339 matches
-
inimelor voastre: Numai inima-i isvorul fericirii vieții noastre. Lasă inima, mătușă... Cum gândești să mă abați De l-a mea făgăduință?.. Bine fată, nu vă dați. Dar ți-oiu spune încă una... Escelența e bătrână Și e plină-de podagră, îmblă tot cu cîrja-n mână. 78. CRISTALOGRAFIE (1879) Când aduce blonda Liză Socoteala unei vedre, Universul cristaliză Hexacontetraedre! {EminescuOpIV 537} 79. UN CÎNE-I OMENIREA... (cca 1879) Un cîne-i omenirea, cu o căldare veche De coada lui legată... și nu-ntrebați
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-au rugat dumisale hatmanului Buhuș să cumpere viile și le-au cumpărat”. Vodă merge până acolo încât spune: “Cînd au fost în zilele lui Dumitrașco vodă, le-au perit trei cai din coada hăleșteului de aici, de la Iași, și îmblînd ei pre urma cailor au dus urma pînă la Miroslava, la casa lui Martin Panica”. Cred că ne-am cam abătut puțin din cale și am umblat “huci-marginea”, vere... Ca să nu mai crezi un asemenea lucru, ia ascultă una bună
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
toate legile minții noastre ar fi diametral opuse celor de astăzi - o presupunere din punctul de vedere omenesc aproape imposibilă -, atunci ne-am mira de acele legi, și nu de acestea de astăzi. Dac-am gândi cu picioarele ș-am îmbla cu capul ne-am mira cum ne mirăm astăzi că gândim cu capul și îmblăm cu picioarele. Și de-ar fi în lumea de astăzi cu totul pe dos de cum este astăzi, atunci ea ni s-ar părea naturală, am
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de vedere omenesc aproape imposibilă -, atunci ne-am mira de acele legi, și nu de acestea de astăzi. Dac-am gândi cu picioarele ș-am îmbla cu capul ne-am mira cum ne mirăm astăzi că gândim cu capul și îmblăm cu picioarele. Și de-ar fi în lumea de astăzi cu totul pe dos de cum este astăzi, atunci ea ni s-ar părea naturală, am gândi pe dos și am face reflecții pe dos asupra definirei tuturor lucrurilor. Dar la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o mansardă, lucra ziua și noaptea spre a se hrăni cu pîne goală (ca dejunul ei), cum zicea ea, care-n frig, la lumina de petroleu, își rănea degetele lucrând, care era silită ca din 45 de franci să mai îmble și curat îmbrăcată, atunci întreb cine dă dreptul în lume burgezului a-i cumpăra lucrul, ca s-o silească pe această fată să moară de frig și foame pentru ca el să se-mbogățească? Sărmană față palidă de Madonă! Câte lacrimi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
2287 glasul 2289 telegari 2291 Propunere Stele Gărgăriță [ADJECTIVE] 2254 discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cele cu proporție de forme, frumuseți vii cele cu proporție de mișcări. E evident că această proporție de mișcare unde nimic nu e prea întins, nimic prea flasc, e o stare de echilibru - fericirea. Se-nțelege că instinctiv b[ărbatul] îmblă să comunice mișcarea reproducțiunii lui într-un paingeniș atât de armonic de linii de mișcare pentru ca și copilul să fie frumos. De-aceea uimirea și dulcea părere de rău care ne apucă de câte ori vedem o femeie frumoasă. De ce nu-i
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
precum zice-o parimie, Daca nu e cine nu e, cine e să nu mai fie. Vai de doi când se iubesc 1028 {EminescuOpXV 1029} Și-ntre ei nu îndrăznesc, Inimile își săgeată Dar iubirea nu-si arată 5 Uimiți îmblă, nu s-așază, Tot doresc ca să se vază, Ah, se culcă, ah, se scoală Ca doi prăpădiți de boala. Așa și eu de iubire 10 Șez și umblu în uimire, Căci amorul e foc mare Neavând încredințare. * Acum orice ceas
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pat fie de lemn, fie de fier, și că Grigorie a trebuit să construiască un pat anume de lemn de stejar. Ea se punea pe pat, iar el s-arunca de la treizeci pași depărtare din fugă asupră-i, ca armăsarii. Îmbla mult călare contesa și atunci a scris mai multe romanuri în cari e vorba de împrejurările din Moldova. {EminescuOpXV 1040} EXERCIȚII ȘI MOLOZ (p. 238) El avea într-o cutie închisă * o lume a cărei stele - ***! abia le putea zări
