3,530 matches
-
durere) Sufletul curat al poetei îi întreține speranța și visul de a mai crede în minuni. „Minuni mai sunt în această lume, trebuie doar să ne deschidem sufletul să le aspirăm”. „Sunt minuni în clipe-bucurii, În vârtejul lumii obosite, În îmbrățișări de mici copii Și-n a Vietii-Dar, îngăduite”. (Mai sunt minuni) Un dor aprins o stăpânește pe poetă, dorul de senin și vesnicie. „Pentru mine seninul e o punte către veșnicie, iar de senin mereu îmi e dor”. „Mi-e
MARIANA MIHAI – DESPRE PUTEREA SIMPLITĂŢII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1422203162.html [Corola-blog/BlogPost/377010_a_378339]
-
colegi, colaboratori, oameni care mi-au fost aproape, dar și cei care mi-au vizitat pagina și au lăsat un semn al trecerii lor! Vă mulțumesc că mi-ați fost aproape la bine și la rău, pentru iubire, respect, încurajări, îmbrățișări, lacrimi și urările voastre de bine și frumos, pe care, cu profunde emoții le-am primit în brațele mele și pe care, cu toată dragostea vi le înapoiez înmiit! Vă mulțumesc, și domniilor voastre, stimați și onorați critici și judecători ai
MESAJ DE MULŢUMIRE TUTUROR PRIETENILOR MEI LA CUMPĂNA DINTRE ANI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1451513058.html [Corola-blog/BlogPost/375033_a_376362]
-
prezintă diferite interpretări. Face apropierea cu Cartea lui Ruth și atrage atenția asupra unor afinități cu poezii din Grecia antică. În Cântarea Cântărilor (Șir hașirim în ebraică) - titlul este o formă de superlativ - natura și omul sunt legați într-o îmbrățișare tandră, simbiotică. „Aud glasul prea-iubitului meu! Iată-l ca vine Sărind peste munți, salutând peste dealuri Prea-iubitul meu seamănă cu o căprioară, ... Scoală-te, iubito, Si vino, frumoaso!” Versurile respiră o mare senzualitate. „Adormisem, dar inima imi veghea Este glasul
COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR DE PAUL LEIBOVICI de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1476608064.html [Corola-blog/BlogPost/376992_a_378321]
-
Toate Articolele Autorului Am scuturat livezile cu meri Iar zâmbete zburau spre nicăieri Sau poate doar dansau nevinovate În țara cu păcatele uitate Alunecând spre azi doritul ieri. * Căci mă dureau tăcerile din noi Săruturi ce plângeau desculțe-n ploi Îmbrățișări ce s-au pierdut în noapte Când sânii rotujeau a mere coapte Iar dorurile se-mpărțeau la doi. Când se curba lumina dupa mine Iar palma ta mai alunga un nor Când adâncea întinder'le feline Ca visele să se
MUZĂ REA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1422133955.html [Corola-blog/BlogPost/384440_a_385769]
-
Ce-ntr-un fir de praf citește istorii neștiutelor milenii Azi cum ieri ori mâine prin gâtul clepsidrei Sirinx de lebădă-n supremă cantului sfânt sublimare Simfonice trăiri gheizere de spectre fulger continuu De neauzite sonuri răsfrânte-n culori nemaivăzute Îmbrățișarea bosonilor în marea de iubire lupta luminii Generații urca peste generații turbion al devenirii Divinul ochi din triunghi altissim scrutează timpii-n lung și-n lat Trecut viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1421356997.html [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
prinții din poveste. Azi, nisipul prin clepsidra timpului s-a scurs, castelul sa surpat, sufletul rămânând închis printre ziduri. Copil fiind, simțeam chemarea depărtării atingând zenitul cu mâna. Astăzi, mă agăț de-un colț de cer dorind să-i simt îmbrățișarea. Copil fiind, mă scăldam vara în văpaia razelor de lună. Azi, văd astrul nopții tremurând de dorința acelorași ape înspumate. Copil fiind, Aveam încredere în oameni, speranță în visurile divine și în viitor. Astăzi doar divinitatea mai are încredere în
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1451088032.html [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
