31,086 matches
-
trei coridoare majore de migrație a păsărilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei - traseul East Elbic (pe tot traseul râului Prut), traseul Carpatic (care se regăsește de-a lungul râului Siret) și traseul Pontic (spre nordul continentului european) . Teritoriul parcului exceptând Lacul Brateș, a fost declarat Sit de Importanță Comunitară (SCI) ROSCI 0105, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000, prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, nr. 1964 din 13.12.2007, iar întreg teritoriul parcului a fost desemnat
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Avifaunistică (SPA) în cadrul rețelei ecologice europene Natură 2000. Parcul se află în sudul și estul județului Galați, având următoarele limite: Are o lungime de 145 km și din suprafața să, 62% este ocupat de diferite ecosisteme acvatice (curs de apă, lacuri, bălti sau zone mlăștinoase), 25% este ocupată de păduri de lunca, 6 % pășuni, 7% terenuri agricole, construcții, drumuri și altele, iar culturile agricole ocupă un foarte mic procent de 4%. Se mai găsesc pajiști umede și alte tipuri de ecosisteme
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălti și mlaștini). Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) și 209,4 m pe Dealul Cocosului. Lunca Prutului are altitudini de 10-20 m în partea nordică (la nord de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
partea nordică (la nord de Oancea) și sub 10 m spre vărsarea în Dunăre. Valorile altitudinii cresc spre nord și spre vest. Este alcătuită din râul Prut și afluenții lui (Horincea, Oancea, Seaca, Stoeneasca, Brănești) și Chineja (se varsă în Lacul Brateș). Este temperat - continentală cu puternice influențe excesive. Zone de conservare specială: Arii naturale protejate cu regim de rezervație naturală: Arealul parcului se suprapune peste Situl de Importanță Comunitară “Lunca Joasă a Prutului”, în proporție de 98%, iar în cazul
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
proporție de 98%, iar în cazul Ariei de Protecție Specială “Lunca Prutului -Vlădești - Frumușița” procentul este de 63%. Principalele ecosisteme existente în Lunca Joasă a Prutului Inferior sunt cele acvatice (cca. 60% din suprafața) - reprezentate de răul Prut, fluviul Dunărea , lacuri și bălti naturale sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
permis emis de Asociația Pescarilor Sportivi. Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice între municipiul Galați și Complexul Mata - Rădeanu. Turiștii au astfel posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, migrează sau se hranesc în teritoriu în următoarele puncte: Lacul Brateș, Lacul Vlăscuța, Lacul Vlădești, Lacul Pochina, Zona Șivița, Baltă Mata - Rădeanu. Există aviziere și panouri de informare. Localitățile limitrofe parcului posedă unele resurse arheologice și istorice. Există vestigii ce datează din paleoliticul final și urme ale diverselor culturi (Monteoru
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
de Asociația Pescarilor Sportivi. Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice între municipiul Galați și Complexul Mata - Rădeanu. Turiștii au astfel posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, migrează sau se hranesc în teritoriu în următoarele puncte: Lacul Brateș, Lacul Vlăscuța, Lacul Vlădești, Lacul Pochina, Zona Șivița, Baltă Mata - Rădeanu. Există aviziere și panouri de informare. Localitățile limitrofe parcului posedă unele resurse arheologice și istorice. Există vestigii ce datează din paleoliticul final și urme ale diverselor culturi (Monteoru, Gumelnița, Folțesti-
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Pescarilor Sportivi. Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice între municipiul Galați și Complexul Mata - Rădeanu. Turiștii au astfel posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, migrează sau se hranesc în teritoriu în următoarele puncte: Lacul Brateș, Lacul Vlăscuța, Lacul Vlădești, Lacul Pochina, Zona Șivița, Baltă Mata - Rădeanu. Există aviziere și panouri de informare. Localitățile limitrofe parcului posedă unele resurse arheologice și istorice. Există vestigii ce datează din paleoliticul final și urme ale diverselor culturi (Monteoru, Gumelnița, Folțesti- Usatovo) precum și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice între municipiul Galați și Complexul Mata - Rădeanu. Turiștii au astfel posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, migrează sau se hranesc în teritoriu în următoarele puncte: Lacul Brateș, Lacul Vlăscuța, Lacul Vlădești, Lacul Pochina, Zona Șivița, Baltă Mata - Rădeanu. Există aviziere și panouri de informare. Localitățile limitrofe parcului posedă unele resurse arheologice și istorice. Există vestigii ce datează din paleoliticul final și urme ale diverselor culturi (Monteoru, Gumelnița, Folțesti- Usatovo) precum și vestigii sau
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
în arealul satului Nucu, datarea situând activitatea desfășurată aici în intervalul secolelor XVI-XIX. Este posibil să mai fie și alte chilii rupestre încă neexplorate, cum este și peștera de la Brăești de pe culmea "Hânsarului", aflată la câteva sute de m de Lacul Hânsaru. Se află în satul de reședință al comunei Brăești la 2 km nord-vest de acesta, pe malul drept al Bălănesei, pe partea vestică a "Văii lui Șerb". Este compus dintr-o încăpere,o intrare înaltă și un etaj superior
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
sud de vârful Ivănețu există un larg platou (Plaiul Nucului) la 850 - 950 m, martor dintr-o extinsă suprafață de nivelare. Pe el se află câteva suprafețe cu rol de microdepresiuni, măi reprezentativă fiind aceea în care se află cantonat Lacul Mociaru. Această a rezultat prin dizolvarea sării din adânc urmată de procese de tasare. La contactul dintre munte și Subcarpați în bazinul văii Jgheabului - afluent al Slănicului, există câteva platouri la 500 - 650 m unde sarea apare la zi. Dizolvarea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
râul Buzău, care adună în zona Geoparcului de pe pe stânga Sibiciul, Bălăneasa, Sărățelul, Slănicul și Câlnăul. La nord Râmnicul - al doilea rău ca mărime din zona - drenează de pe câțiva dintre versanții nordici ai Geoparcului apele. Rețeaua hidrografica este completată de lacuri a caror geneză este legată de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare cum sunt lacurile de pe Platoul Meledic, sau de lacuri precum Mociaru de pe versantul estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