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
eram eu tînăr". Ținem seamă de aceste cuvinte. Țara n-avea pe umerele ei decât 80 de oameni, încît la 30 000 de suflete venea un boier, și încă și acela cu trebuințe foarte mici; adică 80 de oameni cari îmblau cu zilele în palmă și țineau neatârnarea tării prin isteție și adesea prin sacrificiul persoanei sau al averii lor, adică compensau pe deplin munca socială care-i purta. Astăzi avem zeci de mii de liberali cari nici îmblă cu zilele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni cari îmblau cu zilele în palmă și țineau neatârnarea tării prin isteție și adesea prin sacrificiul persoanei sau al averii lor, adică compensau pe deplin munca socială care-i purta. Astăzi avem zeci de mii de liberali cari nici îmblă cu zilele-n palmă, pentru că nici turc, nici leah, nici ungur nu caută să-i taie, nici de vrun duh așa de subțire nu se bucură, nici compensează prin ceva muncă socială, pe care o istovesc din rădăcini, mâncând chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au ridicat nohaii și au lovit fără veste pe sultani și i-au omorât pe amândoi și după această faptă au purces cu coșurile sale spre țara leșească, pohtind de la leși loc {EminescuOpX 64} să se așeze sub ascultarea lor. Îmbla pre la târguri și prin sate toți cu câte o cruce de lemn la piept, semn de închinăciune. Ci leșii așa loc deșert fără oameni mai înlăuntrul țării sale neavând, le-au dat câmp pre Nipru între Krilav și între
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și... grațiosul nostru aliat? Nu pomenim decât un lucru. Istovirea noastră economică ne-a oprit de-a avea o armată mai mare; această istovire a făcut ca, cu toată vitejia și cu tot patriotismul celei ce o avem, ea să îmble goală și flămândă în această campanie de iarnă în care răbdarea soldatului român a fost poate mai de admirat decât curajul său. Noi credem că împărăția învecinată, care-nțelege atât de bine toate acestea, ar trebui să chibzuiască cu noi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calitățile tale de atotbun îndelung răbdător, lesne iertător. "Video meliora proboqne, deteriora sequor" Vedem cele bune și le aprobăm, dar urmăm cele rele. Astfel, cu multă umilire strigăm: Călcând aceste porunci ale tale și în urma poftelor și a voilor noastre îmblînd, tot păcatul în fieștecare zi cu osârdie facem: clevetire, hulă, ținere în minte de rău, călcare de jurământ, vorba mincinoasă, vorbă de rușine firească și afară de fire, și ceea ce nu se află nici în dobitoacele cele necuvântătoare, acestea foarte pagînește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
normale nu pot ajunge. Dacă un ministeriu conservator ar fi făcut una măcar din greșelele comise de dd. roșii în politică, d-nia-lor, cu toate c-am fi avut oștire straină în țară, ar fi făcut manifestații pe uliță, ar fi îmblat cu jalbe în proțap la M. Sa sau poate la consulul știut, cu un cuvânt și-ar fi pus în mișcare toate apucăturile cari ar fi fost numai în stare de-a aduce cele mai mari greutăți asupra țârii. A
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
administrației publice gem de asemenea înțelepți - ci numai pentru că e caracteristic, căci în orice caz e foarte ciudat ca școala și învățăturile publice - de la universitate începînd și până la școala rurală - să fie administrate de oameni cari nici la școală au îmblat, nici vro învățătură acătării au. Daca cineva nu se pricepe în țara noastră la nimic, tot se mai pricepe încă la ceva: se face liberal, strigă prin mahalale contra reacționarilor, jură în numele trinității Rosetti-Brătianu-Carada, se face luntre și punte la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în partidul conservator, adaogă apoi câteva parafrazări a vorbelor d-lui Boerescu despre lipsa de domiciliu a dreptei conservatoare etc. etc. Vorbe ieftene într-adevăr, de care nu ne preocupăm într-o țară și într-un secol în care epitetele îmblă ulițele, încît le pot găsi și cei mai târziori la pricepere. Nu vom face așadar polemică cu "Presa", căci nu ne-am înțelege, mai întîi pentrucă nu vorbim aceeași limbă. Noi știm românește; "Presa" nu. Noi căutăm pentru ideile noastre
