491 matches
-
scriitori de diverse nații, conduși de Serghei Mihalkov, tatăl vestiților cineaști. În așezările de pe traseu ne opream, țineam cuvântări în piețele publice, iar poeții își citeau versurile, fiecare în limba lui, în fața sutelor și uneori miilor de localnici care se îmbulzeau apoi, întinzând cărți, să primească autografe de la scriitorii oaspeți. Autografe pe ce? Pe cărțile celor care citiseră? De unde să le fi avut? Erau cărți de Tolstoi, de Gogol, de Dostoievski, aduse în numele credinței „că toți scriitorii din lume erau de
Însoțitorul by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5416_a_6741]
-
aprinzând elanurile culturale. Febra care-i trimitea pe liceeni de la 3 dimineața la cozi, pentru a obține bilete înaintea premierelor, care-i îndemna să ascundă, între coperțile manualelor de gramatică latină, poeziile lui Rilke, sau care-i făcea să se îmbulzească la prelegerile universitare, cu dispreț față de de timpul pierdut cu fetele - această febră a atotcunoaș terii îl cuprinsese și pe cel căruia „mirosul cernelei tipografice îi era mai dulce decât uleiul trandafirilor din Șiraz”. Un prim volum de versuri avea
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
viza Schengen nu mai e". Trebuie să mă înregimentez într-o bucurie nouă, fredonînd îndemnul lansat de PROTV - 'În Europa năvălim" - deși definiția verbului: 'a da buzna, a invada, a cotropi, a tăbărî asupra cuiva cu intenții agresive, a se îmbulzi, a se îngrămădi" (DEX) mă determină să am oarecari rețineri față de acțiunea propusă. O zi sau două mai tîrziu, Andrei Gheorghe preciza că lucrurile nu trebuie privite grav, ci mai degrabă ironic. Chiar acceptînd sugestia, tot nu-mi vine să
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
lor și tu. Dormi. Adormi. Ascunde-te. Zaci încolăcit. Alene, aer negru, aer negru fulgeră din bolți viclene... Peisaj de august Ah, nouri negri pe cerul viclean. Aerul mușcă zăbala calului. Arborii-mi zdrelesc privirea, mâinile, coamele anului. Nori se-mbulzesc pe bolți însemnate. Ah, dimineață zdrențuind așteptări! Cerul se-nclină, păsări adulmecă crestele nevăzutelor țări. Albini se învârt în cercuri profane. Și-i atâta-ntuneric, încât în duh te arunci, ca delfinii speriați în asprul văzduh! Brusc cineva face lumină
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
sentimente, prăbușiri totale de speranță, mă fac să-mi blestem destinul și așa destul de precar. Ce este dragostea? Ce este ura? Pentru ce uităm absolut tot trecutul într-o clipă aprigă de mîine? Ce este viața? Iată întrebări care se îmbulzesc neputincioase, declanșate de întîmplări pe care nu le pot mărturisi. , mă gîndesc la fata mea, Andreea, la glasul ei minunat, subțire, încrezător în invincibilitatea mea. Peste tot și de toți mi se spune: ce faci?, de ce stai degeaba?, fă bani
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
necesară pentru a plăti 17 locuri - racheta ful - pentru o excursie în lună. Astfel că, pe de o parte, ai casei se străduie să nu-i prea arate iritarea lor, când îl văd că citește sau vin turiști de aiurea, îmbulzindu-se în casa lor, să vadă cum tăticul e absorbit de lectură. Vă spuneam doar chestia aia cu reclama: "Vizitați Chișinăul! Veți vedea un român care citește! Vederea - cu bilet de intrare". Numai că nu a fost să ajungă și
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
ori un pătrat, ori un tetraedru, erau - am spus undeva - un fel de cravate pedagogice. Dar au servit o dată chiar de lasouri aruncate către bezmeticele cirezi din mine, spre hergheliile speriate, împrăștiate de nu știu ce vânt, de nu știu ce mici, mari cutremure, îmbulzindu-se, încălecându-se, în nechez și muget, prin pulberea dintre punctele cardinale. (Îmi compuneam atunci o ținută demnă, nu se cădea să-mi fie obrazul schimonosit, boțit gulerul, nu trebuia ca petele dinăuntru să iasă prin tencuială, ca igrasia). Dar
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
libertății în cea mai liberă țară Unde soarele se grăbește oripilat să apună - Mare nedreptate, astronomică nedreptate, Recunoaște și a^bătrână, care vede pe dos, Ca o cârtiță, prin căptușeala caldă a materiei Prin ultimul drog, numit țărână: Nu se-mbulzește nimeni la așa ieftinătate, Decât așa euforie, mai bine șomaj și rate gonflabile, Frate! Scrisoare din Pat - agonia noastră Ne considerăm suflete de rac Și ne-aruncăm în primul bricabrac Să mușcăm din filonul istoriei De foame. Pokeriști mioritici Fixați
