1,704 matches
-
atât a localnicilor, cât și a unor români veniți din stânga Dunării sau chiar români din teritoriile românești din vecinătatea regatului României (Transilvania, Bucovina, Basarabia, Macedonia, Epir, Tesalia etc.) dar aflate sub stăpânire străină. Ca urmare directă a acestei politici de împroprietărire cu pământ în Dobrogea și a sporului natural înregistrat în provincie, s-a înregistrat creșterea accelerată a populației provinciei în perioada 1878-1900. Astfel, conform rezultatelor recensământului populației desfășurat în România în anul 1899, populația Dobrogei depășea 270 000 de locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și ieftinirea, astfel, a traiului, ajuns aci excesiv de scump"3164 iar vânzarea de loturi de teren "din această moșie să nu se mai facă cu ușurința și cu lipsa de prevedere de până acum"3165. Totodată, Constantin N. Sarry recomanda "împroprietărirea locuitorilor din Constanța cu locuri comunale, în rate"3166. În privința dezvoltării căilor de comunicație din orașul Constanța, acesta considera că trebuia "să se construiască o șosea care să pună în comunicație directă portul cu partea de sus a orașului și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
turiștii veniți în perioada de vară în stațiunile balneare de la Mamaia și Techirghiol. Stațiunea balneară de la Mamaia a fost deschisă pentru turiști în anul 1906 din inițiativa primarului orașului Constanța de la acea dată, domnul Nicolae Bănescu. Printr-un proces de împroprietărire cu pământ a țăranilor s-au stabilit în Dobrogea atât români veniți din Regatul României, cât și români: transilvăneni, bucovineni, basarabeni, dar și elemente românești venite în Dobrogea din peninsula balcanică și nevoite să emigreze din locurile natale din cauza politicilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
părea rău că era pensionar, ar fi vrut să lucreze și acum la primărie. Era conservator din convingere și inerție, un amestec de tradiție și comoditate, dar nu până la absurd, pentru că doamna Pavel îi surprinsese satisfacții abia vătuite când cu împroprietărirea din primăvara anului trecut. În oraș nu vorbea, pentru că „nu se știe cu cine vorbești”, spunea. Aceasta îi era gândirea încă de patruzeci de ani în urmă, când intrase în serviciu. De aceea trecea drept un ins indiferent, fără opinie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o mașină de ocazie, se afla acum în ținută de sărbătoare, și când apăru în sala de oficiere nu mai avea nimic din jovialitatea omului pe care-l cunoșteam și căruia i se spunea încă „noul primar”, cel din vremea împroprietăririi era ursuz, el însuși era senin și solemn ca actul ce-l săvârșea. Cei doi - Ana și tânărul învățător - stăteau nemișcați, atenți la vorbirea lui, se uitau la el cum s-ar uita niște rătăciți la steaua polară, el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pălmași, președintele Constantinescu „a dat” și la cei mai înstăriți, împărțindu-și astfel mai degrabă bazinele electorale decît problemele socio-economice ale țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea de referință este gospodăria pre-comunistă, și nu individul, lăsîndu-i pe descendenți să se bată între ei după cum îi taie capul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acces la mijloace de producție. Complementul oarecum spiritual, de „mentalitate”, al acestei lungi durate economice îl constituie colectivismul țărănesc. „Un veac întreg, sătenii n-au făcut altceva decît să răstălmăcească în duh devălmaș toate reformele statului și, paradoxal, seria de împroprietăriri cari au urmat nu au dus la o întărire a spiritului de proprietate individuală”, constată bătrînul Stahl în anii ’30. Patruzeci de ani mai tîrziu, tînărul Stahl observă și el că „satele se compun la rîndul lor din gospodării, nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
chestiuni puse și în ajunul declanșării războiului, în mai-iunie 1917 s-a dezbătut în Parlamentul de la Iași modificarea articolelor 19, 57 și 67 din Constituție, precizându-se exproprierea pentru cauză de utilitate națională a peste 2.300.000 ha în vederea împroprietăririi țărănimii, precum și alegerea deputaților și a unei părți din membrii Senatului prin vot universal. Atât în Adunarea Deputaților, cât și în Senat, proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare, la 14 și, respectiv, 20
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Constituției, lege care a apărut în „Monitorul oficial” din 20 iulie 1917. În cadrul dezbaterilor parlamentare, s-a subliniat indisolubila legătură între social și național. Astfel, Barbu Ștefănescu-Delavrancea declara: „Și este o așa de strânsă legătură între chestia națională și reformele împroprietăririi țărănimii și ridicarea celor 5-6 milioane de suflete la viața noastră publică, că n-ar mai fi nevoie de nici o explicație [...]. Noi, cu revizuirea Constituției, dereticăm casa noastră, în care vom primi pe frații noștri după atâta vreme de dureri
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
necesitatea adoptării reformelor democratice, a celei agrare în special, reamintind gestul Regelui, care, cu puțin timp înainte anunțase că pe Domeniile Coroanei și pe proprietățile sale, țăranii au intrat imediat în folosința pământurilor ce li se vor cuveni prin viitoarea împroprietărire. „În această privință - declara în încheiere Inculeț - Maiestatea Voastră a binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul M. V. a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană, care, aclamând pe M. V., îl numește «Crestianski Carol» (Regele Țăranilor). Trăiască M.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Velniței este cel mai vechi, documentat arheologic încă din neolitic; Chircești - Huși format prin așezarea pe moșia boiereasca a coloniștilor veniți din Bucovina la 1775, după anexarea acestei provincii de către Austria și în sfârșit, Vălenii sau Pârăienii format în urmă împroprietăririi clăcașilor de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Legea rurală din 14 august 1864 care și au construit locuințe în capătul ogoarelor de o parte și de alta a pârâului ce vine de la Velnița. Chirceștii au fost comună aparte, prin legea
