestină în "fondurile secrete" până la sfârșitul regimului în 1989 (Costea, Király și Radosav, 1995, p. 7). Anul 1948 a reprezentat, neîndoielnic, jalonul decisiv în ruperea cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pp. 751, 773). Cultul iconic al personalității vizuale a liderului trebuie suplimentat cu cultul textual al personalității intelectuale a conducătorului partidului. Pe lângă cele patru portrete în care este imortalizat Gheorghiu-Dej în rolurile de revoluționar, respectiv om de stat, trebuie menționată colecția impresionantă de citate reproduse din opera secretarului de partid, folosite ca armătură teoretică a interpretării istorice expusă de manual. Pe planul iconografiei politice, portretistica dejistă nu depășește însă limitele convenționale deja stabilite în publicistica școlară românească. Proporțiile portretisticii dejiste și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a ațâțat atâtea pasiuni politice în istoriografiile celor două țări, a cunoscut un nou capitol. În aceleași cadențe discursive ale istoriei militantiste de secol al XIX-lea, manualele postcomuniste au reinstrumentat cazul istoriografic împotriva "netemeiniciei teoriei imigraționiste", mobilizând o impresionantă colecție de probe moștenite de la acțiunile similare întreprinse de A.D. Xenopol, care ar atesta "continuitatea lor în spațiul carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 59). Mărturiile epigrafice ale continuității, dovezile arheologice ale continuității, dovezile numismatice ale continuității și dovezi lingvistice ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să ne învețe pentru viitor. "Historia magistra vitae" clasica formulă a lui Cicero cum că "Istoria este învățătorul vieții" este relegată în colecția de citate anacronice. De la mesianism național la contingență istorică. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conștiința istorică românească este insuflată de ideea mesianismului național convingerea cvasi-religioasă în misiunea politică a poporului român de a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Laurian, A.T. (1853). Istoria Romaniloru. 3 volume, Iași [Cu alfabet de tranziție]. Lovinescu, E. (1997). Istoria civilizației române moderne. București: Minerva. Maior, P. (1990). Istoria pentru începutul romanilor în Dachia. Iași: Junimea. Marin, V. (1977). Crez de generație. München: Colecția Europa, Reimprimare a Ediției a II-a, București: Tipografia "Bucovina" I.E. Toronțiu, 1937. Mehedinți, S. (2002). Poporul. București: Albatros. Melidon, R.G. (1874). Manualul invĕtietorului sau Elemente de pedagogie practica în usul șcólelor populare. Bucuresci: Tip. Naționala, ant. C. N. Rădulescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei entități sociale. 7 Mulțumesc pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziție o copie scanată a acestui volum rar, care nu se găsește în colecțiile bibliotecilor clujene. Pentru restul colecției de manuale, recunoștința mea are o destinație instituțională: Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, al cărei fond de carte l-am exploatat în cadrul sălilor de lectură, Bibliotecii de cercetare a Georg-Eckert-Institut (GEI). Leibniz-Institut für
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe această cale doamnei Alina Lemnean, de la Biblioteca Județeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, care a avut amabilitatea de a-mi pune la dispoziție o copie scanată a acestui volum rar, care nu se găsește în colecțiile bibliotecilor clujene. Pentru restul colecției de manuale, recunoștința mea are o destinație instituțională: Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, al cărei fond de carte l-am exploatat în cadrul sălilor de lectură, Bibliotecii de cercetare a Georg-Eckert-Institut (GEI). Leibniz-Institut für internationale Schulbuchforschung din Braunschweig, Germania
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
8.132.740 erau români, germani, ruteni, sârbi, croați etc., adică 48,6 la sută. Dacă includem și țările croato-slovene, în Regatul ungar populația maghiară reprezenta doar 45,4 la sută (Goldiș, 1976, p. 89). 12 Exemplarul consultat, disponibil în colecția Bibliotecii de Litere a Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la țărani doar în limita diurnei acordate, dar cream de fiecare dată o ambianță plăcută, care a durat ani de zile. La finalul taberei, artiștii donau foarte multe lucrări, care s-au adunat la Centrul de Creație, constituindu-se o colecție foarte bogată la Muzeul de Artă, inclusiv cu naivi din țară. Din păcate, unul din directorii muzeului a scos lucrările din instituție, spunând că nu au ce căuta acolo, așa că o comoară a artei naive s-a risipit, în condițiile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Din păcate, unul din directorii muzeului a scos lucrările din instituție, spunând că nu au ce căuta acolo, așa că o comoară a artei naive s-a risipit, în condițiile în care alții dau bani grei pentru a constitui o asemenea colecție. Și era o colecție reprezentativă, adunată în ani de zile, așa cum se face acum la muzeul din Pitești. Dacă Vaticanul și Muzeul de Artă din Roma au secții de ară naivă, nu-i stătea bine Bacăului să o păstreze? S-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]