30,337 matches
-
sociale, între lumea parlamentară, cea universitară, cea juridică, cea a presei etc., întemeiată pe scopul comun al tratării obiective și dezinteresate a acelor probleme care „mișcă și interesează națiunea”, „fără alt control decât cel al conștiinței și responsabilității personale”. Această solidaritate v-a exercita, la rândul său, o influență binefăcătoare asupra unității morale a națiunii. O altă direcție prestigioasă a activității ISR a constituit-o cercetarea monografică a satelor românești, organizată în cadrul Secției sociologice a acestuia. Dimitrie Gusti și colaboratorii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a „culturii sufletești”. Imaginea ISR conturată în cele peste două decenii de activitate surprinde o instituție ce a cercetat problemele fundamentale care au preocupat viața României interbelice și care a contribuit, simultan, la promovarea legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi a solidarității europene, atât de necesară atunci, ca și astăzi. Analiza procesului de construcție instituțională modernă în societățile întârziate. Postulatul logic al identității (Constantin Rădulescu-Motru) Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
plan mai larg. Învățând, societățile își îmbogățesc repertoriul de răspunsuri actuale sau potențiale la situații reale, fapt esențial într-o lume a schimbărilor rapide. Fără acest stoc colectiv nu funcționează „procesorul” individual de informație, iar antrenarea lui presupune întărirea liantului solidarității. Punând învățarea în centrul dezvoltării sociale, aceasta din urmă își ameliora baza teoretică și metodologică: prin învățare, „dezvoltarea și desfășurarea potențialului uman determină, în ultimă instanță, succesul sau eșecul dezvoltării economice, sociale sau de orice alt fel” (Bothin, Elmandjira, Malița
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a realizat respectând un set comun de valori agreate de toate statele membre. Dar care sunt aceste dezirabilități la nivel european? În viziunea lui Jacques Delors, principalele trei valori ale modelului social european sunt: coeziunea socială, competitivitatea economică și solidaritatea și responsabilitatea în sensul activării tuturor actorilor implicați și al susținerii dialogului social. O altă valoare frecvent menționată în cadrul tratatelor europene este cea de „calitate” aplicabilă unei sfere extinse care include deopotrivă ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă, și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de „calitate” aplicabilă unei sfere extinse care include deopotrivă ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă, și relațiile industriale și politica socială. Totodată, în Comunitatea Europeană sunt promovate permanent principiile nondiscriminării, egalității între bărbați și femei, responsabilității sociale, coeziunii sociale, solidarității sociale și participării. Nu în ultimul rând, se pune, totodată, accentul pe accesul la educație și cultură și pe grija față de mediul înconjurător (Vaughan-Whitehead, 2003, pp. 4-5). Faptul că aceste principii se regăsesc în toate statele membre ne conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economice și sociale. Acestea din urmă încorporează drepturile menționate în Carta Drepturilor Sociale ale Muncitorilor adoptată în decembrie 1989 (www.infoeuropa.ro http://www.europarl.eu.int/factsheets/2 1 2 en.htm). Articolul 94 din partea a II-a, titlul IV, referitor la solidaritate, este dedicat interesului statelor membre pentru asigurarea accesului la securitatea socială și asistența socială (Conferința reprezentanților guvernelor statelor membre, referitor la Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, 2004, p. 67). Practic, se recunoaște dreptul de acces al cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unor condiții sociale care sunt considerate a fi importante global pentru colectivitate în procesul de dezvoltare a științei și culturii, a sistemului de educație, de difuzare a culturii, de promovare a familiei și a îngrijirii copilului, de sporire a solidarității sociale și a spiritului de colaborare internațional, a responsabilității umane” (E. Zamfir, 1995, p. 12). Confruntate cu o serie de presiuni externe și interne legate de schimbările rapide din sfera tehnologică, trendurile demografice, dublate de opțiunea femeilor de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au dezvoltat strategii diverse de răspuns, mai mult sau mai puțin capabile să facă față provocărilor actuale. În ciuda suportului populației pentru principiile comun împărtășite de pluralism, respect pentru drepturi individuale, economie de piață socială, egalitate a oportunităților, bunăstare socială și solidaritate, sunt de remarcat criza cu care acestea se confruntă și necesitatea urgentă de a oferi un răspuns european (Alhadeff, Hugendubel, 2005, p. 102). Mai mult decât atât, aria de cuprindere a Uniunii Europene s-a mărit ca număr de populație
