325 matches
-
treacă între numărul acelora Pentru care Dumnezeu iartă o cetate..." Nimic extraordinar din punct de vedere poetic. Dar de la primele sunete, articulațiile sălii se înmoaie ca apa și sala alunecă în genunchi înaintea invocatorului ei. Începând cu versul doi, încăperea îmblînzită trece printr-o stare de vâscozitate afectivă. Come, cefalee, convulsii ale celor aflați în interiorul ei însoțesc pronunțarea versurilor patru și cinci. Pleznită de rostirea cuvintelor finale, construcția dansează înaintea invocatorului său ca o muiere și îi ciugulește dintre liniile palmei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
domnule De-Două-Ori. — Voi încerca totul... a început blând Vânătorul. — De două ori, a behăit Cale-Bătută Peckenpaw, acoperind vocile ascultătorilor săi. Mda. în fine. Era o plăcere să-l urmărești. Ca și când ai fi fost pe urmele unei femei nărăvașe, care trebuie îmblânzită. Mă gândeam cum ar reacționa o femeie ori de câte ori îi vedeam urma piciorului lângă vreun izvor. Era vreo cacealma? Sau vreo dublă cacealma? încotro se-ndrepta de-adevăratelea? întotdeauna m-am bazat pe instinct. Capeți un simț al căutării mai puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
execuție. Se uită mai departe, intens, și, din tr-o dată, știu: era ca o pistă a angoasei, de acolo îi venea neliniștea. Limbul acela de sec, fără pomi, fără iarbă, așezat ca o cicatrice între benzinărie și câmp, trebuia umplut, îmblânzit, așa că se pomeni spunând tare: — Tu vezi ce urâtă-i fâșia asta dintre benzinărie și câmp, arată ca o chelie în toată priveliștea! Vorbea cu îngrijitoarea, care tocmai intrase în tura de noapte, pregătită să spele holul și toaletele. Femeia
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
plecăm. Nu uitați ce v-am spus. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Trezit dintr-o dată, amuzat ca după un vis frumos.): Poftim? Da, desigur... ȘEFUL GĂRII (Fals.): Poftă bună, domnilor! Spuneți-i Ioanei că eu... nu vin la masă... CASIERUL și HAMALUL (Îmblânziți): Da, domnule. ȘEFUL GĂRII: Faceți curat în camera de deasupra magaziei. Puneți acolo un pat. HAMALUL și CASIERUL (Schimbând priviri, dându-și ghionturi.): Da, domnule. ȘEFUL GĂRII: Spuneți-i Ioanei să se culce.| HAMALUL și CASIERUL: Da, domnule. ȘEFUL GĂRII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ar fi Îngrozit pe atunci să descopăr ceea ce văd acum foarte clar, influența directă exercitată asupra structurilor mele rusești de diverse tipare de versuri din engleza contemporană („georgiană“) care mișunau prin camera mea și pe tot trupul ca niște șoareci Îmblânziți. Și când mă gândesc câtă trudă a Însemnat asta! În zorii unei zile de noiembrie, deveneam brusc conștient de tăcerea și frigul din jur (cea de a doua iarnă petrecută la Cambridge mi se pare a fi fost cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
răsfăț al buzelor abia atingând licoarea arzătoare, jucându-se parcă pe marginea primei înghițituri, urmărind în închipuire cum arsura se coboară tot mai mult în corp, împrăștiindu-se în toate ungherele, pentru a se răstigni apoi în grimasa unui „uoaaaaah“, îmblânzită, în buna tradiție a votcarilor rafinați, cu un ronțăit de castravecior murat, o măslinuță sau, în momente faste, cu o ciozvârtă de scrumbioară împănată cu două-trei rondele de ceapă. Simpla evocare a unui astfel de ritual m-a trimis, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
soare : toate imperiile au făcut globalizare. De când cultura tinde sa devina gumă de mestecat, omul a dobândit viza pentru reîntoarcerea în copaci. În curând, vom folosi și pamperși microsoft. Globalizarea e ca rotația anotimpurilor. Nu poate fi oprită. Doar ușor îmblânzită. În globalism, acasă poate fi pretutindeni. Adică - nicăieri. Omul contemporan tinde să devina o anexa a butoanelor. Ne apropiem de etapa în care vom fi doctori în știința și analfabeți în cultură. Marele „câștig” al modernizării este alienarea. Vreau să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