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
insultă; aprinde prin asta mai mult mânia tatălui și e arestat din nou. Cu asta se mântuie actul întîi. În actul al doilea se tratează înaintea Parlamentului (căci așa se chemau Curțile pe atunci) procesul tânărului. Cu toate astea el îmblă liber în casa prezidentului în care e iubita sa, îi face daruri, îi dă chiar o scrisoare. Un tânăr advocat numit......., o figură cavalerească, din popor, pledează procesul, animat de ochii unei frumoase "chanoinesse"; judecătorii sunt aproape să-l achite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
face cu totul imposibili în această țară. Nu vezi că ei bucuros cedează în toate celea, ei ușor își alină durerile și vor să restabilească cele mai bune raporturi, numai milostivește-te de-i cruță Adu-ți aminte că așa îmblau bizantinii cu turcii, // adu-ți aminte că așa îmblă popoarele în decadență și dezbărbătate de corupțiune și că insulta azi, lingușirea mâni, lingușirea până la pământ cu restabilirea celor mai bune raporturi sunt semnele de putrejune internă, semne că mărul e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că ei bucuros cedează în toate celea, ei ușor își alină durerile și vor să restabilească cele mai bune raporturi, numai milostivește-te de-i cruță Adu-ți aminte că așa îmblau bizantinii cu turcii, // adu-ți aminte că așa îmblă popoarele în decadență și dezbărbătate de corupțiune și că insulta azi, lingușirea mâni, lingușirea până la pământ cu restabilirea celor mai bune raporturi sunt semnele de putrejune internă, semne că mărul e copt, putred de copt pentru a vă cădea în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin cai arabi, a căzut iar sub Carol V prin cultura catârilor. În zilele războiului de 30 de ani cultura spaniolă veni în Germania, mai cu seamă în Mecklenburg, Friesland, în Austria și-n Danemarca. Până-n zilele dinastiei Hohenstauffen femeile îmblau călărește ca și bărbații; abia mai târziu se-ntroduse șaua de-a curmezișul. Cele dentîi trăsuri le-a adus la 1533 Catarina de Medicis din Italia în Franța, la 1601 Maria de Spania în Germania. Nobilul cal arab trece până azi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari fac din om om, pe când obiectele de prima necesitate sunt acelea cari au a face cu existența sa ca animal. Și într-adevăr animalele au nevoie de mâncare, de acoperământ contra intemperiilor, dar nu le-am văzut încă nici îmblînd la teatru, nici fumând, nici cumpărîndu-și tablouri, nici făcând muzică. Adecă de! o spunem și noi aceasta în nevinovăția noastră: poate că între dd-lor vor fi văzut și cazul contrariu. A numi dar fumatul un rău obicei, un viciu, e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acest străvechi leagăn al culturii, care prin hărnicie și muncă ajunsese la cea mai mare înflorire. Câștigul fără muncă intelectuală sau fizică, fără administrarea unui capital moștenit, e un furt făcut în condiții cuviincioase. Breasla a cărei meserie e a îmbla după asemenea câștiguri e breasla roșie. Semiții contraccii asemenea nu lipsesc, iar starostele breslei e ministru de interne și reversibil. D-rul Reinisch ar putea să facă cercetări egiptiologice și în România sub Rampsinit Îngăduitorul. [27 iunie 1881] ["DE UN TIMP
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
figură atât de impozantă înaintea Europei. Acesta a fost fără îndoială un tratament foarte desprețuitor și cu toate astea cât de amabilă a fost Romînia! In Bulgaria și în Macedonia a intrigat și a strigat în gura mare că Austria îmblă cu planuri ambițioase prin regiunile acele. În cestiunea Dunării a făcut un zgomot nemaipomenit, ale cărui efecte n-au contenit nici azi. Supușii austro - ungari sunt espuși la orice ocazie vexațiunilor celor mai rele ale autorităților românești, iar în cestiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]