13,283 matches
-
tot ceea ce înseamnă frumos și-i îndeamnă pe părinți ca, înainte de a le lăsa copiilor avutul lor, să le altoiască virtutea, să-i învețe cele bune. În genere, cărțile Doinei Cernica pledează pentru adevăr, prietenie, statornicie și devotament în dragoste, înălțând jertfa, sacrificiul mai presus de toate”. La rândul său, scriitorul și publicistul Vasile Tărâțeanu a insistat asupra faptului că proza Doinei Cernica ne învață ,,să fim așa cum a vrut Dumnezeu să ne cunoască”. Maria Toacă revine asupra spiritului de jertfă
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pelicule artistice despre omul care a salvat de la deportarea în Transnistria, implicit de la exterminarea în masă, 20.000 (douăzeci de mii!) de evrei. Traian Popovici a fost răsplătit simbolic, peste timp, cu titlul onorific ,,Drept între popoare”, cu un monument înălțat în Tel Aviv, Capitala Țării Sfinte: Israel, și, în cele din urmă, cu o placă pentru veșnică amintire, comemorativă, prinsă pe zidul casei cu nr. 6 de pe strada Zankovețka, din Cernăuți. Autoarea subliniază că toate inițiativele de a-l comemora
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Filologie Română și Clasică, a făcut un excurs în istoria filologiei române la Universitatea din Cernăuți, de la înființarea căreia - la 4 octombrie 2011 - s-au împlinit 136 de ani. El a susținut, cu argumente irefutabile, că filologia română a fost înălțată, la Cernăuți, la rangul de ,,Materie eternă”. Catedra de profil s-a afirmat, în toate epocile, ca o adevărată, de necontestat instituție românească, grație impulsurilor viguroase date de titularii acesteia: de la Ion Sbiera (1875-1906), Sextil Pușcariu (1906-1919), Leca Morariu (1936-1938
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
cuvinte eclatante: ,,Trecutul de glorii, din care trebuia să renască marele viitor al țării, era pentru Eminescu întruchipat de epoca ștefaniană. Patrimoniul textelor sale publicistice arată că Ștefan a fost pentru Poet , <pavăza creștinătății întregi>, (...), , dar și (...) Eminescu l-a înălțat pe pe altarul sanctificării, alăturându-l de Hristos și anticipând, prin admirația sa, cu mult timp înainte, voința Bisericii Ortodoxe Române de a-l canoniza și a-l include în calendarul sfinților noștri autohtoni”; ,, Nu întâmplător, Bucovina era provincia <nedezlipită
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
vedere atât de șocant este susținut în felul următor: ,, Această accelerare s-a produs apoi doar în câteva decenii. Vorbind de viața pământeană a marelui poet, constatăm că lui Eminescu i-au trebuit puțin mai mult de zece ani ca să înalțe evoluția spirituală a românilor, apropiindu-l de tot ceea ce se petrecuse, în aproape 900 de ani, într-o țară cum este Franța’’, a cărei cultură neîntreruptă se derulează pe aproape un mileniu. În răstimpul acestei mii de ani, în România
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române. Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în hronicul Ortodoxiei de pe aceste bătrâne și vitregite meleaguri: cu prilejul împlinirii a 15 ani de existență a Episcopiei Covasnei și Harghitei, întâistătătorul acesteia, Părintele Episcop Ioan Selejan, a fost înălțat în treapta arhierească, onorifică de Arhiepiscop, de către Preafericitul Părinte Daniel Ciobotea - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Atașată fiind Bisericii, Doamna Profesoară Luminița Cornea încearcă în acest volum să-și lămurească anumite întrebări despre locul, rostul și menirea omului pe acest pământ
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Fecioară Maria, Adormirea Maicii Domnului sau Ridicarea / Înălțarea la Ceruri / Mariahimmelfahrt (zi simbolică în care boala, operația riscantă, spitalul cu bune și rele, Isarul, Europa și toate sunt lăsate în urmă, acolo jos pe pământ). Sfânta Fecioară Maria s-a înălțat la Ceruri, iar omul bolnav care i s-a închinat din tot sufletul ,,...zburam prin înalt /eram crucișător de ocean /...” (62). Înseamnă Marienplaz care este ,,...plină de lume /e ca izvorul tămăduirii /oamenii curg ca izvorul /te uiți la ei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
să baricadeze ușa Academiei Române pentru ca omul de știință, „istoricul total” cum l-a numit regretatul Florin Constantiniu, să nu-și primească locul ce i se cuvenea de drept. Gheorghe Buzatu a ieșit în fața furtunii, iar așa-zisele „îngenuncheri” l-au înălțat Profesorul Buzatu nu a acceptat ca un inamic, oricât de puternic ar fi fost el, să calce Țara în picioare și s-o umilească fără a-i sta în cale, fără a încerca să-l oprească. Românul Gheorghe Buzatu a
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
cu riscul de a pierde bătălia, a ripostat, tratându-și inamicul cu floreta inteligenței reprezentată de Adevărul Istoric, pe care a știut atât de bine să-l apere. Chiar dacă unele „succese” i-au minimalizat meritele, așa-zisele „îngenuncheri” l-au înălțat atât de mult încât inamicul a căpătat dimensiunea unei furnici în fața elefantului. A avut demnitatea de a nu accepta o decorație care fusese acordată și unui dușman declarat al Neamului Românesc, returnând-o „emițătorului”. Neprietenii l-au ținut minte și
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