poată sta, apoi, liniștită în fața bucatelor. Să aleagă. Să nu se mai sature, nu din cauza foamei, ci din plăcere. Să se înfrupte pe îndelete, încântată a retrăi vremurile bune ale lumii bune. Să simtă, copleșită, simpatia lumii... Să redevină calmă, îmblânzită, aproximativă, idioată. Calculaseră bine. Nu va avea de-a face, prin urmare, cu aceiași imbecili. Îi slăbise, în ultimele ore, îndârjirea. Leșinul, vinul dulceag, aromat o amețiseră. Se trezise moale, anihilată. Ar fi dormit săptămâni în șir, într-un pat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
frânturi din evenimente familiale, mondiale, surprinde obișnuitele știri despre piață și aprovizionare, despre programul televiziunii, despre meciuri și rația lunară de benzină, divorțuri și denunțuri. Așadar : ziua îl recuperează din fundul pâclos, să-și regăsească liniștea astmatică, gâfâitoare, maniile, disperarea îmblânzită. Nu pierduse toate punțile, încă în stare a se suporta între ei ? Schițele pe calc foșnesc între degetele sale afumate. Se întinde deasupra hârtiei de ozalid, ascute creioanele. Încercuiește, subliniază, verifică. Cândva, apare Manole. Își trage un scaun, zâmbește. Așază
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
clipe Șuier și-a sticlit ochii, parcă bucuros că-și vede frații. Decebal lângă tulpina unui fag, și-a tras sabia cu vârful curbat, să se apere de fiare. L a chemat pe Șuier să-i fie de ajutor. Lupul îmblânzit i-a venit la picioare. Dar haita de lupi a înconjurat copacul. Primul lup care a atacat a fost prins în curbura sabiei de tânărul prinț și crestat în ceafă. Ceilalți lupi se pregăteau să sară... Deodată Șuier s-a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
În bucătărie, rugăciunea spusă disperat printre oale, cu fața ascunsă de castroane, Îngenuncherea care nu poate fi nici ea decît falsă, de suprafață, doar pînă trece durerea de burtă luată drept otrăvire; și-ar mai fi și grotescul tipic Daneliuc, Îmblînzit acum, grotescul tîmpiților care caută melci pentru-un senator, un termen curios, senator, cu totul nepotrivit pentru aceste plaiuri cu fluiere, spre deosebire de personajul purtător de funcție, infectat și Înconjurat de prostie, o prostie primitivă și abisală, de datul din coate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
picioarele cu un zâmbet disprețuitor, rău, umilit. Eu începui a vorbi stupidități ca sa curm tăcerea, spunând că aceasta nu are nici o importanță, căci niciodată nu se văd picioarele, cel puțin la noi. albii. ― La noi e altfel, mă întrerupse Maitreyi, îmblînzită. La noi, prietenii își arată dragostea atingîndu-și picioarele goale. De câte ori stau de vorbă cu prietenele mele, eu le strâng piciorul. Uite așa... Își desprinse, îmbujorîndu-se, piciorul din sari și-l apropie de Lilu. Se petrecu atunci ceva ciudat. Aveam impresia
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
în domeniul sexualității". Spre deosebire de Maïté V., în anii '50, când s-a lăsat în voia lui "orice, dar asta nu", Pierre nu mai era virgin. Descoperise deja în el însuși acea latură "agresivă, violentă, magnifică" a sexualității, "sălbăticia greu de îmblânzit" a bărbatului. Avusese deja parte, ca mulți alți băieți de vârsta lui, de aventuri cu femei măritate și de înlănțuiri grăbite în paturi de prostituate. "Însă acea sexualitate, mai mult sau mai puțin violentă, își amintește el astăzi, era însoțită
