32,942 matches
-
susținerea excepției de neconstituționalitate, respectiv cele potrivit cărora la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției procurorii iau în considerare, în mod special, resursele materiale de care dispun inculpații, în vederea determinării capacității acestora de plată a amenzilor penale, nu constituie veritabile argumente de neconstituționalitate, ci vizează modalitatea de aplicare a dispozițiilor legale criticate de către organele judiciare. 22. Cu privire la critica de neconstituționalitate ce are ca obiect dispozițiile art. 480 din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 53 din 16
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
legi înainte de promulgarea acestora - nu poate să considere că se află în fața unei unice obiecții de neconstituționalitate și să pronunțe o singură decizie, ci trebuie să formeze atâtea dosare câte legi sunt criticate și să pronunțe tot atâtea decizii. Un argument în plus este acela că soluțiile pronunțate de Curtea Constituțională într-o astfel de situație - în cadrul controlului de constituționalitate a priori declanșat printr-o obiecție de neconstituționalitate care vizează două sau mai multe legi - pot fi diferite, așa cum este cazul
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 65 bis din 26 ianuarie 2017 Anexa 1 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară secretar școlar - debutant ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare secretar în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , funcția secretar în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor de învățământ preuniversitar
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
Font 7* Titlul unității de competență specifică nr. 7: Asigurarea managementului carierei │Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Anexa 2 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară secretar școlar - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare secretar în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , funcția secretar în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor de învățământ preuniversitar
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
strategică/ Unitatea de competență specifică nr. 7 *Font 7* Titlul unității de competență specifică nr. 7: Asigurarea managementului carierei │Nivelul calificării profesionale: studii medii Nivelul expertizei: Anexa 3 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară laborant școlar - debutant - ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare laborant în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale Nr. 1/2011 , funcția de laborant în învățământul preuniversitar/laborant școlar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
expertizei: Reflectează critic │Alege metoda și/ Reflectează critic │Alege metoda și/ Hotărăște modul Decide asupra Reflectează critic Găsește soluții Anexa 4 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară laborant școlar - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare laborant în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , funcția de laborant în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor de învățământ
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
și dezvoltarea de parteneriate școală - comunitate Nivelul expertizei: Titlul unității de competență specifică nr. 6: Asigurarea managementului carierei │Nivelul calificării profesionale: studii medii/superioare Nivelul expertizei: Anexa 5 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară pedagog școlar - debutant- ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare pedagog școlar în învăț��mântul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , funcția pedagog școlar în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactice auxiliare, regăsindu-se în organigramele tuturor instituțiilor
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
Explică și Aplică strategiile 5. Respectă 7. Respectă Titlul unității de competență specifică nr. 5: Nivelul expertizei didactice: Proiectarea Anexa 6 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară pedagog școlar - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare pedagog școlar în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , funcția pedagog școlar în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele multor instituții de
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
și Aplică strategiile Valorifică 5. Respectă 7. Respectă Unitatea de competență specifică nr. 5: *Font 7* Titlul unității de competență specifică nr. 5: Nivelul expertizei didactice: Proiectarea Anexa 7 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - debutant - ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare corepetitor în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , funcția de corepetitor în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele instituțiilor de învățământ preuniversitar
