370 matches
-
răspuns, rămân al d-voastre devotat amic M. Eminescu M. Eminescu, Proză și versuri, Iași, 1890. Facsimil 241 {EminescuOpXVI 242} 223 [CORNELIA S. EMILIAN] Botoșani, 20 noiemvrie 1887 Mult stimată doamnă, Să nu credeți că vârsta d-voastre m-a împiedecat de a vă scrie până astăzi, ci îndelungata mea boală m-a făcut să fiu foarte descurajat. Astăzi, simțindu-mă bine, vă satisfac dorința de a vă trimite fotografia cerută de mult timp. Cu astă ocazie mulțumesc domnișoarei Weitzsecker, deși
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și preasupus M. Eminescu 240 [CORNELIA S. EMILIAN] [21 martie 1888] Mult stimată doamnă, Cu părere de rău vă înștiințez că sora mea azi e [a] noua zi de când e foarte grav bolnavă, de inflamațiune de plămâni. Suferința ei a împiedecat-o de-a vă da detalii despre afacerea cu care ați binevoit a o însărcina. Scuzați-mă, vă rog, că nu v-am înștiințat până astăzi, așteptând să-i fie ceva mai bine. Primiți, vă rog, respectuoase sărutări de mâni
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
lucrul nostru, ne cere acum ca "conform cu obligațiunile ce ni le impune meseria de gazetar să publicam în întregul său scrisoarea întîia". [V. G. MORȚUN] [Botoșani, 10 noiembrie 1887] Mult stimate amice, Boala îndelungată de care am suferit m-a împiedecat de la ținerea unei corespondențe regulate. Acum fiind întrucîtva restabilit, vin a vă ruga să vă aduceți aminte de mine și de lipsa absolută de mijloace de subsistență în care mă aflu. Dacă vă este cu putință de a-mi veni
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
apropie oara trenului și plec la Pomîrla. Încă din anul trecut Eugenie mi-a făcut amendă onorabilă și ne-am împăcat, încît de mult plănuiam să merg la dânsa și mă duceam chiar la 1 mai, însă ploile m-au împiedecat, acum să vede // că s-a împlinit ceasul și trebuie să plec, atmosfera Iașului de mult mă apasă și mă îneacă. Amicul meu, de ce-mi săruți mâna, nu te temi că vei face pe cineva geloasă? Cum respect foarte
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
socotință spre marginea Serbiei, pentru a da atât craiului Serbiei, Ștefan cât și altor guvernatori învecinați și căpetenii de oști posibilitatea de-a trece la el și de-a se alipi de partidul lui, lucru de care până acum fusese împiedecați prin oastea ce sta la mijloc, a lui Musa. Musa se ținea de pașii contrariului său, se încurca numai în harțe mici, evitând orice bătălie mai mare, dar, cu toată apărarea, nu putu să oprească irumperea trupelor inamice prin trecătorile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în care rătăcește nobleța, greșala a doua însă, lărgirea vocalului în diftong, face efect comic, pentru că prezintă o opintire de putere cu totului nenorocită. Daca vocala e după natura ei sunetul plin și ne-mpiedecat, consonantul din contra e un sunet împiedecat (cu piedecă). Vocala curată se produce prin aspirațiunea îmflată până la sunet și formează o scală ce urcă și coboară. Și consonantul nu-l poți pronunța decât acompaniat de o suflare de aer; însă nașterea consonantului {EminescuOpXIV 293} e condiționată esențial
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
doua, de-a face sunetele articulate atât de cursiv ca pronunția să poată urmări ușoară și liberă toate împreunările lor în limbă. Aicea iar e de trebuință o împăcare a antitezelor, o unire a lor. Legea cea dentîi mănținută unilateral împiedecă cursul vorbirei și ni dă închipuirea unei sforțări oarecare a puterii. (Sforța ca o scremere, silință, opintire neplăcută). Momentul cel de-al doilea, mănținut cu eschiderea celui dentîi cade în pericolul de a șterge și a slăbi caracterul cel hotărât
