2,573 matches
-
a chipului este atât de albă încât nu se distinge de masca ce acoperă partea inferioară. Nicolaï își mobilizează memoria. Degeaba. Nu își amintește să fi văzut în nici un manual de specialitate, în nici un album anatomic o asemenea imagine difuză. Înăbușită de mască, se aude vocea specialistului suedez : Pare a fi o necroză profundă în zona nervului central cranian. Să fie o tumoare ? Cred că orice încercare poate fi fatală. O liniște de moarte domină pentru nesfârșite momente. Toți așteaptă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să se mire, până când domnul Țăcălie, însoțit de domnul cel bătrân, s-au ivit în poarta casei lor. De cum i-a văzut, mama a înțeles. Aduceau prima scrisoare din sat imprimată cu "Mort la datorie". Tata... Plânsul mamei a fost înăbușit, molcom, doar pentru ea însăși, dar nu s-a terminat decât când s-a terminat și ea, cu peste douăzeci de ani mai târziu. Bucuria lui cea mare era seara, când istovit de corvezile zilei, se oprea încă odată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dumicați din pâinea uscată care mi-a adus în gură un gust dulce și bun, gustul neprețuitului bob de grâu. Dar pe loc dinții s-au simțit prizonierii pastei clisoase și m-a cuprins teama că mă înec, că mă înăbuș. Atunci Minodora a apropiat de buzele mele un vas cu apă din care am băut cu sațietate. Apa câinelui. Cât era de bună apa ! Cât de necesară pentru revenirea la viață ! Tăcerea a fost întreruptă de vorbele aspre a doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
E drept că spiritul ei nu era la fel de ispititor precum trupul, dar merita cercetat. Pentru mine era clar că Liz putea fi folosită și ca material didactic freudian. Ea, îmi plăcea mie să cred, răsfățându-mi orgoliul, își aruncase și înăbușise în inconștient niște dorințe acute, iar acum acestea izbucniseră la suprafață, scăpaseră de gardienii vigilenți ai conștientului și moralei și își făceau mendrele. Era, carevasăzică, o frumusețe de lecție despre refulare-defulare, căci eu numai dacă privirile mele nu i-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lui Eugen de propria-i parte. În astfel de momente, o tulburare neagră a simțurilor îl învăluia repede și cu putere, iar o teribilă angoasă îi cuprindea toată ființa brusc, totul culminând cu formarea unui nod în gât, ce-l înăbușea și-l chinuia vârtos, nedându-i pace multă vreme. Iar aceste simțăminte puternice și violente, care dau năvală în sufletul omului și îl copleșesc pe deplin, se alcătuiau la el într-o suferință psihologică și morală, ce îl determina să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se înfățișă sfios înaintea ștreangului, așa cum se înfățișează acuzatul în fața Curții cu Juri, sau câinele, în fața stăpânului cuprins de mânie, adică umil și fără să cuteze a-și ridica cumva privirea. Trecură, astfel, câteva clipe lungi. Dintr-odată, însă, îl înăbuși un val mare de neliniște, simțind cum cineva parcă îi vorbește în conștiință și îi pune cu asprime frână, oprindu-l din drumul său. Avea o mare senzație de înecăciune crescândă. Ochii i se bulbucară, o sudoare rece îi acoperi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
limpede cât de armonios pot lucra acestea împreună, căci, într-o după-amiază întunecată de aversa proaspăt stârnită, întâmplarea îi puse pe cei doi, cu totul pe neașteptate, față în față. În acele clipe, tulburat, sufletul bărbatului începuse parcă a se înăbuși în veșnicie, vertiginos. Avea senzația scufundării, dar care nici nu-l înspăimânta, nici nu-l bucura sau nedumerea, ca și cum orice fel de simțire pământească i s-ar fi șters din fire, fără urme. Acela a fost momentul când și-a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
poate că acesta era și motivul pentru care izbucnea cu și mai multă forță dezaprobarea și nesusținerea sa, pe care tânărul le primea cu multă amărăciune și în tăcere, privindu-le ca pe o descurajare clară și definitivă. Însă să înăbuși o idee, punându-i brutal frână încă dinaintea ivirii zorilor ei, nu este, oare, cea mai mare greșeală, pe care o poate face cineva - mai 100 Rareș Tiron ales o mamă - față de tânărul ce clocotește puternic de ambiția vie a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
preț, să se subjuge pretențiilor maică-sii), dar și maică-sa să nu aibă prea tare de suferit de pe urma scandalului, din cauza afecțiunilor sale medicale grave și de netratat, din păcate. Și, de cele mai multe ori, el chiar reușea cu succes să înăbușe tot scandalul iscat înainte de a apuca a se petrece evenimente deloc dorite, ca cel tocmai descris mai sus, însă, după cum s-a văzut, de data aceasta lucrurile merseseră mult prea departe, iar femeia se găsea acum într-un mare pericol