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
un document scris de către Francesco Scipione Maffei, constituind sursa de inspirație pentru prima generație de fabricanți de piane. Corepetitorul*1) Anexa 8 Standard profesional de formare continuă pentru funcția didactic auxiliară corepetitor - cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat ARGUMENT I. Descrierea funcției didactic auxiliare corepetitor în învățământul preuniversitar I.1. Context Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , funcția de corepetitor în învățământul preuniversitar face parte din categoria funcțiilor didactic auxiliare, regăsindu-se în organigramele instituțiilor de învățământ preuniversitar
STANDARDE PROFESIONALE din 6 iulie 2016 de formare continuă pentru funcţiile didactic auxiliare din învăţământul preuniversitar secretar şcolar, laborant şcolar, pedagog şcolar, corepetitor, pe etape de formare continuă - debutant şi cu vechime mai mare de 5 ani/experimentat - Anexele nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280162_a_281491]
-
în materia Noului Cod de procedură civilă, organizată în luna februarie 2015 la București, în sprijinul acestei opinii invocându-se împrejurarea că excepția este nemijlocit legată de fondul litigiului, iar a admite invocarea ei în fața instanțelor de recurs și cenzurarea argumentelor folosite în susținerea excepției, din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 din Codul de procedură civilă, ar echivala cu transformarea instanței de recurs în instanță de fond. X. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată în calea de atac a apelului. 45. O problemă de interpretare s-ar putea ivi în cazul unei instanțe învestite cu soluționarea recursului. 46. Argumentul invocat în cazul căii de atac a apelului este valabil și în acest caz, instanța de recurs fiind "învestită cu fondul litigiului", în sensul alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 554/2004 . 47. Astfel, potrivit art. 488 alin
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
sau în fața judecătorului de drepturi și libertăți, se pronunță procurorul ierarhic superior este neconstituțională." 7. Apreciem că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 din Codul de procedură penală s-ar fi impus a fi respinsă, ca neîntemeiată, pentru următoarele argumente: 8. Spre deosebire de codul anterior, actualul Cod de procedură penală a instituit patru faze ale procesului penal și anume, faza de urmărire penală, faza camerei preliminare, faza de judecată și faza de executare. Astfel, Partea specială a Codului de procedură penală
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
70 din Codul de procedură penală și cu privire la situația în care recuzarea procurorului este invocată în fața judecătorului de cameră preliminară cu prilejul soluționării plângerii formulate împotriva soluției de netrimitere în judecată dispusă de procuror, apreciem că nu poate fi primit argumentul potrivit căruia ar exista posibilitatea ca procurorul ierarhic superior să se pronunțe, în caz de admitere a recuzării, și asupra valabilității ori asupra menținerii actelor îndeplinite de către judecător. Astfel, potrivit art. 70 alin. (6) din Codul de procedură penală, "În
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de legile fondului funciar. În sensul acestei opinii a fost identificată, ca jurisprudență, Decizia civilă nr. 74 din 26 februarie 2016, pronunțată, cu majoritate, de Tribunalul Galați. Opinia minoritară a judecătorilor secției este fondată pe argumentul că lipsa punerii în posesie sau neeliberarea titlului de proprietate nu echivalează cu nesoluționarea cererii de restituire și că, practic, hotărârea comisiei județene de validare a propunerilor comisiei locale echivalează cu o hotărâre judecătorească prin care s-ar admite o
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
soluționată de către Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă sau un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 43. Examinând sesizarea formulată, punctele de vedere și argumentele exprimate de instanțele din țară, care prefigurează apariția unei practici neunitare cu privire la problema de drept care face obiectul sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază chestiunea de drept supusă dezbaterii ca fiind una
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei legi, să le fie aplicabile, potrivit art. 4 teza I, dispozițiile legii noi. 60. Or, în circumstanțele factuale expuse de titularul sesizării și având în vedere argumentele arătate, raporturile juridice derulate între persoana îndreptățită la restituire, pe de o parte, și autoritățile administrative cu atribuții în procesul de stabilire a măsurilor reparatorii, pe de altă parte, nu pot fi considerate ca fiind raporturi juridice finalizate, context în
