1,021 matches
-
ajuns în mâini bune și tot ar mai fi ceva! Așa că acceptă cu demnitate jertfa, dar cu condiția ca, zilele următoare, să audă despre roman și lucruri pozitive. Se spălă pe dinți, își îmbrăcă pijamaua și adormi repede, cu gândul împăcat. În primul rând gândul că nimic nu se poate naște fără jertfă și în al doilea rând, gândul că va putea zăbovi în pat până târziu, deoarece ziua care urma era chiar duminică. În oraș începea așadar, a doua zi
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
Articolele Autorului la vârsta aceasta aș fi vrut unul de altul grijă să avem când vedem anotimpurile cum se scurtează pașii cum greu ne urmează și în cădere liberă spre abisul de unde întors nimeni nu a mai fost ne indreptăm împăcați sperând că vom învia altădată că cineva își va aminti că și noi am fost o dată ca ei vii plini de inconștient de cum vine și trece lumea vieții de pe o planetă pe alta planetă rece uitată și negăsită încă în
LA VÂRSTA ACEASTA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361030_a_362359]
-
înseamnă să mori. Până la 24 ani , moartea mi se părea o utopie. Ai mei mă feriseră de astfel de momente. Ficțiunea nu mă impresionase niciodată, iar realitatea nu-mi oferise decât cazuri de oameni bătrâni, șubreziți de viață, care mureau împăcați că-și trăiseră viața, bună, rea, dar și-o trăiseră... Ce gândește un tânăr de 24 de ani?? Ce simte? Ce îl întristează? Gândeam frumos, iubeam, eram iubită cu intensitate, urma să devin mamă. Ce puteam simți? O bucurie imensă
DE CRĂCIUN AM ÎNVĂȚAT CE ESTE MOARTEA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364165_a_365494]
-
liceu de pe meleagurile poetului național, revenea în Bucovina, patria părinților săi, taman la înmormântarea bunicii. Deși în plină vară, soarele dungat în negru , mușca hulpav și rece din tristețea tuturor. Cerul întreg însă asista impasibil la ceremonia terestră, lacrimogenă și împăcată. Poate prea împăcată cu această situație ultimativă . Dio își ghemuise proaspetele aripi în buzunarele strâmte ale pantalonilor raiați. De ce ne întâlnim cu unii oameni doar la asemenea evenimente funebre ?! De ce a trebuit să moară bunica tocmai acum? Cui îi folosește
CA UN BOCET, MAMA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363179_a_364508]
-
un fum și-l expiră cu plăcere, umplând încăperea cu un miros deosebit de plăcut de tutun fin. Se simțea bine în prezența acestui bărbat drăguț, de care se temuse fără justificare înainte de a-i accepta invitația. Chiar era liniștită și împăcată sufletește că a venit în vizită la el. Dintr-o dată nu mai exista nicio problemă atât de importantă și stringentă în viața ei. Uitase că tocmai acestea au determinat-o să treacă pragul casei bărbatului ce o copleșea cu atențiile
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
neștiute în pânza timpului ..., Hrănite cu secundele celui care, simțind, învață să nu mai simtă și, plângând, să nu mai plângă. Și, peste toate, uitarea, grozavă conspirație a timpului ... Risipind pe cel pur deopotrivă cu cel maculat și pe cel împăcat laolaltă cu cel neostoit de suspin. Mi-amintesc doar că am trecut pe acolo cu gândul, apoi cu sufletul... Am trecut, dar n-am plâns,l-am lăsat pe cel iubit să rămână, să plângă, și mai apoi să uite
UITAREA, GROZAVĂ CONSPIRAŢIE A TIMPULUI de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368452_a_369781]
-
sunt umiliți și marginalizați: „Am încercat orice pe lume,/dar nu am învățat,/ Doamne,/ să fur și să înșel!/ ( din greșeală, m-am înșelat, însă, pe mine/ de câteva ori...)”( Să mă ierți, Dumnezeul meu!). În ciuda tuturor adversităților, poetul pare împăcat cu sine. Neavând bogății, nu va fi supus ispitei. Dumnezeu i-a dăruit viață, frumusețe, tinerețe, bucuria de a trăi sentimente de înălțare, dar și tăria de a înfrunta greutățile. Chiar dacă trebuie să ne ducem fiecare crucea, să urcăm muntele
DULCE- AMARUL DIN POEZIA LUI MIHAI DOR de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368479_a_369808]
-
Cochetase cu viața până la 97 de ani... Ultimele ei cuvinte au fost. Am mințit într-adevăr dorindu-mi sfârșitul. Azi noapte m-am rugat simțind cum moartea îmi dă târcoale: Doamne, îngăduie-mi să ajung la ziuă! A plecat liniștită împăcată grăbindu-se să ajungă lângă Alterică al ei de-o viață și pentru o viață. Cei care-i urmează îi vor întâlni pe cei apropiați conform ultimei datorii pe care o mai au. Și ei vor plăti vieții-cu moarte
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