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
Ștefan Cazimir Cînd privesc studenții care isprăviră anul patru, Parcă văd ieșind la rampă toți actorii unui teatru Și mă îmbulzesc deodată dulci și mîndre amintiri, Căci zăresc, fiind deschise a trecutului ferestre, Anii ce se perindară și defunctele semestre, Săptămîni și zile scurse într-aceste vechi zidiri. Cu aceste versuri își va celebra Cazimir sfîrșitul studiilor universitare. Le începuse în
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
spre dezabuzare și ironie, distins impalidat de transferul confesiunii în observație, al contemplației în comentariu: "în urma acelei femei, pe trotuar seara se aduna în sine cum ceara la baza/ lumînării magazinele își pierdeau unul cîte unul/ clienții care acum se îmbulzeau să culeagă flori pe care i le puteau/ prinde ei în părul despletit bărbații desfăceau cu de-a sila petalele/ florii soarelui pentru a bricola umbreluțe cu care, ceafa frumoasei de ar/ fi atins, ar fi putut să o înfioreze
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
incendiile le mistuiau și alte scânduri vechi și ziduri completate le luau locul. Din uliță plecau fundacuri cu mlaștini și noroaie înverzite, de-a pururi mustitoare. Zidării pline de lepră își arătau dosul spre ele iar curțile, înguste și adânci, îmbulzeau cotețe, sugând aerul curat. Jigodii canine și mâțe scheletice dormitau pe bolovanii între care nu-și scotea capul nici o frunză și nici un pai proaspăt. Vara, în cerdacurile de lemn suspendate la cat, bătrânii ieșeau, în pachește și papuci, cu scaunul
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
repetă, fără să priceapă, necunoscutul. Părea sincer nedumerit. Lucy vorbi cu un glas lipsit de expresie: - Câștiga la joc. Eu așteptam undeva mai în spate și nu-l scăpam din ochi. Apoi m-a împins afară o gloată care se îmbulzea. Când am încercat să intru din nou, am găsit ușile încuiate. Iar când s-au deschis, el dispăruse. Am pus lucrurile cap la cap și iată-mă aici. Discursul a fost cam lung, dar a acoperit întregul subiect. Și, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cântam la nai. Nimicul își încoardă struna. Azi nu străbate-n grota mea nici un străin, doar salamandrele pestrițe vin și cîteodată: Luna. V - Păianjenul Gonit de crucile sădite pe cărări Pan s-ascunse într-o peșteră. Razele fără de-astîmpăr se-mbulzeau și se-mpingeau cu coatele s-ajungă pîn'la el. Tovarăși nu avea, doar un păianjen singurel. Iscoditor micuțul își țesuse mreaja de mătase în urechea lui și Pan din fire bun prindea țânțarii celui din urmă prieten ce-i
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
din Iudea, 8. din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, și dimprejurul Tirului și Sidonului, cînd a auzit tot ce făcea, a venit la El. 9. Isus a poruncit ucenicilor să-I țină la îndemînă o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. 10. Căci El vindeca pe mulți și de aceea toți cei ce aveau boli, se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. 11. Duhurile necurate, cînd Îl vedeau, cădeau la pămînt înaintea Lui, și strigau: "Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: "Fetița mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ți pune mîinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască." 24. Isus a plecat împreună cu el. Și după El mergea mult norod și-L îmbulzea. 25. Și era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge. 26. Ea suferise mult de la mulți doctori; cheltuise tot ce avea, și nu simțise nici o ușurare; ba încă, îi era mai rău. 27. A auzit vorbindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
ei că s-a tămăduit de boală. 30. Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El, și, întorcîndu-Se spre mulțime, a zis: Cine s-a atins de hainele Mele?" 31. Ucenicii I-au zis: "Vezi că mulțimea Te îmbulzește, și mai zici: Cine s-a atins de Mine?" 32. El se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. 33. Femeia, înfricoșată și tremurînd, căci știa ce se petrecuse în ea, a venit de s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
sosit destul de repede. Autobuzul vechi era ca prin minune caleașcă. Atâta timp. Atâta timp scurs de când nu am mai urcat în el. Am tresărit, m-am uitat în jur. Lumea mea. Eu. Timpul scurs. Autobuzul. Am așteptat să se îmbulzească lumea. Mda, nimic nu se schimbase, doar autobuzul. E ciudat cum lumea tehnologică evoluează, în schimb sufletele rămân la fel. Ai crede că cei care construiesc sunt cu un pas înaintea mașinilor, dar nu, încă nu. Ce e din carne