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
la petreceri chiar, femei și bărbați, făcându-i să se simtă inconfortabil unii cu alții. De jur împrejur, răsuna acum ciripitul femeilor, punctat la răstimpuri scurte de nelipsitul oishii, delicios, da, delicios nu-i așa? cu adevărat delicios. Cu pași înăbușiți de teamă să nu atragă atenția întregii mese; cât de neplăcut ar fi fost să simtă asupra sa greutatea imensă a acelei priviri colective care ar fi izolat-o, care ar fi proiectat-o, brusc, în centrul unei alterități înfricoșătoare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
el era supus. Ceremonii la moarte. Înmormântările se făceau simplu și fără nici un lux. Mormintele lor erau numai niște brazde, căci de ar fi fost săpate adânc ori ar fi fost adăpostiți sub monumente, se credea că morții vor fi înăbușiți. Plângeau puțin și purtau mult timp dorul după cei morți. Odin (70 înainte de Christos). După credința Scandinavilor, Dumnezeu a dat oamenilor un suflet nemuritor și care are să trăiască în urma distrugerii lumii. Locuitorii din Valhala nu mor în luptele ce le
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
i-a lăsat tronul fiului mai mare, Valdemar. în 1274 cu sprijinul danezilor, Magnus a organizat o revoltă împotriva acestuia, l-a învins în 1275 la Hova și s-a înscăunat ca rege. După ce, la începutul domniei a trebuit să înăbușe mai multe revolte, Magnus a instaurat în țară o lungă perioadă de pace, bazată pe bune relații diplomatice cu țările vecine, între care a jucat adesea rol de arbitru. în interior, a dat un șir de reforme de cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
noi?... zise, luând la rându-i una dintre brățările de pe masă și studiind-o cu un aer concentrat. Răspunsul așteptat de el însă nu veni. În schimb, femeia îl cuprinse cu amândouă brațele pe după gât, oftând abia auzit, și îi înăbuși nedumerirea cu un sărut lung și apăsat pe gură. Bart se lăsă fără împotrivire în voia voluptății pe care ea era gata, din nou, să i-o ofere. Prin fereastra dinspre stradă, lumina după-amiezii se topea încet dar inexorabil, ca
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
anumite particularități ale funcționării birocratice. Reținem totuși faptul că ele au viziuni opuse privind originea disfuncționalităților: pentru un sociolog, acestea provin dintr-o insuficiență a marjelor de manevră și de inițiativă lăsată indivizilor în relațiile lor cotidiene. Excesul de reguli înăbușă creativitatea și în final eficiența; economia birocrației, din contra, consideră drept birocrat pe oricine dispune de un buget discreționar și de competențe suficient de largi pentru a adapta obiectivele organizației la maximizarea propriei utilități. Să nu ne grăbim însă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inovația în sistem, permițînd salturi de productivitate. Ne aflăm aici în prezența unui act de credință în capacitatea societăților umane de a se autodepăși, dacă lasă loc liber dinamicii ce autorizează distribuția inegală a capacităților individuale. Orice reglementare excesivă va înăbuși inițiativele chiar la sursa progresului economic și social. Regăsim aici ideea "mîinii invizibile" despre care vorbea Adam Smith. Interesul colectiv nu este niciodată mai bine apărat ca atunci cînd fiecare își urmărește interesul său personal. Voinței Statului de reglementare directă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
încearcă a se face puțin bine în prezent în schimbul a mult rău în viitor. Dar acest procedeu evocă spectrul bancrutei care alungă creditul. Ce e deci de făcut ? Atunci statul nou își bravează partidul ; reunește forțe pentru a se menține, înăbușă opinia, face recurs la arbitrar, ridiculizează vechile sale maxime, declară că nu se poate administra decât cu condiția de a fi impopular ; pe scurt, se proclamă guvernamental. Și în acel punct îl așteaptă alți curtezani de popularitate. Ei exploatează aceeași
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
odată cu Copernic, Galileo Galilei și Newton, a început să semene cu știința. Procesul a fost atît de profund și atît de încărcat de consecințe încît poate fi asemuit cu ciocnirea a două plăci tectonice: tiparul grecesc a fost încălecat și înăbușit de matca viziunii creștine, fără însă ca vreunul din fronturi să se impună definitiv. De cîștigat n-a cîștigat decît noua încrețire ivită în peisajul culturii medievale: valul viitoarei gîndiri științifice. Iată de ce disputa petrecută în secolul al XIII-lea
Cerul filozofiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7401_a_8726]
-