Din ale timpului ascunse metereze, Arunc spre tine satul meu natal, Privirile care îmi sunt mereu treze, Gândul meu drag, neconvențional. Dragă mamă tu nu vei citi vreodată, Ce eu am scris despre și pentru tine, Odihnește-te în ceruri împăcată, În acele locuri pentru toți divine. Referință Bibliografică: CÂNTEC INFINIT / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CÂNTEC INFINIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367954_a_369283]
-
de pe la Stockholm până la Atena, de la Marea Caspică până în Elveția. Să încercăm să revenim ca popor la poziția de demnitate a dacilor reprezentați prin sculpturile din Antichitate! Se poate asta! Pornind de la legenda Mioriței și, implicit, de la filozofia ei de resemnare împăcată, am întreprins cercetări. Povestea aceasta pastorală este legată de niște rituri de păstorit care, de fapt, se întâlnesc în toate civilizațiile. Ce nu-mi place mie la varianta românească este că oaia îi spune degeaba ciobanului că-l paște nenorocirea
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
Cu alte cuvinte, este întotdeauna necesară Spovedania înainte de Sfânta Împărtășanie? - Este, ca să-ți ierte păcatele. Este nevoie să te spovedești nu doar când te împărtășești, ci să te culci mereu cu liniște, spovedit, cu cercetarea conștiinței, care să fie una împăcată. Te duci la pansat de câte ori ești rănit. Sau, într-adevăr, să o faci pentru că sunt o serie întreagă de lucruri care ți-au scăpat. Lumea este obișnuită să spună niște păcate, dar să știți că foarte puțini își pun problema
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
ca să nu simtă înfiorarea, că poate o înduplec și mă mai lasă !?... O simt că-mi dă ocol dar poate o mai întârzii cu puterea minții, cu grijile care îți dau senzația că le-ai putea depăși (ca să pleci totuși împăcat) dar mai ales cu speranța de a-mi vedea, cunoaște și a mă juca cu nepoțica. Ce zic eu acuma presupune un timp care îmi depășește puterea de rezistență, mult prea multe lucruri care nu se produc cât ai bate
JURNALUL UNUI OM NEÎNSEMNAT (FRAGMENTE) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366910_a_368239]
-
a domnulului Unirii de către întreaga elită intelectuală a țării și de înșiși suveranii României. Dar emoțiile puternice din aceste zile i-au șubrezit și mai mult trupul ei firav. După 14 februarie a rămas țintuită la pat. Liniștită și deplin împăcată și-a făcut testamentul, cerând să fie înmormântată la Solești, alături de mama sa. Să fie o înmormântare simplă cu un singur preot, fără funeralii naționale și fără discursuri oficiale, însoțită doar de oamenii săraci. În dimineața zilei de 2 aprilie
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
Cu alte cuvinte, este întotdeauna necesară Spovedania înainte de Sfânta Împărtășanie? - Este, ca să-ți ierte păcatele. Este nevoie să te spovedești nu doar când te împărtășești, ci să te culci mereu cu liniște, spovedit, cu cercetarea conștiinței, care să fie una împăcată. Te duci la pansat de câte ori ești rănit. Sau, într-adevăr, să o faci pentru că sunt o serie întreagă de lucruri care ți-au scăpat. Lumea este obișnuită să spună niște păcate, dar să știți că foarte puțini își pun problema
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
de gânduri, sentimente și întrebări la care voiam să îmi ofere îndelungi explicații. Nona mă asculta, părând să accepte fiecare cuvânt al meu, fără să riposteze, fără să întrebe, fără să fie curioasă. Orice aș fi zis, ea rămânea calmă, împăcată, lipsită de frământări interioare. Din când în când, mă privea amuzată, însă doar pentru puțin timp, redevenind imediat, serioasă. Când am încheiat ce aveam de spus, aceasta m-a întrebat, pe un ton cumpănit: - Te temi de ceea ce urmează? - De ce
LOGODNICUL MEU, FRED (VII) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367561_a_368890]
-
a pierdut și bucuria de a-și vedea tipărit unicul volum - „Tectonica umbrei”, prima și, foarte probabil, ultima carte. Volumul așteptat, iată, la nesfârșit a apărut puțin timp după moartea autorului, la timp, însă, pentru a putea primi emoționanta și împăcata mențiune a lui Vasile Gogea: „Biografia omului, care a fost pe rând profesor, librar, sudor autorizat, revizor contabil se încheie aici. Biografia poetului, însă, abia începe!” Dar nu începe prea ușor. Poezia lui Simi se deslușește greu pentru că „paznicul întoarcerilor
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
scânteia și-n noaptea înserării a plămădit femeia, apoi, a adormit bărbatul pentru o clipă și încet i-a strecurat femeia, sub aripă, pe chip i-a pus un zâmbet și-n lume a plecat acum, fiind mulțumit și astfel împăcat. Referință Bibliografică: a plămădit femeia / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2175, Anul VI, 14 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