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecut de marginele și cercul experienței, cineva e sigur de a nu fi dezmințit prin ea. Farmecul de a întinde cunoștințele sale e atât de mare că numai prin o contradicție (clară) vădită de care ne-am lovi putem fi împiedecați în propășirea noastră. Această contradicție poate fi însă evitată daca facem invențiunile noastre într-un mod precaut, fără ca de aceasta să fie mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plătitorul simbriei consideră chestiunile dintr-un punct de vedere opus celui ce-o primește. ["LIBANIUS ZICE... 2237 Libanius zice că în Atena un străin care s-ar mesteca în adunarea poporului e pedepsit cu moartea". - Lib[anius]. Era pentru a împiedeca ca secretele republicei să nu fie divulgate. (Montesquieu L. I. [IJ, C. II) [TEORIA CULTURII] CULTURĂ ȘI ȘTIINȚĂ 2255 Fiecare om cult va avea în fiecare caz singuratec o judecată determinată, ba chiar justă asupra împrejurărei: dacă cutare sau cutare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a lungul sârmei se mână o putere prin care sîntem în stare a ridica greutăți, a pune roți în mișcare, a despărți aliajuri cari au cea mai mare afinitate întreolaltă. În clipa în care se-ntrerupe continuitatea sârmei și se împiedecă circulația, puterea dispare și reacțiunea acidului asupra zincului încetează numaidecât. Cum se restabilește comunicația, reacțiunea acidului asupra zincului reîncepe, și puterea dispărută reapare cu energia ei primitivă. Substanța sârmei nu e astfel decât conducătoarea puterii și nu participă deloc la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se forțeze puțin ca să-și retragă mîna. — Așa o să fac. Eu... Vă mulțumesc, domnule Leonard, zise ea, și cuvintele i se părură ridicole, vocea groasă, nesigură, ca și cum nu ar fi fost a ei. Se depărtă de el, și urcă Împiedecat scările pînă În camera ei; bîjbîi În jurul broaștei Înainte de a descuia ușa și a intra. Așteptă clicul ușii domnului Leonard și, fără să aprindă lumina, traversă Încăperea pînă ajunse la fotoliu și se așeză. Piciorul i se lovise de ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
s-a auzit clinchetul cristalin al soneriei. Eu, cum e firea mea mai neliniștită, am vrut să alerg, să fiu prima în curtea școlii și m-am luat la întrecere cu niște colege. Când s-a dat startul, m-am împiedecat de o piatră colțuroasă și am căzut. O durere puternică mă făcea să vărs lacrimi limpezi din ochișorii mei ca tăciunii. De la câțiva pași mai încolo s-a apropiat de mine o fetiță tare drăguță. M-a ajutat să mă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
spune să coborâm din pom. Dar cum să coborâm? jos era prăpădenie. Mătușa se aburcă pe tulpina copacului și noi sărim din copac pe niște cânepă frumoasă și deasă, pe care o dăm toată palancă la pământ. Mătușa Mărioara se împiedecă, iar noi sărim gardul și fugim acasă la Nică. Îi zic: A fost frumos! M-am distrat! Ceea ce regret e că tu vei primi de la tatăl tău o chelfăneală și-ți vei pierde lefteria. Fără să-i mai spun la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu alta, tătăroaice tinere le aduc pe tipsii. Lângă Vodă iarăși nu ne putem odihni, căci acolo-i locul spătarului Vulture și-apoi unde s-a văzut povestitor să stea la ospețe lângă Vodă, împuindu-i urechile cu povești și împiedecând astfel nobilele bucate să cadă firesc în primitorul stomac? Nu, hotărât lucru, nu acolo-i locul nostru. Poate puțin mai la dreapta, între spătar și Huruzuma, sora tătarului? Să mărturisim drept, tare ne-ar plăcea a ne pune aici. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
deși îmbujorarea din obraji când tragi cu coada ochiului la această tânără slujitoare nu pare să dea temei vorbelor tale. — Luminăția-ta, eu, odată, acu vreo zece primăveri, am căzut de pe cal. Fugăream un polak, când murgul mi s-a împiedecat și m-am dus drept în - să mă iertați - șale. De-atunci, cu toate că nu-mi venise sorocul, mă uit la muieri cum mă uit și la dumneata: cu stimă. Roșeața din obraji nu-i a trupului, e-a așternutului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
râdă - rânjește: «Și ce dacă n-ai zis? Ce importanță că n-ai zis tu - dar au zis ai tăi? Burjuii? Capitaliștii? Fașiștii? Antisemiții? Au zis! Că tu, unul, n-ai zis, ce contează! Nu În unul ca tine se Împiedecă roata istoriei care merge Înainte! Contează că ești Învățător vechi, educator de tip burghez! Că ești român! Că ești reacționar! Contează că toți Românii sunt reacționari! Fașiști! Burjui! Toți Românii sunt antisemiți!» Am crezut că sunt beat, chiar dacă nu băusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