geneza ei e mult anterioară, prin deceniile cinci-șase), la Iași, la Tipografia Buciumului Român, cu o prefață analitică de Gh. Ghibănescu. Revoluția, în ale cărei focuri și ecouri și-a conceput paharnicul darea de seamă, după ordinea alfabetului chirilic simplificat, înăbușise vocea sîngelui albastru. O recuperare, fie și pîndită, la tot pasul, de umori și de retezări piezișe de prestigiu, se cerea, pesemne, făcută. Și bine spune Ghibănescu, editorul, să zicem, acestei opere postume (Sion murise prin 1858), pentru oamenii vremii
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
-l recunoaștem pe regizorul emoționantului La vie en rose, dedicat lui Edith Piaf, și care i-a adus lui Marion Cotillard un Oscar. Poate că ambiția, onorabilă, de altfel, a scenaristului Arash Amel de a ataca un adevăr în general înăbușit de uriașa cantitate de literatură melo despre o așa zisă poveste ca-n basme să fi fost inhibantă pentru Dahan. Nu a mai găsit pârghiile echilibrului. Din istoria starului care, în plină glorie, câștigătoare a unui Oscar, renunță la carieră
Cannes 2014. Nicole Kidman: "Evident, nu mă voi mărita niciodată cu un prinț..." by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79219_a_80544]
-
cuprinsul căreia vedem cum un sociolog se privește pe sine prin firida propriei teorii. Dar, paradoxul uimitor este că Bourdieu, luîndu-se pe sine drept obiect de studiu, devine fără să vrea victima opticii sale, și asta fiindcă teoria ajunge să înăbușe persoana pe care ar fi trebuit s-o explice. Cauza stă în privilegierea schemelor în dauna obiectului asupra căruia ele se aplică. Bourdieu e atît de preocupat de "cîmpuri", de "spațiul posibilelor" (antipatiile și simpatiile pe care un autor, nimerit
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
Gheorghe Grigurcu Una din vinovățiile cele mai grave ale totalitarismului comunist este cea a încercării de a înăbuși spiritul creator, prin măsuri ce ilustrau un evantai sinistru, de la cenzură pînă la prigoana administrativă și suprimarea fizică a celor socotiți inconformiști. Comunismul cuprinde mormîntul nu doar al unor creații zădărnicite sau distruse, ci și al unor destine umane și
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
mult - căci revanșa politică are, nu de puține ori, origini meschine - căsnicia perfectă a acestuia din urmă cu o frumoasă actriță e de natură să stârnească invidia Ministrului Culturii. În consecință, în apartamentul elegant al poetului sunt instalate microfoane care înăbușă, practic, orice posibilitate de intimitate fonică. Sub comanda inchizitorului de carieră, înregistrările sunt ascultate în timp real și rezumate, tot în timp real, pe pagini întregi. Nu interesează, cu adevărat, decât discuțiile care vizează, în limbajul de lemn al epocii
Cadavrul din debara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7678_a_9003]
-
majore ale tinereții, în folosul migălirii artistice, datorită căreia a dat culturii noastre un instrument verbal admirabil și valori muzicale nedepășite, dar strict naționale. Prin creațiile maturității, artistul a biruit dificultățile stadiului evolutiv al instrumentației noastre lirice, dar și-a înăbușit marile avînturi ale adolescenței și tinereței, care ar fi putut oferi liricei europene o mare simfonie haotică, de stil romantic baroc (o Ťlegendă a veacurilorť și alte mituri lirice delirante). Că a murit prea tînăr, fără a-și fi realizat
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
cu gambele, fesele, cu șoldurile și tălpile mele atât de puternice. Sunt o fetiță, sunt o femeie, dar și un drac ce recită versuri aiurea și pictează groaznic. Camera mi-e un refugiu cu jucării și pânze. O viață adultă înăbușită de fragmente de jocuri copilărești. Cine-oi fi eu? Câte puțin din toate, câte puțin din nimic, un puzzle al existenței. Sunt Nieve în Havana. * * * Sâmbătă, 13 aprilie 1987 (Tot ce s-a întâmplat vineri noaptea) Ieri am adormit pe
WENDY GUERRA by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4921_a_6246]
-
era un lagăr de exterminare. Exista doar „Marea Teroare", cum a numit-o Conquest. La fel în toate țările comuniste din Est în deceniile 5, 6 și 7. Iar revoltele, când au fost - în RDG, Ungaria sau Cehoslovacia - au fost înăbușite în sânge în tăcerea întregii planete. Nu exista opoziție cu tancurile sovietice în spate, iar regimurile comuniste, când au dispărut, nu au dispărut ca urmare a opoziției interne, ci, toate odată, prin faliment economic și implozie. Ceea ce a caracterizat această
Pornind de la Herta Müller despre tăcere, cărți, frică și „opoziție deschisă“ în comunism - Dialog cu Gabriel Liiceanu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6000_a_7325]