30,753 matches
-
În cazul în care un corp efectuează o mișcare curbilinie (uniformă sau variată), forța de inerție care ia naștere se numește forță centrifugă și este îndreptată spre exteriorul curbei, ex.: alergarea în turnantă; ultima parte a elanului la săritura în înălțime procedeul cu răsturnare dorsală. Mărimea acestei forțe se calculează după formula: în care: m = masa corpului; r = raza curbei pe care se deplasează corpul; v = viteza de deplasare. În mișcările circulare acționează însă și o forță care este îndreptată pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
într-o probă: * de a parcurge o distanță într-un timp cât mai scurt; * de a-și autoproiecta corpul în aer pe o traiectorie cât mai lungă, în plan orizontal (săritura în lungime, triplusalt) sau cât mai înaltă (săritura în înălțime, săritura cu prăjina); * de a proiecta obiecte în aer la o distanță cât mai lungă (toate aruncările). Tehnica probelor de atletism reprezintă sistemul actelor și acțiunilor motrice organizate riguros în timp și spațiu, în raport cu prevederile regulamentului concursurilor de atletism. Pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
oscilațiile transversale). Oscilațiile verticale - au loc în plan sagital (fig. 16) și se datorează direcției oblice a forței de impulsie ca urmare a acțiunii musculaturii piciorului de sprijin, dar și tracțiunii piciorului pendulant. Oscilațiile verticale sunt puse în evidență prin înălțimea atinsă de creștetul capului, care este mai mare în momentul de mijloc al fazei de zbor și minimă în momentul verticalei. Diferențele de nivel între cele două faze, acceptate ca fiind normale, sunt de 8-12 cm, creșterea amplitudinii oscilației verticale
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
100/110 mg la 400 mg) iar veriga principală a tehnicii acestor probe este pasul alergător de garduri. Tehnica alergării de garduri s-a cristalizat în forma sa actuală, pe de o parte datorită prevederilor regulamentului care fixează nu numai înălțimea și numărul gardurilor ci și intervalul dintre ele, dar și datorită necesității de a trece obstacolele fără oprire. Scopul tehnic al alergătorului de garduri este acela de a realiza o modificare cât mai mică a traiectoriei centrului general de greutate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
printr-o acțiune de prelungire a timpului de sprijin pe piciorul de impulsie, întinderea energică a acestuia începând din momentul când corpul a atins o înclinare accentuată către gard, favorizând-se astfel obținerea unei traiectorii de zbor mai razantă, adaptată înălțimii gardului. Unghiul de impulsie este mai mare decât la alergările de plat, fapt ce provoacă înălțarea evidentă a centrului de greutate rezultanta impulsiei fiind și ea mai înălțată și de intensitate mai mare realizată, ca urmare a doi factori: * contracție
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atac este dus înainte și ușor în afară, cu palma în jos (nu spre atac); celălalt braț rămâne îndoit pe lângă corp. La terminarea fazei de impulsie (părăsirea solului) segmentele corpului sunt în poziții diferite : * genunchiul piciorului de atac a atins înălțimea maximă; * trunchiul se află pe aceeași linie cu piciorul de sprijin ceea ce înseamnă că impulsia s-a realizat pe traiectoria CGG; * brațul opus este întins înainte. Imediat după desprindere acestea își schimbă pozițiile : * piciorul de atac se întinde rapid (extensia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
a gardului au fost efectuate incorect. Trecerea piciorului de remorcă s-a declanșat prea devreme determinând o planare pe gard și implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie care oprește o parte a corpului; în această acțiune poziția
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corpului, centrele de greutate ale principalelor segmente ale corpului trebuie să aibă de asemenea o curbă lină. Un aspect important îl reprezintă poziția capului alergătorului care, în condițiile unei aplecări corespunzătoare, nu trebuie să depășească, sau să depășească foarte puțin înălțimea capului în timpul alergării între garduri. Alergarea între garduri Distanța între garduri fiind egală, ea este parcursă printr-un număr de pași precizat, indiferent care dintre probele de garduri este luată în discuție. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pasului al III-lea dintre garduri. Raportul de lungime dintre cei trei pași are implicație asupra traiectoriei C.G.G. al corpului: * primul pas, care este în general cu distanța de la primul gard la locul de aterizare C.G.G. se menține relativ la aceeași înălțime; * pe pasul al II lea, cel mai lung, C.G G. al corpului coboară; * pe pasul al III-lea , un pas scurt, C.G.G. urcă din nou. Traiectoria C.G.G. al corpului pe parcursul celor trei pași determină o oscilație pe verticală a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
