30,037 matches
-
Γήσβορο) și a devenit prieten cu maistrul Giannis Kalkounis (Γιάννης Καλκούνης). A fugit la scurtă vreme cu Eleni, fiica lui Kalkounis, și au avut împreună opt copii. Pe la sfârșitul acestei perioade, războiul și moartea soției sale au adus o mare suferință în familia lui. Toate aceste necazuri i-au zdruncinat echilibrul sufletesc, iar Zorbas a părăsit orașul Palaiochori, plecând la Eleftherohori, Pieria, la numai 8 km de Kolindros, unde trăia fratele său, medicul Ioannis Zorbas. În 1915 s-a hotărât să
Gheorghios Zorbas () [Corola-website/Science/336730_a_338059]
-
coborârea buștenilor. Zilele ulterioare Paștelui sunt marcate de două tragedii: o frumoasă văduvă, pe care o râvneau toți bărbații satului și cu care naratorul petrecuse o noapte de amor, este decapitată public, iar madame Hortense moare după câteva zile de suferință, în urma unei febre galopante. Experimentul ingineresc conceput de Zorbas eșuează, iar instalația de transport a buștenilor se prăbușește. Naratorul reușește să-și depășească principalul demon interior (acel „nu interior”, pe care îl echivalează cu „vidul”, dar și cu Buddha) și
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Vitele legate de niște stâlpi erau tăiate pe loc, bucăți de carne erau aruncate pe jos, sângele curgea din toate direcțiile și gunoiul acumulat nu era evacuat.” Filantropul evreu britanic de origine sefardă Sir Moses Montefiore a fost impresionat de suferința provocată de supraaglomerarea și bolile din Cartierul evreiesc și a hotărat înființarea pentru evrei a unui spital în afara zidurilor cetății.În acest scop el a cumpărat un teren de pământ la circa jumătate de kilometru de Poarta Jaffa pe o
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
23 de pe Paseo de la Independencia din Zaragoza și cea din Teruel, cu unele călătorii ocazionale la Madrid, Barcelona, Paris sau Milano, la spectacole de operă în săli precum Liceo din Barcelona sau Scală din Milano. În copilărie a avut o suferință îndelungată, de pe urma căreia a rămas, pentru o bună parte a vieții, cu o sănătate delicată. În anii ’60 a locuit la Paris, Cannes și Montecarlo. În mai 1968 îl cunoaște pe diplomatul spaniol Fausto Navarro Izquierdo , și el aragonez, deși
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
celei mai mari demonstrații feministe anti-britanice. În același an a fost aleasă președintele Comitetului Central Wafdist. In 1923, a înființat Uniunea Feministă, care activează în continuare ca o organizație non-profit. Membrii uniunii s-au concentrat pe mai multe subiecte, incluzând suferința femeii și educația. Huda a fost de asemenea înverșunată împotriva restricțiilor impuse asupra vestimentației și libertății de mișcare a femeilor, care au fost o parte importantă a vieții în cadrul haremului. Huda a evoluat ca feministă de-a lungul vieții sale
Huda Sha'arawi () [Corola-website/Science/336833_a_338162]
-
biblioteca familiei. Ellis credea că împrejurările dificile din copilărie l-au facut sa devină un eficient și tenace rezolvator de probleme și să-și folosească calitățile intelectuale în găsirea soluțiilor optime în confruntarea cu greutățile vieții, în loc de a capitula în fața suferinței emoționale. Ellis a învățat la o școală comercială până la vârsta de 16 ani, terminând pe locul 7 dintre 150 elevi. Voia să devină scriitor, dar înțelegând ca va trebui să se întrețină singur pâna ce va reusi ca scriitor, s-
Albert Ellis () [Corola-website/Science/336806_a_338135]
-
fost ucis la vârsta de 22 de ani la 17 iulie 1936, atunci când o grenadă a explodat în mâinile lui, în casa familiei. Mikhael Strelitz a fost arestat de britanici și torturat. Nu și-a mai revenit niciodată de pe urma acestor suferințe. În urma arestării lui Raziel pe 19 mai 1939, Kalai a fost numit în funcția de "comandant-șef" al Irgunului. La prima întâlnire pe care a prezidat-o, Kalai a decis să acționeze pe două fronturi: continuarea acțiunilor de apărare împotriva
Hanoch Kalai () [Corola-website/Science/336854_a_338183]
-
italiană și ceea ce crede el a fi o lipsă a tradițiilor italiene în opere ca "Ugali a tanti" (1963), "La formidabile rivolta", "Tre Italiani". În scrieri ca "L'andazo" (1968), "La corruzione" (1984) sau "Tre squili per Lola" (1989) descrie suferința societății italiene. A scris romanul istoric și polițist "I sicari di Trastevere" ("Ucigașii din Trastevere") - Mazzucco descrie uciderea prin înjunghiere a unui editor la Carnavalul din 1875. "I sicari di Trastevere" este singurul său roman deși a intenționat să scrie