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru cultura franceză, postmodernitatea nu poate fi decît agonia modernității. Iar aceasta poate fi reprezentată În două moduri: ca un exces În plus, ca o tumoră (hiper-, supra-, ultra-modernitate) sau ca un exces În minus, ca o retragere: o modernitate Îmblînzită, devitalizată: degrebată de conflicte, degrevată de obligații: o modernitate soft. Ultrași soft sînt Însă complementare, pentru că fiecare particulă este asociată unei alte realități: ultramodernitatea este aceea a civilizației materiale, ticsite de obiecte, corelativă agoniei tuturor realităților culturale al căror principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în închisoare”; între regimul deschis și cel de maximă siguranță, perspectivele asupra deținutului sunt fundamental diferite. Pe acest continuum, regimul de maximă siguranță reprezintă „forma tip” a închisorii, în sensul prezenței dimensiunilor tradiționale ale acestei instituții; regimul deschis constituie „forma îmblânzită” a privării de libertate, anticamera lumii de dincolo de zidurile penitenciarului. Regimul de maximă siguranță este proiectat pentru o categorie specială de condamnați, care au primit cele mai grave pedepse prevăzute de Codul Penal (în varianta proiectului noului Cod Penal): detențiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de tip cabinet este aparent limitată, deoarece este exercitată în contextul unui cabinet care trebuie să coopereze în luarea deciziilor. Într-adevăr, prim-miniștrii erau în mod tradițional priviți ca fiind doar primii dintre egali; rolul de lider a fost "îmblânzit" din cauza caracterului colectiv al procesului de luare a deciziilor. Totuși, în lumea contemporană există variații considerabile în această privință. În unele cazuri, prim-miniștrii sunt lideri cu adevărat puternici, în special în sistemele bipartidiste precum Marea Britanie și multe țări din
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
par une intelligibilité plus dense, scrie el în Tropice triste). Sincronia este solidă, sigură; de aici vocația pentru gîndirea sălbatică (La pensée sauvage), pandant în antropologie al geologiei, aptă să ofere un sistem în care istoria apare într-un fel îmblînzită. Dacă dimensiunea acronică i-a fost sugerată de geologie, rigoarea modelelor în științele umane este efectul lecției marxiste. Evidențiind rolul novator al fonologiei pentru ansamblul științelor omului (rol comparabil cu cel al fizicii nucleare pentru științele exacte), Claude Lévi-Strauss reia
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și spirituale, epoca modernă ne oferă o imagine neașteptată. Vechile practici divinatorii și magice sunt acum regândite, reconsiderate. Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, într-un documentat studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în secolul al XIX-lea, scrie despre "vrăjitoria reconsiderată" sau despre "diavolul îmblânzit". Cele două ipostaze ar putea caracteriza sintetic destul de bine lumea modernă tributară progresului tehnic și cuceririlor științei și căreia îi place să se numească raționalistă și eficientă. Dacă rugurile s-au stins și Inchiziția a dispărut, magia și fenomenele divinatorii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ca barieră în contactul cu gândirea magică, iar pentru omul zilelor noastre gândirea științifică poate coexista alături de cea magică; 5. Magicul devine pentru cei din domeniul artistic o sursă inepuizabilă de inspirație. Să amintim succesul literar și artistic al Diavolului îmblânzit al lui Cazotte (1772). În 1795 englezul M.G. Lewis publică celebrul roman The Monk. Operele lui Francisco de Goya aduc în prim-plan imaginea practicilor oculte și a vrăjitoriei: Capriciile (1799-1802), Tablourile negre (1820-1823), Dezastrele războiului (1844-1819) etc. Demne de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