II lea, cel mai lung, C.G G. al corpului coboară; * pe pasul al III-lea , un pas scurt, C.G.G. urcă din nou. Traiectoria C.G.G. al corpului pe parcursul celor trei pași determină o oscilație pe verticală a acestuia impusă de înălțimea gardului iar efectul negativ generat de această traiectorie este compensat cu obținerea acelei poziții favorabile pentru începerea unui nou pas peste gard. Abaterile de la standardul de tehnică descris sunt mai reduse în cazul atleților înalți decât ai celor scunzi, cât
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în evidență cinematica specifică alergătorilor din proba de 110mg comparând valorile acesteia între medaliatul cu aur și cel cu argint în finala probei (tab. 14). Particularitățile tehnice ale alergărilor de 400mg În afara faptului că distanța de alergare este mai mare, înălțimea gardurilor mai mică și distanța dintre acestea mai mare, proba de 400 mg se deosebește fundamental de probele scurte de 100 mg respectiv 110 mg prin următoarele elemente: * alergarea pe turnantă a primei sute de metri și a celei de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
start la primul gard, pe o distanță de 45m, trecerea peste 10 garduri dispuse la un interval de 35 m între ele și o alergare de la ultimul gard la sosire, respectiv ultimii 40 m ai cursei de concurs. Gardurile au înălțime de 30 inch, aproximativ 76 cm pentru femei și 36 inch, aproximativ 91,4 cm pentru bărbați, dimensiuni corespunzătoare măsurătorilor engleze în *arzi. Distanța până la primul gard, distanța între garduri și distanța de la ultimul gard la sosire sunt egale atât
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înainte ca piciorul de atac să ajungă în punctul în care atletul trebuie să revină pe pistă. Tehnica nu atinge gradul de dificultate din proba 110 mg masculin și nici pe cea din proba 100 mg feminin datorită faptului că înălțimea gardului este mai mică (91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de 3.000 m la concursurile seniorilor, atât la fete cât și la bărbați, în care regulamentul prevede trecerea peste 28 de obstacole mobile și de 7 ori peste obstacolul fix reprezentat de groapa cu apă. Toate obstacolele au o înălțime de 91,4 cm iar groapa cu apă are dimensiunile următoare: adâncimea maximă 76 cm (la baza obstacolului), lățimea și lungimea sunt egale, respectiv 3,66 m. Prezența acestor obstacole pe parcursul distanței de alergare implică întreruperea ciclicității din 80 în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aterizarea și ieșirea din groapă. Elemente tehnice care caracterizează tehnica acestor faze sunt următoarele: apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; pentru realizarea ei se adoptă o accelerare a vitezei cu aproximativ 10 m înainte de obstacol. Viteza de alergare și înălțimea sportivului determină distanța individuală de la locul de desprindere până la obstacol și oscilează între 1,20-1,40 m. Săritura corectă pe obstacol se realizează printr-un pas sărit executat pe o direcție oblică - sus. Desprinderea de la sol se face ca o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
r lansat de viteză, iar distanțele pot fi mărite treptat, până la 30 m, dar nu mai mult. * exerci ate anterior, în scopul însușirii tehnicii alergării în turnantă, particularităților ieșirii din turnantă, etc. * Exerciții suplimentare: * alergare cu genunchii sus la diferite înălțimi; * alergare cu fixarea unei linii orizontale; * alergare cu trunchiul, capul, brațele, în poziții evident greșite, atitudini ierii poziției corecte; ; țin înclinate; ând depărtat. competitor r și corectarea acestora în scop amentului în probă. exagerate, în scopul aprec * alergare cu răsucirea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
start de jos cu accelerare până la viteza maximă, apoi alergare liberă. * același exercițiu cu menținerea vitezei maxime pe distanța izându-se astfel legarea startului și lansării de la start cu alergare parcurs. * start de jos pe sub o sfoară (bară) așezată la o înălțime ceva mai mică lia alergătorului și la 6-8 m de la start. Scopul exercițiului este evitarea ridicării premature a trunchiului. * scopul și a măririi pașilor de lansare; * starturi de jos la comandă cu pauze diferite după comanda Aceasta constă în transmiterea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o distanță variabilă (5 + 7,5m i capacitatea * același exerci de 5 - 7,5m; * același exercițiu cu trecerea peste alte obstacole accesibile copiilor, care să nu pericliteze integritatea corporală a acestora, atractive: stinghii de gard; grămezi ni între 20 - 30cm înălțime și 20 - 40cm lățime, ghiozdane, mingi medicinale, etc.; * cu elan de 7 / 9 (6 7 8) pași de alergare, trecere peste 3, 5, 7 obstacole de tipul celor prezentate mai sus, cronometrat sau gen întrecere câte 2, 3, 4 pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