Roberto Mazzucco () [Corola-website/Science/336855_a_338184]
-
depresia/ muscă sâcâitoare/ durere surdă de cap/ stă după colț la pândă (depresia). Miniaturi remarcabile transpun cititorul în starea de grație a marii poezii. Nostalgii și tristeți în surdină izbutesc să tulbure prin delicatețe mai abitir decât etalarea agresivă a suferinței: degetele lui/ răscolesc lin frunzișul/ cum ar cânta din liră// pasărea ghem de cremene/ se întoarce cu vântul/ aprinde/ rugul frunzelor/ coboară soarele/ și cuprinde poalele veșmântului/ și mistuie încet (soare de toamnă). Imagini de finețea stampelor pe mătase se
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
presiune nejustificată. Dacă vrem să cultivăm un spirit cu adevărat democratic, nu ne putem permite să fim intoleranți. Intoleranța trădează lipsa de credință în propria cauză." Nesupunerea civilă și refuzul cooperării, așa cum este practicată sub Satyagraha se bazează pe "legea suferinței", o doctrină care susține că acceptarea suferinței este un mijloc pentru un scop. Acest scop, de obicei, implică o înălțare morală sau progresul unui individ sau al unei societăți. Prin urmare, refuzul cooperării în Satyagraha este de fapt un mijloc
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
spirit cu adevărat democratic, nu ne putem permite să fim intoleranți. Intoleranța trădează lipsa de credință în propria cauză." Nesupunerea civilă și refuzul cooperării, așa cum este practicată sub Satyagraha se bazează pe "legea suferinței", o doctrină care susține că acceptarea suferinței este un mijloc pentru un scop. Acest scop, de obicei, implică o înălțare morală sau progresul unui individ sau al unei societăți. Prin urmare, refuzul cooperării în Satyagraha este de fapt un mijloc de a asigura cooperarea adversarului în conformitate cu adevărul
Satyagraha () [Corola-website/Science/337194_a_338523]
-
Rusia, au redactat un memoriu similar adresat generalului Prezan, rămas și acesta fără efect. Un nou memoriu pe aceeași temă a venit din partea lui Tăslăuanu la începutul anului 1917. Turnura pe care au luat-o în 1916 operațiile militare, toate suferințele și lipsurile care s-au asociat cu retragerea în Moldova, precum și pierderile enorme de material în campania anului 1916 au făcut ca problema constituirii Corpului de Voluntari să fie amânată, în lipsa unor cantități suficiente de echipament, armament și muniție, precum și
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
trebuie precizat faptul că nu toate tipurile de tratamente aspre cad sub incidența domeniului de aplicare a art. 3. CEDO a clarificat că maltratarea trebuie să atingă un prag minim de gravitate[18]. Altfel spus, trebuie determinat punctul de la care suferința produsă unei persoane nu poate fi considerată o simplă brutalitate produsă, ci "suficient de gravă" pentru a putea fi calificată ca tratament inuman ori degradant sau chiar tortură[19]. Aprecierea acestui criteriu este "relativă", depinzând de toate circumstanțele cauzei, precum
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate". Această intensitate se determină prin
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate". Această intensitate se determină prin "elemente subiective", precum sexul, vârsta, starea de sănătate a victimei, sau
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
înfrângă rezistența fizică și morală[26]. În cauza "Kurt c. Turciei" (1998), incertitudinea și temerile încercate de reclamantă, mamă a unui băiat dispărut în cadrul unor operațiuni militare turcești în regiunea locuită în majoritar de kurzi, sentimente care i-au cauzat suferințe mentale grave și profundă neliniște, au fost considerate tratament inuman și degradant[27]. Cu privire la deținuți, statele contractante au obligația de a veghea ca oricărui deținut să-i fie asigurate condiții care sunt compatibile cu respectul demnității umane și cu adaptarea
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