ape înspumate. Copil fiind, Aveam încredere în oameni, speranță în visurile divine și în viitor. Astăzi doar divinitatea mai are încredere în mine. Copil fiind, purtam vara pălăria florii soarelui, zideam castele de nisip, atingeam bolta cerului să-i simt îmbrățișarea, scăldându-mă sub clar de lună. Astăzi, nemaifiind copil, speranța și încrederea s-au stins, floarea soarelui nu mă poate apăra de nimicnicia omului, luna nu mai cochetează cu florile, iar prinții din poveste neant sunt pentru totdeauna. VINA DE-
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1451088032.html [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
poetul Sorin,/ din colțul gurii/ își flutură curcubeul/ prin saltul lupului...” Constantin Brâncuși , cioplind timpul cu dalta care știa ”să vorbească și fără dicționare”, dăltuind ”Sărutul” ca ” un început cosmogonic” acel sărut, care îi ” înlănțuia în veșnicie, pe îndrăgostiți”, privind îmbrățișarea monolitică, afirma ” Nu pot dușmăni mai mult de un minut”. Așa îl învăluie iubirea pe oricare creator, pe orice poet, uitând tot răul din lume - iar Sorin Șirineasa nu face excepție, iubirea având în acea ” Stare” sunet mistuitor de clopot
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
Nu pot dușmăni mai mult de un minut”. Așa îl învăluie iubirea pe oricare creator, pe orice poet, uitând tot răul din lume - iar Sorin Șirineasa nu face excepție, iubirea având în acea ” Stare” sunet mistuitor de clopot: Iubirea: dangătul îmbrățișării noastre” , sărutul iubirii aducând ” Pacea”: ne îmbrățișăm cu pleoape/ în oglinzi de ape,/ ne îmbrățișăm cu tâmple,/ cer frumos să se întâmple...” sau se transformă într-un ”Cântec”: ...zorii răsar călări pe miresme,/ strivită între noi, dragostea e năucită,/ viața
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
plânge ca o stea”) ANCA FLORENTINA POPESCU trăiește ispititor momentele din copilărie, atmosfera din casa părintească și ninsorile de altădată apar ca o constantă a existenței: „Mi-e foarte dor de voi când vin colindătorii, / Și am uitat demult căldura-mbrățișării / Adun cu greu, în cufăr, din amintiri și-mi pun / Speranța că-n cer, la voi, mai vine Moș Crăciun.” (Anca Florentina Popescu - „În Seara de Ajun”) În poezia lui VIRGIL CIUCĂ, SEBASTIAN GOLOMOZ sau a poetelor NICOLETA MILEA și
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399208006.html [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
privire, Cu degete turturii încerc să te-ating, Să n-accept gânduri negre în ivire, Știu, și-arunc cu pietre să le-nving! El: Tu uită toate ale tale frământări Și toate acele negre provocări, Ai uitat viața dintr-o îmbrățișare, Chiar ce mă învățai prin 'sărutare..?! Referință Bibliografică: Tomnatice dialoguri / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1411635440.html [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
vis - din negativitatea Rezultată din boală, din gânduri fără rost Am alergat să fiu martor când Nativitatea Va întrona Lumina după atâta post. Alerg iute spre altar, prin Poarta de vânt Cu pași izbăvitori, sub pânza cerului senin Cruce devin, îmbrățișare spre Cuvânt Când brațele-mi deschid alintului divin. M-opresc sub imperialii platani, crengile lor Desenează simbol măreț, de biruință Bogăția ramurilor, rotundul fructelor Mi-amintesc de înțelepciune, de căință. Alung din mine și din jur norii tristeții Sub cerul
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_solstitiu_sub_platani_elena_armenescu_1356873276.html [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