zice Sapșa: «Ești acuzat de huliganism, ți-ai bătut nevasta, ți-ai alungat copilul...» Nici n-apuc să mă mir, să protestez, să cer probe, să angajez avocat - eram gata: ras-tuns-frezat! Avocat, apărare, recurs? Să fim serioși, istoria nu se Împiedecă În mersul ei Înainte... Și-apoi istoria ceea n-are timp - o scrie și Marin Preda, În Moromeții lui, ceva cu timpul care nu mai are răbdare... Nu avea. Se grăbea, candela lui de timp... La urma urmei, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de două ori, a vândut-o. Era neagră și frumoasă. Și rea, mușca - tata avea o cicatrice de toată... rău-frumusețea pe umăr... Eu n-o țin minte eram prea mic. Dar țin minte caii noștri. De pe Imașul Cailor. Acolo pășteau, Împiedecați. Cine voia, dezlega piedeca, suia pe deșelate, dădea un galop, două, descăleca, lega piedeca la loc... Eu am călărit o singură dată la Mana și m-am lecuit: un drac de băietan mi-a ales o gloabă, cu scrèua ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se vadă chipul și Dora o recunoaște. Este gata să strige : Doamna Alindora ! Doamna doctor Bosch ! Buzele nu se deschid, cuvintele nu îi ies din gură. Un deget alb, lung, un deget de pianist i s-a lipit de buze împiedecând-o să vorbească. În schimb spectatorul din dreapta ei s-a ridicat în picioare și aplaudă frenetic scandând : "Bravo, Alina ! Bravo ! Bravo". Dora, contrariată, recunoaște vocea lui Victor. Pianul se transformă într-o sanie în formă de rădvan scund și lat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
greșeli. Dorina s-a născut în exil, pe vremea când Victor și cu mine nu ne găsisem încă locul în patria noastră de adopție. Teama pentru ziua de mâine și dorul după cei și cele lăsate "dincolo" nu m-au împiedecat să doresc din tot sufletul să dau viață copilului meu într-o lume liberă. Bănuiam, dar nu știam în ce măsură un copil poate să ne fortifice, să ne ajute să ne găsim calea într-o lume care ni se părea ostilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
normală, patrupedă... Tumba pentru musafiri era însoțită de un miorlăit de foarte jalnică tonalitate. Lucru esențial, Scămoșilă nu zice miau!, ci mau! Ceea ce-i cu desăvârșire altceva, vă dați seama! Ar mai fi și încercările lui disperate de a mă împiedeca să scriu... Se trântea pur și simplu pe fila albă și se prefăcea că doarme! De dormit cu adevărat îi plăcea pe pieptul îmbrăcat într-un plover moale, după masă, băgându-și botul lui rece în nasul meu, ca și cum am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
schimbând pasu, s-a Îndrăznit să ceară socoteală lu unu dă la bar că de ce-a manglit nește doape și-o pâlne; băieții s-au Îndurerat și au vrut să-și scoață pârleala pă hoitu mâții. Limardo i-a Împiedecat pă neprevăzute. Le-a manglit felina tomna când ierau cu zugrăveala la juma și-a catapultat-o În fundu dughenii, de iera s-o fractureze și să vină Societatea dă Protecție. Don Parodi, pentru nimic În lume n-aș vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și în țărână te vei întoarce" (Fac. III 17-20). Izgonirea din rai "Domnul Dumnezeu a zis: "Iată" că omul a ajuns ca unul din Noi (acest "Noi" reprezintă Trinitatea: Tatăl, Fiul și sf. Duh), cunoscând binele și răul. Să-l împiedecăm dar acum, ca nu cumva să-și întindă mâna și să ia din pomul vieții, să mănânce din el și să trăiască în veci. De aceia Domnul Dumnezeu i-a gonit din grădina Edenului, CA SĂ LUCREZE PĂMÂNTUL DIN CARE FUSESE
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sau pentru mama sa" Și așa, ați desființat Cuvântul lui Dumnezeu, prin datina voastră. Și faceți multe alte lucruri de felul acesta!" (vezi și Matei Cap XV 1-20). În scurta Sa misiune dumnezeiască de Învățător al lumii, Mântuitorul S-a împiedecat la fiecare pas, nu atât de doctrina mozaică a Legii vechi, cât de prejudecățile și datinile poporului evreu, care suplineau adevărata învățătură, după cum se observă până-n ziua de astăzi la Evrei. Capitolul XXIII din Evanghelistul Matei este elocvent în privința asta
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
anului când am intrat în clasa întâi, tata, care așa cum ți-am mai spus, știa să facă multe meserii, lucra la o ușă pentru cineva și eu, neascultându-l, când mi-a spus să-l las în pace, m-am împiedecat printre sculele lui de tâmplărie și am căzut într-o cuțitoaie care-i o sculă a tâmplarului. Cuțitoaia era întoarsă cu lama în sus și eu, văzându-l pe tata că vine spre mine, m-am împiedecat și am căzut
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]