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
gândul i se oprește. Nu e nici apă. Stă în poarta bisericii și așteaptă ploaia. Așa a stat și-a așteptat, în primele sale zile, oamenii din sat să vină la slujbă. Babele, moșnegii, tinerii și copii, cu toții s-au îmbulzit să-l vadă pe noul preot. Apoi ușor, ușor au rămas numai babele și doar la mari sărbători tot satul. Au trecut ani de atunci, de la prima sa apariție în poarta bisericii. Cine să își mai aducă aminte câți? Porcii
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
proprie, să încercăm totuși o ipoteză oarecum schematică a dispozitivului strategic: - la dreapta, unde ar fi trebuit să existe un partid care să militeze agresiv pentru capitalism, nu prea se găsea așa ceva; - partidele istorice, ca și noile partide democratice, se îmbulzeau toate la centru, care în sondaje însuma 30-35% din voturile electoratului; - la stânga exista masa moderată a PDSR, cu circa 40% din electorat, și aripa extremă, cu circa 15%. Candidatura lui Theodor Stolojan era menită să coaguleze voturile de la centru, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2139_a_3464]
-
maree de melancolie! Este o simțire a vieții ca o topire, este un vis de a dormi mereu în brațele Claritei. Merge la plimbare pe malurile râului; din albii plopi ning semințe înaripate, fulgi de viață. Și vede cum se îmbulzesc oamenii să vadă ceva. Vede plutind pe ape, adus de curent, un mort. Pare că doarme, legănat de valuri suave. Merge să se odihnească în puful de semințe al plopilor. "Omul viu se duce la fund, mortul plutește gândește Apolodor
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu a fost luat în seamă, călătorul s-a ridicat și s-a îndreptat spre capătul tramvaiului. În timp ce mergea, în spatele său aurolacul a scos un cuțit și l-a înjunghiat. Speriați, ceilalți călători au început să țipe și să se îmbulzească. Vatmanul a oprit imediat tramvaiul, iar oamenii au coborât.
Un bărbat a fost înjunghiat într-un tramvai din Capitală by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/78976_a_80301]
-
în discuție. Există și în retorica sa o înțelepciune țărănească, dar, spre deosebire de Tudor Gheorghe, Ion Cristoiu nu încearcă să o camufleze în spatele costumului de duminică. Popular în toate sensurile cuvîntului, Ion Cristoiu poate vorbi oricînd, despre orice. Lumea se va îmbulzi să asculte povestea găinii care naște pui vii, dar și profețiile sale politice, adesea paralele cu realitatea. Reproduc discuția dintre Marius Tucă și Ion Cristoiu purtată în preajma alegerilor de anul trecut, tocmai pentru a sublinia calitățile de ,analist" ale invitatului
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
1863 Camera de pe atunci a admis a se trece, în răspunsul la adresa tronului, amendamentul următor: Este drept a recunoaște că obiceiul înrădăcinat în clasele cele comparativ luminate ale societății noastre de-a disprețui orice altă profesiune și de-a se îmbulzi în aceea a serviciului public au adus coucurența ce-și fac cetățenii într - această carieră la un grad funest moravurile noastre publice, astfel încît s-ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat, cu intențiune sinceră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la loc în hârtia ei și am rămas o vreme, năuc, în piața a cărei tăcere-mi dădea vertije. Și deodată-ncepu să fulguie. În lumina dulce a singurului bec din scuar, atârnând, violet și singuratic, de stâlp, fulgii se îmbulzeau mai repede, apoi mai încet, alburii la intrarea în globul difuz de lumină, aproape negri la mijloc și din nou alburii spre pământ. Simțeam atingerea lor invizibilă pe buze și pe gene, pe când la două-trei ferestre de la casele negustorești din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
abisului. Se-ntoarse apoi crunt către mulțimi, se repezi spre cei din primele rânduri și-i croi din toate puterile, icnind, până ce biciul azvârli în aer stropi de sânge, bucăți de degete și de urechi sfârtecate. Neamurile se-mbrînciră și se-mbulziră, zbierând, până când un mare amfiteatru, plin de trupuri căzute, spintecate până la os de vâna de bou, se arcui în jurul Stăpânului, departe însă de acesta. Tăcerea era acum deplină, nici măcar răniții, unii cu beregata tăiată, alții cu ochii crăpați, neîndrăznind să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]