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2004, „Enlargement: A common European social model?”, lucrare prezentată în cadrul conferinței Social Europe after Enlargement, Ghent, 13-14 mai. Jorens, Yves, 2005, Reglementările UE și ajutoarele și alocatiile pentru familie, sesiune de pregătire privind reglementarea 1408/1971 (9 septembrie 2005), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, proiectul „Construcție instituțională a serviciilor sociale”. Palier, Bruno, 2004, „The Europeanisation of Welfare Reforms”, lucrare prezentată în cadrul RC19 Annual Conference Welfare state restructuring: Processes and social outcomes, Paris, 2-4 septembrie. Păun, Nicolae; Păun, Adrian Ciprian, 2000, Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
printre altele, politicii regionale, care este expresia intervenției statului pentru restabilirea echilibrelor teritoriale, în general, în sprijinul zonelor ce necesită ajutor pentru rezolvarea problemelor lor, în particular. Politica regională este, la origini, un mecanism financiar care realizează în practică principiul solidarității interregionale și al coeziunii economico-sociale. Ea are o finalitate re-distributivă, urmărind o reorientare a fluxurilor de venituri din anumite teritorii către altele. Problematica regională nu este una nouă în Europa, de-a lungul ultimului deceniu state europene au încercat diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce stabilește principiile și obiectivele politicii în sensul creșterii coeziunii economice și sociale și al reducerii disparităților de dezvoltare dintre regiuni. Principalul instrument utilizat de UE pentru promovarea acestei politici este reprezentat de fondurile structurale. Aceste instrumente politice, bazate pe solidaritate financiară, permit transferul a 35-37% din bugetul european provenit de la cele mai bogate țări către regiunile mai sărace. Promovarea politicii de dezvoltare regională în statele membre UE, cu scopul de a corecta și a preveni disparitățile regionale, a constituit un
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rolului și importanței regiunilor. În mod paradoxal, regionalizarea statelor membre este percepută ca un mijloc de mărire a gradului de integrare în sistemul Uniunii Europene. La nivelul Uniunii Europene, politica de dezvoltare regională s-a impus ca un instrument de solidaritate între statele membre, înțeleasă, în primul rând, ca solidaritate financiară, prin redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile subdezvoltate și către grupurile sociale defavorizate (pentru perioada 2000-2006, suma alocată reprezintă 35% din bugetul UE
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
membre este percepută ca un mijloc de mărire a gradului de integrare în sistemul Uniunii Europene. La nivelul Uniunii Europene, politica de dezvoltare regională s-a impus ca un instrument de solidaritate între statele membre, înțeleasă, în primul rând, ca solidaritate financiară, prin redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile subdezvoltate și către grupurile sociale defavorizate (pentru perioada 2000-2006, suma alocată reprezintă 35% din bugetul UE - http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm). Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare durabilă a orașelor și a zonelor urbane în declin; Leader + - dezvoltare rurală prin inițiative locale; Equal - combaterea inegalităților și discriminărilor de acces la piața muncii. Procesul de extindere a Uniunii Europene după căderea sistemelor comuniste impune revizuirea conceptului de solidaritate economică prin crearea fondurilor de preaderare pentru viitoarele state membre, în condițiile în care includerea noilor state va schimba balanța regiunior subdezvoltate (regiuni al căror PIB se află sub 75% din media PIB european) în favoarea noilor state membre. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunist a încercat realizarea unei dezvoltări echilibrate în teritoriu, dar prin procesul de industrializare și urbanizare forțată. După 1990 s-a dovedit însă că această dezvoltare artificială a dus la o creștere a disparităților economice și sociale regionale. Instrumentele de solidaritate la nivel regional funcționează conform cu sistemul NUTS (Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică) al Uniunii Europene. Conform acestuia, regiunile UE se împart, în funcție de populația lor, în trei categorii NUTS, nivelul de implementare a politicii regionale fiind NUTS II. Din acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din mediul social, accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii discută des între ei este una în care problemele comunității sunt adresate de toți membrii, iar soluțiile sunt dezvoltate prin consens și capătă legitimitatea dată de participarea la structurarea lor. Solidaritatea, toleranța și incluziunea socială sunt determinate laolaltă de existența unor stocuri de capital social, cu precădere a celui de tip bridging. Toate acestea trebuie însă considerate cu precauție, ca elemente complementare în cadrul unui mix mai larg de premise ale dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dau replicăă îmi pare rău pentru că ceilalți gîndesc că sunt fraier. (Activ) Părinții nu au influențat niciodată modul în care mi-am organizat activitatea viitoare. Î: Dar ce ne puteți spune despre așa-numitele obișnuințe sănătoase: grija pentru bunul comun, solidaritatea sau compasiunea? R: Am stat prea puțin cu ei ca să îmi poată influența mentalitatea și comportamentul. Am știut întotdeauna ce cale să alegă singur, fără sfaturi. (Lider) Justificarea acțiunii sau a nonacțiunii este specifică în cele trei categorii. Implicarea e