următorul conținut, pentru varianta instruirii ramificate (fig. 49). VI. BAZELE TEHNICII SĂRITURILOR Săriturile atletice sunt comportamente motrice specializate al căror scop iei cinetice orizontale într-un impuls în plan orizonta cât mai mari. ), cu un e sărituri pot fi n înălțime și săritura cu prăjina. de specificul și scopul săriturii. în curriculum nucleu stemul competițional școlar și de ul probelor e săritu rii de procedee tehnice: săritu în lun și; 2, 3 și ½ este realizarea prin interacțiunea forțelor interne și externe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
viteze de desprindere Spre deosebire de alergări, săriturile sunt mișcări aciclice (singulare început și un sfârșit precis delimitate în timp. Probele atletice d sistematizate pe categorii, astfel: * după criteriul apariției în timp a săriturilor: 1. sărituri fundamentale: săritura în lungime și în înălțime; 2. sărituri derivate: triplusalt și săritura cu prăjina. * după direcția în care se realizează săritura; 1. sărituri pe orizontală: săritura în lungime și triplusalt; 2. sărituri pe verticală: săritura în înaltime Fazele săriturilor atletice sunt: elanul; bătaia; zborul; aterizarea. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Stilul tehnic reprezintă modul particular de efectuare a unui procedeu tehnic și exprimă caracteristicile individuale și personalitatea sportivului respectiv. La săritura în lungime, procedeele tehnice de zbor și mișcările de aterizare, etc. sunt constituite din rotații compensatorii. La săritura în înălțime, tehnicile de zbor se construiesc în primul rând pe rotații reale, peste care se suprapun rotații compensatorii. La înălțime bătaia necentrată este o condiție indispensabilă deoarece numai ridicarea C.G.G. peste ștachetă nu rezolvă problema trecerii acesteia. Acțiunea de trecere a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
La săritura în lungime, procedeele tehnice de zbor și mișcările de aterizare, etc. sunt constituite din rotații compensatorii. La săritura în înălțime, tehnicile de zbor se construiesc în primul rând pe rotații reale, peste care se suprapun rotații compensatorii. La înălțime bătaia necentrată este o condiție indispensabilă deoarece numai ridicarea C.G.G. peste ștachetă nu rezolvă problema trecerii acesteia. Acțiunea de trecere a ștachetei cu eficiență presupune și luarea unor poziții economicoase, caracterizate prin interpunerea între ștachetă și C.G.G. a unei părți
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pentru mărirea lungimii măsurabile a săriturii. Faza de aterizare prezintă unele particularități specifice diferitelor sărituri: * în cazul săriturilor succesive, la triplusalt, amortizarea în primele două sărituri se efectuează printr-un lucru muscular rezistent, accentuat și pe o traiectorie razantă; * la înălțime și prăjină aterizarea se rezumă numai la funcție de amortizare; * la lungime și triplusalt (ultima săritură) în vederea lungorii săriturii - trebuie valorificată la maximum traiectoria C.G.G., căutându-se întârzierea luării contactului cu solul prin ridicarea picioarelor și efectuarea de mișcări compensatorii de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de 10 m față de extremitatea opusă a zonei de aterizare. Dimensiunile: L = 1,22 m; l = 0,20 m; grosime 0,10 m; vopsit alb; * planșa de plastilină, așezată după prag cu dimensiunile: L = 1,22 m; l = 10 cm; înălțime 7 mm; cu un unghi de 30o față de direcția de alergare; * zona de aterizare: lățime 2,75 m. Valoarea săriturii este determinată în principal de următoarele elemente biomecanice: * viteza inițială (viteza de desprindere); * unghiul de desprindere; * înălțimea C.G.G. în momentul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
l = 10 cm; înălțime 7 mm; cu un unghi de 30o față de direcția de alergare; * zona de aterizare: lățime 2,75 m. Valoarea săriturii este determinată în principal de următoarele elemente biomecanice: * viteza inițială (viteza de desprindere); * unghiul de desprindere; * înălțimea C.G.G. în momentul desprinderii. Rezultă că proba poate fi efectuată în condiții optime de acei elevi / săritori care dispun de indici de viteză, forță / detentă superiori și de o tehnică corespunzătoare. Tehnica săriturii în lungime trebuie subordonată principalelor cerințe care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]