Atingerea intimităților noastre a dat rezultate după un timp, prin trezirea la viață, din nou, a simțurilor. Ne învârteam în cerc, călcând apa și pregătind un nou moment erotic. Preludiul se realiza prin săruturi sărate de la apa mării și prin îmbrățișări în apa care ne răcorea trupurile din nou înfierbântate... Mâinile noastre umblau libere pe trupurile goale, când pe deasupra apei, când prin zonele erotice, pentru a ajunge la clipa când corpul singur își va cere drepturile sale. Am adus-o ușor
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445523433.html [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
Cobori în jos” - mă rugă iar − „...Alunecând pe-o rază, Pătrunde-n viața mea și-n gând, Norocu-mi luminează!” Ia spune-mi: Tu, mai coborai (De-aici, ...acolo-n Mare!) Când dragostea-ntr-un chip de lut E doar o-mbrățișare?... Te recunosc al meu ”Luceafăr”! Odă-ți aduc, te cânt: Fii simbol veșnic omului romantic, pe Pământ! ...................................... Avea dreptate, Astrul meu, Mai mult decât se poate! Din înălțimea Geniului, Altfel le vezi pe toate! ...M-am despărțit cu greu de
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mihai_eminescu_in_memoriam_.html [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
întâlneau la masă. Știa și înțelegea bine ce muncă are și ce răspunderi incumbă activitatea profesională. Când tocmai termina de mâncat, a intrat și ea în bucătărie, ușoară ca un fulg. S-au salutat cu zâmbete fugare și cu o îmbrățișare scurtă. Ea a făcut ordine și a spălat cu îndemânare puținele vase și tacâmuri folosite. Și-a aprins o țigară și s-a așezat lângă el, privindu-l cu dor și îngrijorare. Cu voce plăcută, în care se regăseau nuanțe
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
la un caz nou... - Uf! Tu chiar ai dreptate întotdeauna, iubito. Hai să dormim... În primele minute, mai ales după ce a auzit respirația regulată a femeii, care rămăsese cu capul pe umărul său și cu un braț peste piept, după îmbrățișarea de "noapte bună", Marius Olaru a fost convins că va dormi buștean până dimineața. Închisese ochii și se părea că adoarme, chiar dacă trupul fierbinte al Dianei îl ispitea atât de mult. Atâta doar că, foarte curând, imaginea soției sale, păstrată
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
omul în alb. Și în această seară era îmbrăcat numai în alb, așa cum la visat în după amiaza zilei. "Ce multe se pot întâmpla dea lungul unei singure zi, se gândea ea". "Azi dimineață încă eram în tren alergând spre îmbrățișarea mării și iată că acum particip în compania a doi bărbați interesanți la o seară minunat de frumoasă și de interesantă". Printre mese venind dinspre faleză își făcu apariția Gil Dobrică însoțit de un alt bărbat mai tinerel și mai
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Intalnire_de_gradul_zero.html [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
petale moi de flori. În calea ta, zălog aștern dorințele aprinse în jarul dorului, scăldat de valuri de fiori. Trec gânduri în rafale și mangaie-nserarea, privirile flamande cotrobăie prin vise. Îndemnurile tale străbat în falduri zarea cuprinsă de culoarea îmbrățișărilor promise. Prin marile de frunze ce curg duios spre noi te pierd printre suspine ce picura că mierea. Mă regasești în șoaptele prelinse-n cald șuvoi și-n prag de răsărit sorbim, tăcuți, iubirea... Referință Bibliografica: Sorbim tăcuți / Corina Negrea
SORBIM TACUTI de CORINA NEGREA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1466186080.html [Corola-blog/BlogPost/373607_a_374936]
-
nu mă atingă, dar nu m-a ascultat. (Medicul părăsește salonul.) Bolnavul X: Acum ești și în clipa următoare te cosește moartea. Florian: Pentru că te lipești ca o plantă agățătoare de ființa unui arbust otrăvitor și în loc să-l sufoci cu îmbrățișarea ta, ești sorbită de către acesta până la ultima picătură de sevă. Bolnavul X: Încă nu s-au agățat niște spini de tine, ca să încetezi a mai bate câmpii. Florian: Eu sunt spinele. Toată viața m-am apărat de flori, ca să le