La nord Râmnicul - al doilea rău ca mărime din zona - drenează de pe câțiva dintre versanții nordici ai Geoparcului apele. Rețeaua hidrografica este completată de lacuri a caror geneză este legată de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare cum sunt lacurile de pe Platoul Meledic, sau de lacuri precum Mociaru de pe versantul estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori de pe Valea Grabicina sau de la Odăile ori Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
ca mărime din zona - drenează de pe câțiva dintre versanții nordici ai Geoparcului apele. Rețeaua hidrografica este completată de lacuri a caror geneză este legată de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare cum sunt lacurile de pe Platoul Meledic, sau de lacuri precum Mociaru de pe versantul estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori de pe Valea Grabicina sau de la Odăile ori Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de favorabilă din punct de vedere biogeografic
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
nordici ai Geoparcului apele. Rețeaua hidrografica este completată de lacuri a caror geneză este legată de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare cum sunt lacurile de pe Platoul Meledic, sau de lacuri precum Mociaru de pe versantul estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori de pe Valea Grabicina sau de la Odăile ori Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de favorabilă din punct de vedere biogeografic, fiind situat în regiunea biogeografica continentală, însă la joncțiunea
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
pe alte 3 pietre mai mici, creând imaginea unei mese dacice cu trei picioare. Unele legende spun că de aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a înființat orașul București, azi capitala României, altele leagă denumirea de haiducul Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Bucur. Pădurea Lacurile Bisoca este o rezervație mixtă forestiera botanica și geologică, situată pe raza comunei Bisoca din județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera de 216 ha ce se află în bazinul superior al pârâului
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
județul Buzău, pe teritoriul satului Recea. Este importantă prin arboretul de pin silvestru ( Pinus sylvestris) existent aici, arboret asociat unui grup de lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera de 216 ha ce se află în bazinul superior al pârâului Jgheab (afluent de stingă al Slănicului), pe fata estică a culmii Breazău. Este importantă pentru valoarea geofondului și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
format prin acumulare de marna albă cinerită. Platoul Meledic este o rezervație naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești. Se identifică atât prin multiple formațiuni carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare și Lacul Castelului. În străfundurile platoului și în zona limitrofa pârâului Jgheab se află 47 de peșteri, dintre care „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului, este a doua
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
este o rezervație naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești. Se identifică atât prin multiple formațiuni carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare și Lacul Castelului. În străfundurile platoului și în zona limitrofa pârâului Jgheab se află 47 de peșteri, dintre care „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului, este a doua peșteră în sare că lungime, din lume. Lacul Mare
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești. Se identifică atât prin multiple formațiuni carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare și Lacul Castelului. În străfundurile platoului și în zona limitrofa pârâului Jgheab se află 47 de peșteri, dintre care „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului, este a doua peșteră în sare că lungime, din lume. Lacul Mare, pe marginea căruia
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
fiind Lacul Mare și Lacul Castelului. În străfundurile platoului și în zona limitrofa pârâului Jgheab se află 47 de peșteri, dintre care „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului, este a doua peșteră în sare că lungime, din lume. Lacul Mare, pe marginea căruia se află o pensiune și un camping, are în apropiere 25 de sculpturi din lemn aparținând unei tabere de sculptură. Sunt izvoare sulfuroase, în satul Brebu din comuna Lopătari. În comuna Mânzălești, în jurul Platoului Meledic sunt
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
limitrof satului Ploștina din comuna Lopătari, pe dreapta Slănicului. Plaiul și Culmea Războiului - aflate în prelungirea vârfului Ivănețu spre nord-est, oferă frumoase puncte de belvedere asupra masivelor Penteleu și Podu Calului Vârful Ivănețu - este cel mai înalt vârf al masivului. Lacul Mocearu este situat în arealul administrativ al comunei Chiliile, la sud‐vest de Lopătari. Este înconjurat de pădure, fiind limitrof satului Plaiul Nucului. Accesul se realizează printr-o derivație cu statut de drum comunal, din DJ203K de pe porțiunea Lopătari - Plaiul
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietrișuri slab consolidate), dispuse vertical. Este un grup de 7 contraforturi de gresie întrepătrunse de vai împădurite, situate asemenea dinților unui pieptene în arealul limitrof poienii. Pe culmea Ivănețu sunt mai multe lacuri care au luat naștere între valuri de alunecare. Cele mai numeroase se află pe valea Hânsarului. Dintre ele se detașează "Lacul Tâlharilor" (sau "Lacul Hânsaru") , mai mare, aflat pe treaptă superioară de alunecare (900 m), la baza unei vechi râpe
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
întrepătrunse de vai împădurite, situate asemenea dinților unui pieptene în arealul limitrof poienii. Pe culmea Ivănețu sunt mai multe lacuri care au luat naștere între valuri de alunecare. Cele mai numeroase se află pe valea Hânsarului. Dintre ele se detașează "Lacul Tâlharilor" (sau "Lacul Hânsaru") , mai mare, aflat pe treaptă superioară de alunecare (900 m), la baza unei vechi râpe de desprindere și trei ochiuri circulare (cu diametru de 5—12 m) dispuse pe treptele mijlocii ale corpului alunecării. "Lacul Mistreților
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]