siguranță. Fenomenul devine cu atât mai important cu cât în joc este pusă imaginea divinității. Securitatea magică prin apelul la supranatural se profilează ca o modalitate eficientă prin care omul își asigură protecția, liniștea și pacea. 44 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, "Diavolul îmblînzit. Vrăjitoria reconsiderată. Magia și vrăjitoria în secolul al XIX-lea", în Robert Muchembled, op. cit., p. 246. 45 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 258. 46 Ibidem. 47 Irina Nemeti, Calea zânelor. Moșteniri antice în mitologia românilor, prefață de Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
măr... - Cine ești tu? zise Micul Prinț. Ești tare frumoasă... - Sunt o vulpe, zise vulpea. - Vino să te joci cu mine, o pofti Micul Prinț. Sunt atât de trist... - Nu pot să mă joc cu tine, zise vulpea. Nu sunt îmblânzită. Vulpea tăcu și se uită îndelung la Micul Prinț. - Te rog... îmblânzește-mă, zise apoi. - Bucuros aș vrea, răspunse Micul Prinț, numai că nu prea am timp. Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut. - Nu cunoaștem
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sensul ei e răsturnat față de medicina obișnuită: e de a îmbolnăvi". (Noica, 1990, p. 44) Dar are Micul Prinț capacitatea de "a îmbolnăvi", așa cum speră vulpea? Îmblânzirea este educație, iar sugestiile în acest plan nu se opresc aici: ceea ce trebuie îmblânzit este sălbăticia care, pentru a intra în comunitate cu ceilalți, trebuie să piardă ceva (atributele sălbăticiei) și să câștige altceva (atributele umanului); să nu uităm, orice proces de formare (educație) este într-o anumită măsură și un proces de de-
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
exaltate: vanitatea culpabilă, principiul răului".19 Mușcătura dureroasă, veninoasă și mortală a șarpelui s-ar traduce pe planul simbolismului psihic "prin remușcare sau prin tortura culpabilității refulate, care nu este altceva decît vanitate".20 Nu întîmplător la vechii greci, șarpele îmblînzit și chiar mort simboliza înfrîngerea vanității. Oprindu-se apoi în exclusivitate la creștinism, Paul Diel interpretează mitul șarpelui ipostaziat în figura lui Satan. Acesta ar traduce pe plan pur psihic "forța subconștient motivantă care duce la ignorarea chemării "spiritului" (dorința
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
supraconștient), mitul apelează la o stratagemă. El îi atribuie șarpelui trăsături care îl transformă într-o făptură fabuloasă: o ființa jumătate șarpe, jumătate om, o ființă umană (sau divină) susceptibilă să ia forma unui șarpe sau pur și simplu șarjele îmblînzit, șarpele mort, simbol al victoriei asupra vanitătii (Stratagema aceasta nu constituie un artificiu, ci este o "comprimare" imaginativă caracteristică și simbolismului viselor nocturne). Șarpele poate astfel deveni simbolul spiritualizirii-sublimării. De exemplu: șarpele îmblînzit devine atributul lui Esculap, zeul tămăduirii, ceea ce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unui șarpe sau pur și simplu șarjele îmblînzit, șarpele mort, simbol al victoriei asupra vanitătii (Stratagema aceasta nu constituie un artificiu, ci este o "comprimare" imaginativă caracteristică și simbolismului viselor nocturne). Șarpele poate astfel deveni simbolul spiritualizirii-sublimării. De exemplu: șarpele îmblînzit devine atributul lui Esculap, zeul tămăduirii, ceea ce exprimă legătura strînsă, echivalența dintre vanitatea sublimată și sănătatea psihică, (întreaga medicină a anticilor era bazată la început pe influența vieții psihice asupra trupului, influență incontestabilă în principiu, chiar dacă interpretată adesea drept superstiție
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]