-i fie asigurate condiții care sunt compatibile cu respectul demnității umane și cu adaptarea unor modalități de executare a pedepsei privative de libertate astfel încât acesta să nu fie supus unor tratamente sau situații umilitoare ce ar excede nivelul inevitabil al suferințelor inerente detenției. De exemplu, "uzul forței fizice împotriva unei persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare la comportamentul" acelei persoane constituie tratament degradant[28]. În cauza "Barbu Anghelescu c. României" (2004), CEDO a condamnat
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
primii pe reclamant, fără ca recurgerea la forță să fie cerută de comportamentul acestuia[29]. Cu privire la tratamentele inumane, în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978), acestea au fost definite pentru prima dată ca fiind acte săvârșite cu intenția de a cauza suferințe intense victimei și care provoacă victimei leziuni sau suferințe fizice și morale susceptibile să producă puternice tulburări psihice. Atunci, Curtea a făcut referire la tehnicile de interogatoriu de dezorientare și privare senzorială care sunt utilizate cumulativ și cu premeditare[30
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
cerută de comportamentul acestuia[29]. Cu privire la tratamentele inumane, în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978), acestea au fost definite pentru prima dată ca fiind acte săvârșite cu intenția de a cauza suferințe intense victimei și care provoacă victimei leziuni sau suferințe fizice și morale susceptibile să producă puternice tulburări psihice. Atunci, Curtea a făcut referire la tehnicile de interogatoriu de dezorientare și privare senzorială care sunt utilizate cumulativ și cu premeditare[30]. În cauza "Campbell și Cosans c. Regatului Unit"(1982
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
-le și pe acestea. Curtea exprimase punctul de vedere că autorii Convenției au folosit cele 3 noțiuni cu intenția clară de a face diferența între acestea. S-a urmărit în special atașarea unui stigmat special tratamentului inuman intenționat care cauzează suferințe foarte grave și crude[33]. 1.4. Tortura Deși nu există o definiție a torturii în Convenție, CEDO a preluat de multe ori o parte a definiției din Convenția ONU pentru prevenirea torturii din 1987. În art. 1 al acesteia
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
preluat de multe ori o parte a definiției din Convenția ONU pentru prevenirea torturii din 1987. În art. 1 al acesteia se enunță că termenul „tortură“ desemnează "orice act" prin care se provoacă unei persoane, cu "intenție", o "durere sau suferințe puternice", de natură fizică sau psihică, în special cu "scopul" de a obține, de la această persoană sau de la o persoană terță, "informații" sau mărturisiri, de a o "pedepsi" pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
sau este bănuită că l-a comis, de a o "intimida" sau de a face "presiune" asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau suferință sunt provocate de către un "agent al autorității publice" sau orice altă persoană care acționează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane. Doctrina[34] identifică 4 elemente esențiale care, întrunite, constituie tortură
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
o presupune tortura este indiscutabilă. Dacă doctrina[35] consideră că tratamentul inuman se bazează în majoritatea cazurilor pe tortură, existând posibilitatea unei absențe a respectivei intenții, în cazul torturii excepția lipsei intenției nu există. Așadar, tortura implică intenția provocării de suferințe fizice și psihice. Totodată, în cauzele judecate de Curte, s-a remarcat faptul că tratamentele aplicate în acest sens nu pot fi cauzate decât intenționat, fiind necesar un anumit "nivel de pregătire" și de efort pentru acțiunile respective. Scopul aplicării
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
nici măcar în cazul în care este vorba despre salvarea unui copil. În opinia unui autor[37] se ajunge la un conflict între drepturile absolute ale fiecărei părți ale raportului: viața copilului și dreptul la demnitate al ucigașului. În primul rând, suferința provocată copilului este rezultatul răspirii și este mult mai probabil ca aceasta să fie mai severă decât cea cauzată suspectului prin amenințarea sa cu supunerea la tortură. În al doilea rând, Gafgen a fost supus unei traume timp de 10
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]