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
la aniversare? Devenisem eu tristă doar la gândul că, din rațiuni “de imagine și popularitate”, un părinte își poate lăsa copilul singur de ziua lui. Un telefon...oricât de afectuos și plin de promisiuni ar fi...nu ține locul unei îmbrățișări. Toată treaba...cu afecțiunea...cădea în sarcina lui Trișpe. Dacă dumneavoastră credeți că nu s-a descurcat, vă înșelați! Un motan negru, lucios, cu ochii verzi-fosforescenți poate, dacă el vrea, să facă ravagii. N-a alergat vesel doar prin platourile
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Aventurile_motanului_trispe.html [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
eterne te aștept în locul unde dragostea înflorește amintiri cu îndrăgostiți ce și trec eternitatea în priviri și atingerea în mărimi universale acolo doar ne va fi cel mai bine și vom avea de toate atingerea va fi măsura clipei și îmbrățișarea metafora din carte ne-om crește fericirea hrănind -o cu petale de floare răsărită în ambele priviri sfințindu ne căldura ieșită dintre palme cu mângâieri venite din zorile de zi ce vom atinge rămâne va al nostru lumii vom da
MAI STAI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1470036775.html [Corola-blog/BlogPost/382536_a_383865]
-
ca un dicționar învechit unde în loc de prefață sunt eu, un substantiv cu chef de viață. CURRICULUM VITAE Alaltăieri, vorbele-mi erau păsări, zburând spre umbra lucrurilor răsărită în privirea pământului. Ieri, vorbele-mi erau păsări cu aripile rupte-n silabele îmbrățișărilor atârnate la gâtul sărutului. Azi, vorbele-mi sunt păsări râzând amuzante în hamacul vânturilor ce mi-au haiducit înțelesul destinului. Mâine, vorbele-mi vor fi păsări cu trupul lăută pe lacrima stelelor, cântând recviemul asfințitului. EȘTI AȘA DE FRUMOASĂ Ești
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_gandu_n_buzunar_george_baciu_1330020440.html [Corola-blog/BlogPost/357853_a_359182]
-
o emoție aparte să simți/ să vezi asta. Ca inspector, mereu mi-am pus întrebarea „Cine mai e sincer pe lumea asta?” Acum nu mai era cazul. Eram o colegă, care a răspuns, și pe ploaie, unei invitații. Eram fericită. Îmbrățișarea ei a risipit toți norii. Nu mai conta că eram udă, de la mijloc în jos. Am fost invitată în direcțiune, la un ceai/o cafea...A apărut și d-na bibliotecară. Toată un zâmbet, femeia asta e atât de tonică
PLOUA PE LINIA LUI 4... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ploua_pe_linia_lui_4_corina_lucia_costea_1340399453.html [Corola-blog/BlogPost/358332_a_359661]
-
o exacerbare și o etalare a răutății și a răutății oamenilor. Era semnul unui supliciu cumplit, dar în același timp pe cruce vedem că Fiul lui Dumnezeu convertește această ură și această violență într-un gest de iubire și de îmbrățișare dumnezeiască. Așa cum spun de altfel și cântările bisericești, nu soldații romani au fost cei care i-au întins Mântuitorului mâinile pe cruce, ci Mântuitorul Însuși își deschide brațele într-un semn de ultimă îmbrățișare, de iubire dusă până la moarte din
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
un gest de iubire și de îmbrățișare dumnezeiască. Așa cum spun de altfel și cântările bisericești, nu soldații romani au fost cei care i-au întins Mântuitorului mâinile pe cruce, ci Mântuitorul Însuși își deschide brațele într-un semn de ultimă îmbrățișare, de iubire dusă până la moarte din dragoste față de Dumnezeu Tatăl și apoi din dragoste față de toți oamenii - fiii Lui. Deci, Crucea este imaginea simultană, suprapusă într-un fel, a păcatului omenesc, este o etalare a puterii distrugătoare a păcatului, dar
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]