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
extins enorm funcțiile de asistență socială, surprinzător, a angajat foarte puțini specialiști în domeniu. Sunt ministere, împreună cu sistemul instituțional local, care au încă o mare nevoie neacoperită de asistenți sociali, deși numărul lor este mare și în creștere rapidă. Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cu agențiile sale specializate - protecția copiilor, a persoanelor cu handicap, agenția de ocupare -, la care se adaugă direcțiile sale județene, are, poate, cele mai multe necesități imediate neacoperite cu resurse umane calificate - asistenți sociali. Instituțiile județene și locale de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în privința suportului specializat. Un alt punct critic al sistemului de asistență socială a constat în fragmentarea sa prin înmulțirea instituțiilor/agențiilor publice naționale. Un exemplu: în perioada 1997-2000 constatăm, astfel, că s-au înființat numeroase instituții independente de Ministerul Muncii și Solidarității, la care s-au mai adăugat și altele în timp, reducând multe dintre atribuțiile Departamentului de Asistență Socială din cadrul acestui minister, care ar fi trebuit să joace un rol esențial în coordonarea procesului de protecție și asistență socială. A existat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe dintre atribuțiile Departamentului de Asistență Socială din cadrul acestui minister, care ar fi trebuit să joace un rol esențial în coordonarea procesului de protecție și asistență socială. A existat și mai există încă o cooperare marginală, întâmplătoare a Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei cu celelalte ministere care au responsabilități în asistență socială, ca Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul de Justiție, Ministerul de Interne, Agenția Națională pentru Protecția Copilului și cea pentru Adopție, Secretariatul de Stat/Agenția Națională pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre sistemul public și cel privat, dintre autoritățile locale și ONG-uri în desfășurarea multiplelor activități de prevenire și combatere a marginalizării sociale, precum și de recuperarea celor în dificultate prin acțiuni sistematic orientate spre formarea și dezvoltarea unui spirit de solidaritate umană. Este necesară o politică de implementare a obiectivelor concrete ce țin de dezvoltarea unor servicii sociale specializate pe termen mediu și lung, care să prevină riscurile sociale și umane și/sau să le diminueze în timp. Toate aceste activități
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost formate câteva generații de asistenți sociali cu studii superioare. În acest context, legea-cadru stabilește elementele fundamentale pentru înscrierea procesului de reformă a serviciilor orientat către dezvoltarea componentei preventive, dar și eficientizarea funcționării segmentului serviciilor specializate. La nivel central, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei este desemnat ca fiind autoritatea care elaborează politica de asistență socială și stabilește strategia națională de dezvoltare. La nivel județean, coordonarea serviciilor este atribuită direcțiilor de muncă, solidaritate socială și familie, iar serviciile publice sunt organizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eficientizarea funcționării segmentului serviciilor specializate. La nivel central, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei este desemnat ca fiind autoritatea care elaborează politica de asistență socială și stabilește strategia națională de dezvoltare. La nivel județean, coordonarea serviciilor este atribuită direcțiilor de muncă, solidaritate socială și familie, iar serviciile publice sunt organizate de consiliile județene sub forma unor compartimente de asistență socială care aplică în mod unitar politicile de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să fie prezentate câteva elemente de diagnoză a sistemului public de servicii și domeniile prioritare pentru restructurarea serviciilor. Sectorul nonguvernamental Aparent, schimbările majore propuse în strategia de restructurare a sistemului de servicii de asistență socială pot fi asimilate opțiunii de solidaritate socială liberale. Dar sumara analiză a secțiunii dedicate politicilor sociale din planul de guvernare și lipsa unui plan concret sau a unei analize a sectorului serviciilor conturează mai degrabă ideea că direcțiile propuse sunt elemente ale unui experiment riscant atât
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-uri nu privesc legislația-cadru din asistență socială, ci modificarea unor acte normative care să asigure creșterea suportului financiar din partea autorităților publice și modificarea unor legi existente, dar nefuncționale în domeniul finanțării sectorului nonguvernamental. De asemenea, Direcțiile de Dialog, Familie și Solidaritate Socială (DDFSS) nu își pot încă asuma, din cauza lipsei de personal, dar și de specialiști, atribuțiile de consultanță și asistență tehnică pentru a asigura suport în implementarea setului legislativ privind serviciile sociale. Insuficienței de personal la nivelul DDFSS i se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]