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
copii! Pardon, domnule. Adresează-te unei iepuroaice! PATRULA FANTASTICĂ Bună ziua. Sunt sergentul major Popescu Ubu din Brigada Rapidă, că de aia avem și biciclete de cursă. Poftim actele. Care acte? Cine v-a cerut acte? Noi nu suntem Comisie de împroprietărire, suntem Poliția, stimabile! Lucrăm pe fapte evidente și nu pe evidențe, cum spunea domnu maior Căpșună, aici de față prin citatul mai înainte citat. Întindeți mâna.Așaaaa. Vă felicit pentru comportamentul exemplar de care ați dat dovadă oprind regulamentar la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
fi cazul”. Întâlnirea avea loc pe teren neutru, la o țiitoare de-a lui. Am intrat, m-a poftit pe scaun și mi-a dat mâna: Eu sunt Corneliu Panu Calimach, viță de boier, foști stăpâni pe aceste locuri până la împroprietărirea din nouă sute șai' șpe. Mai am ceva avere. Pădurea. Am vrut să te cunosc. Am aflat că ești tânăr dar nu foarte, că te porți bine cu oamenii, cu copiii, că le intri în case ba că pe deasupra, din leafa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Mare, domnul Moldovei 393 De la tipărirea primelor cărți în limba română 328 De la prima răpire a Basarabiei 85 De la Focul cel mare din București 50 De la Revoluția din Europa și România 11 iunie 1848 49 De la Unirea Principatelor 38 De la Împroprietărirea țăranilor 33 De la suirea pe tron a M.S. Carol 31 De la inaugurarea primei linii de cale ferată în România 28 De la Uniunea poștală internațională 22 De la Proclamarea Independenței României 20 De la răpirea din nou a Basarabiei 19 De la alipirea Dobrogei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tata muncea de zor semănând în pământ străin luat în dijmă (50% din recoltă). Tata avea semănate câteva hectare cu grâu, care rodise spornic. Locul se afla la punctul denumit „în fermă”, probabil cândva fusese o fermă a cuiva, înainte de împroprietărirea de după Primul Război Mondial. Era sfârșitul lui iulie și secerișul se apropia de sfârșit. De mai mare dragul să vezi numărul mare de „clăi și jumătăți”, alcătuite din snopii de grâu ce urmau să fie treierați cât mai rapid pentru ca
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Vasile al lui Vasile cel Mic, a devenit paznic de câmp, În cooperativa agricolă de producție din Țărănia de Vale. Neamul lor era de oameni săraci. Se țineau, de la generație la generație, mai mult cu munca pe la alții. Abia la Împroprietărirea de după cel de al doilea război mondial i-au fost atribuite, și acestui Vasile al lui Vasile, două hectare de pământ, pe o moșioară a unui fost boier, muzician, fugit În Franța, de frica noii orânduiri, adusă cu tancurile, de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
special pe deșeuri agricole; - culturi rapid crescătoare cu valoare energetică mare - combustibili pentru încălzirea locuințelor - alternativă la lemnul cu altă destinație; - proiecte de eventuale creșteri industriale organizate în apropierea principalelor zone care conțin resurse minerale; - detalierea programului complex, etapizat, de împroprietărire a oamenilor săraci cu teren arabil din proprietatea statului; - scheme tehnologice tip pentru filierele de valorificare a produselor agricole (anexa 2); - perspectivele demografice ale României următorilor 50-100 de ani și măsuri proactive; - identificarea și punerea în valoare a vocației naționale
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ar fi comparate cu principiile abordării entropice, s-ar putea suplimenta cu următoarele cerințe: - eficiență maximă la valorificarea resurselor naturale; - punerea în valoare, la parametrii (prețuri) europeni, a terenului agricol și arabil; - conservarea resurselor naturale, grija pentru generațiile umane viitoare; - împroprietărirea a circa 300 de mii de familii (într-o primă etapă, și apoi, posibil, să ajungă la 800 de mii) lipsite de mijloace de existență (romi, șomeri, foști emigranți, tineri care doresc să lucreze în agricultură etc.). Unul-două milioane de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de valabilă și astăzi). În aceeași linie se înscriu concepțiile neoliberale ale lui Ștefan Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" (Neoliberalismul). Autonomia persoanei depinde mult de cea economică și aceasta vine o dată cu munca salariată și procesul de industrializare. Zeletinxe "„Zeletin,Stefan" a criticat împroprietărirea țăranilor și datorită nedreptății de gen pe care a produs-o: ea se face pe „capi de familiexe "„familie"”, și beneficiarii ei sunt bărbații. Acest fapt exprimă evident și dimensiunea economică a patriarhatxe "„patriarhat"ului românesc. Cu toate limitele și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III posito. Sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează legea împroprietăririi. Atunci s-ar fi făcut într-adevăr vuiet mult, dar se spărgea de stânca maiestății. S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau scurgerea pământului de apă (drainage ), prin urmare în un mod cu mult mai înapoiet decum cultivau romanii cei vechi, și că în această privire noi în timp de 200 de ani în loc de a merge înainte am dat înapoi. De la împroprietărirea țăranilor (1864) însă se naște din acest mod de cultură un pericol deosebit pentru țara nostră; anume țăranii au un petec de pământ (4 fălci) pe care sunt nevoiți să-l cultive în fiecare an tot pe acela, plantîndu-l tot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit, în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III-lea posito - sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează legea împroprietăririi. Atunci s-ar fi făcut într-adevăr vuiet mult, dar se spărgea de stânca maiestății. S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]