A PLĂMĂDIT FEMEIA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367034_a_368363]
-
bucurie de al cărei înțeles nu mai știa nimeni. Iar vântul, asemeni unui braț tandru, curtenitor, apuca din când în când franjurii frumosului fular și îi ridica alintâdnu-i Platoniei obrajii reci, din care doi ochi aprinși, plini de o resemnare împăcată și demnă mai năzuiau să cuprindă imensitatea mării.” În mod paradoxal, moartea Platoniei se produce imediat după momentul unui imens succes de scenă. Platonia este Carmen, o Carmen despre care cei care asistă la spectacol spun că a fost „extraordinară
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
Menirea Bisericii rămâne aceea de a fi un spital pentru cei suferinzi, un loc în care Duhul mângâie, leagă rănile și ridică poverile. Ne-am obișnuit să nu avem probleme, să ascultam cuminți predica și să plecam acasă cu conștiința împăcată că am mers la Casa Domnului... Pentru ca biserica să fie influentă trebuie în primul rând, să se îmbrace cu putere de sus, fiindcă doar Duhul Sfânt ne poate salva din mocirla păcatului. De asemenea, devine imperios necesar ca biserica să
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
vieții mele! Ești bătăile inimii pe care acum le simt alergând în pieptul meu! Și doar fiindcă mă gândesc la tine! Ești nebunia mea! Credința mea! Ești tot ceea ce eu iubesc în mine. Ești lumea mea. Locul în care respir împăcata! Te văd peste tot și în toate! Te regăsesc în mine. În fiecare pas pe care îl fac, în fiecare cuvânt și gest. Te recunosc dintre toți ceilalți, pentru că tu esti ceea ce iubesc. Ești ceea ce sunt! Ești unic și perfect
TE IUBESC ! de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368638_a_369967]
-
vieții mele! Ești bătăile inimii pe care acum le simt alergând în pieptul meu! Și doar fiindcă mă gândesc la tine! Ești nebunia mea! Credința mea! Ești tot ceea ce eu iubesc în mine. Ești lumea mea. Locul în care respir împăcata! Te văd peste tot și în toate! Te regăsesc în mine. În fiecare pas pe care îl fac, în fiecare cuvânt și gest. Te recunosc dintre toți ceilalți, pentru că tu esti ceea ce iubesc. Ești ceea ce sunt! Ești unic și perfect
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
vieții mele! Ești bătăile inimii pe care acum le simt alergând în pieptul meu! Și doar fiindcă mă gândesc la tine! Ești nebunia mea! Credința mea!Ești tot ceea ce eu iubesc în mine. Ești lumea mea. Locul în care respir împăcata! Te văd peste tot și în toate! Te regăsesc în mine. În fiecare pas pe care îl fac, în fiecare cuvânt și gest. Te recunosc dintre toți ceilalți, pentru că tu esti ceea ce iubesc. Ești ceea ce sunt! Ești unic și perfect
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
aceea de a fi nemuritoare pentru restul vremii, dacă cel puțin cele ce se spun sunt adevărate...” ( Apărarea lui Socrate - Platon ) La o diferență mică de voturi, cei peste cincisute de judecători îl condamnă la moarte, iar dânsul acceptă verdictul împăcat, cu seninătate, într-un proces în care nu era judecat omul, ci gândire cutezătoare a omului, refuzând să evadeze la îndemnul și sprijinul prietenilor. Cuvintele „călăului”, care-i aduce otrava, pot ține loc oricărui alt epilog: O, Socrate, pe tine
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]
-
nu să urmeze un drum similar cu al tău. Vezi, e nevoie de o abilitate, să faci o concesie și să nu rănești în anumite cazuri. Poate că am rănit și eu fără să vreau pe cineva, dar, cu conștiința împăcată nu, niciodată. - Orice om poartă în viața reală mai multe măști. Uneori trebuie să schimbăm aceste măști, deoarece societatea ne-o cere, alteori doar pentru a ascunde, de ochii răi ai lumii, viața aceea secretă din noi. Un scriitor de
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL, ULTIMA PARTE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363685_a_365014]
-
pasiune scenică se dezlănțuie/atunci mă prefăceam într-o cămașă învechită, să îți ascund golurile adâncite în piept și trăgeam perdeaua cutremurată până la celălalt capăt al păcatului/. Fiecare poezie, fiecare vers e-un simțământ trecut, pierdut și regăsit, /o cunună împăcată, să ne șteargă-n veci durerea, o iubire așteptată, să trezească învierea/ și cu patos fulminant își expune convingerea /iubesc, iubirile pierdute de alții/ iar incertitudinile se răsfrâng în sensibilitate dusă până la exacerbare / Uneori nu îndrăznești... să mă aprinzi ca
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]