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
aplicarea în privința acestora a prevederilor Legii nr. 188/1999 este exclusă de art. 6 lit. e) din acest act normativ. 18. Împrejurarea că, prin funcția publică exercitată, primarul și viceprimarul constituie instituții juridice apartenente și dreptului administrativ nu constituie un argument pentru atribuirea competenței în favoarea instanței de contencios administrativ, întrucât, atunci când legiuitorul a înțeles să confere acestor instanțe competența de a soluționa anumite litigii în legătură cu mandatele acestor aleși locali a prevăzut acest aspect în mod expres în cuprinsul Legii nr. 215
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
se ia în calcul la promovare și la acordarea tuturor drepturilor bănești rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea și la recalcularea pensiei (art. 39). 38. Articolul 28 din Legea nr. 393/2004 - reținut în înlăturarea calificării de dreptul muncii cu argumentul că, potrivit acestuia, se suspendă contractul de muncă pe perioada mandatelor, nu poate fi reținut întrucât, pe de o parte, norma cuprinde în alin. (2) categorii sociale cărora nu li se suspendă contractul de muncă, iar pe de altă parte
DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279805_a_281134]
-
pe care personalul respectiv le are de restituit."; ... - prin deciziile nr. 242/CM din 21 aprilie 2015 și nr. 219/CM din 31 martie 2015, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a reținut aplicarea Legii nr. 124/2014 cu argumentul că prejudiciul s-a constatat de către Curtea de Conturi anterior intrării în vigoare a acestui act normativ; d) - orientarea majoritară a jurisprudenței Curții de Apel Craiova este în sensul că exonerarea de la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială, pe
DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279792_a_281121]
-
vătămări corporale. 36. Curtea reamintește că, fiind responsabilă cu încadrarea juridică a faptelor cauzei, nu se consideră legată de încadrarea stabilită de reclamantă. O plângere se caracterizează prin faptele invocate în cuprinsul ei, și nu doar prin motivele legale sau argumentele pe care se bazează [a se vedea Guerra și alții împotriva Italiei (MC), 19 februarie 1998, pct. 44, Culegere de hotărâri și decizii 1998-I]. De aceea, ținând cont de natura și de fondul capetelor de cerere formulate de reclamanta
HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279838_a_281167]
-
Măsuri Guvernul susține următoarele măsuri: 1. Guvernul susține înființarea de asociații sportive școlare, la nivelul instituțiilor de învățământ din România, finanțate în baza Legii nr. 350/2005 de către consiliile locale pentru municipii și orașe, iar pentru comune de către consiliile județene. Argumente în favoarea înființării de asociații sportive școlare: Aducerea în prim plan a celor 2.550.000 de copii, care sunt înscriși în sistemul de învățământ din România, în ciclul primar, gimnazial și liceal. Sistemul de învățământ reprezintă, din punctul de vedere
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
și al tehnicii legislative folosite în redactarea actului normativ, cu cea din cauza în care a fost pronunțată decizia anterior referită. De aceea, Curtea reține că și în speța de față își mențin valabilitatea mutatis mutandis considerentele anterior enunțate. 41. Cu privire la argumentele autorilor obiecției de neconstituționalitate referitoare la faptul că prin adoptarea unor asemenea "norme imprecise" se evită dezbaterea parlamentară privind necesitatea soluțiilor preconizate prin adoptarea ordonanțelor sau că nu există niciun control parlamentar anterior adoptării ordonanțelor, Curtea constată că, potrivit art.
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2014), fie Curtea Constituțională, pe calea contenciosului constituțional, are posibilitatea să înlăture orice eventuală afectare a regimului juridic rezervat reglementării prin lege organică, în conformitate cu prevederile Constituției. 52. În consecință, Curtea reține că argumentele reținute prin decizia antereferită, având în vedere conținutul normativ similar al celor două legi de abilitare [legea care a făcut obiectul Deciziei nr. 355 din 25 iunie 2014 și prezenta lege supusă controlului de constituționalitate], precum și motivarea similară a criticilor
DECIZIE nr. 1 din 12 ianuarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279173_a_280502]
-
text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin urmare, o astfel de situație nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate
DECIZIE nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 4, art. 5 alin. (2), art. 6-8, în special art. 8 alin. (1), (3) şi (5), art. 10 şi ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279155_a_280484]