istoric?! Și ce ne-am face noi, românii, fără tot ce a scris domnul profesor Gheorghe Buzatu? Niciodată până în zilele noastre, de când există istorici români și istoriografie românească, nu s-a mai întâmplat cu vreunul dintre istoricii noștri să se înalțe atât de sus față de confrații săi, față de colegii săi. Nu cu un cap deasupra tuturor, ci cu întreaga sa statură, cu întreaga sa operă, mii și mii de români îl pun pe domnul Gheorghe Buzatu deasupra tuturor colegilor săi de
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
ilustru al Profesorului Gheorghe Buzatu. Dumnezeu să-l odihnească și să-l aseze în locul ce i se cuvine. O viață dăruită istoriei adevărate a românilor. Veșnica pomenire, domnului profesor de identitate națională! - General (r) Aurel Rogojan Omul care s-a înălțat la gloria cerească, după destule poveri ale nerecunoștinței în viața pământeană, s-a născut la data de 6 iunie 1939. După absolvirea studiilor de 10 clase ale școlii elementare, medii și la Liceul Regele Ferdinand din orașul Râmnicu Sarat (1946-1956
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
celuilalt ne ținem în palmele albe inimile roșii stăm într-o singură aură ca într-un singur embrion Funii albe Mănînc din pîntecul tău curbat - o farfurie albă în care se clatină noaptea - cînd buzele mele îți ating marginile ne înălțăm încolăciți ca fumul de tămîie cu aburul pîinii așa goi cum sîntem semănăm cu două funii albe împletite-n spirală Forța rozei Forța rozei de a păși aerul și puterea buzelor de a păzi carnea s-au unit în mine
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
a te găsi printre cuiburi de foc în prima linie Descifrez ceva din cele ce spui, văd în reflex întâmplări geologice ale silabelor mele de-acasă tipărite în calcare și pirite subțiri în ape freatice îndelung strecurate cărți de piatră înălțate spre cer pentru generații fără de număr care-au trebuit să vadă pe întuneric, sau calcinant prin lumina de interogatoriu Din somn adânc, muma vorbirii noastre ne încălzește cu suflare fierbinte cărarea sub pas răsfirate pe miriști de-octombrie pletele ei
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
mucurile de țigară și apoi rafale de vînt cum izbesc rigolele și pereții alungă cutii de tinichea, ambalaje de hîrtie, lucruri ce așteptaseră poate ani gloria zilei în care aveau să fie golite panouri metalice și stîlpi de iluminat se înalță în stoluri și iau cu asalt șirul de fațade în spatele cărora voi fi reușit să ajung fațadele plutesc în aer și greutatea fiecărui lucru va fi cît de curînd o poveste uitată asta să fi fost doar o zdreanță a
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
i se opune semnul minus (biografie). Pe ruta lor, ispitele sunt aproape identice: predomină slăvirea omului tare, o idolatrie care contrastează izbitor cu luciditatea restului creației. Ezra Pound și Knut Hamsun se lasă copilărește fascinați de primitivitatea lui Hitler și, înălțând pilda lui, neagă rădăcinile propriei culturi. Profilul călărețului tânăr, sigur pe sine, neînfricat, Făt-frumos printre pigmeii lași și vicleni, circulă în publicistica lui Cioran și Eliade. Scârbiți în acel segment de timp de plutocrație, de parlamentarism, de toleranța față de alte
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
a vorbit și Lucrețiu Pătrășcanu. Sala se umpluse până la refuz de comuniști și de simpatizanții lor, ceea ce a alertat poliția. Petru Comarnescu e acuzat că a înlesnit propaganda comunistă în fața Palatului regal și într-o clădire (Biblioteca Fundației, actuala B.C.S.), înălțată de Carol I. Se produc dezordini și chiar busculade la conferințele despre Chaplin, care era "jidan" sau despre André Gide, pe atunci filo-comunist. Petru Comarnescu e atacat și de legionari și de masoni (căci avea și dreapta locul ei important
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
păsări s-a așezat Să-și destindă aripile pe acest drum îndepărtat Se văd cîteva capete mai înalte Doi turiști grăbiți, vorbind între ei și în același timp Unul dintre ei cu cineva de departe Prin telemobil, Fac să se-nalțe-n aer păsările De pe drumul de pămînt Se vede-atunci un zbor Spectaculos de triunghiuri negre Treci pe lîngă nave urcate în aer Pe suporturi de metal Zorelele păstrează-albastrul zorilor Cît ține ziua Reminiscența altui timp interior Stăruie-n zare " delicata
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
capetele de cal spre pămînt Dimineață furtunoasă Vînt și valuri pe lac Răsăritul " o scenă de tragedie Un stîrc cu aripi lungi și lungi picioare, Pe cînd privesc devălmășia Grădinii cu pepeni Și gardul de stuf stînd să cadă, Se înalță cu grație în dimineața vîntoasă nu-i nimeni pe grind Nici gîștele, nici oile. Nici bătrînul blajin. într-un anume loc, balta se varsă Și dispare subteran " Izvor invers către nadir Văruiesc pescărușii grindul Cu excrementele lor. Tot grindul e
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
o Gomoră... ci o înfloritoare urbe socialistă. Chiar dacă mai ploua de trei ori pe săptămână și în orașul nostru, alți doi bătrâni, de tip nou, ținându-se de mână, mergeau pe strada Republicii (fostă Domnească) mândri de Combinatul care se înălța la marginea orașului. La ora următoare am adus un volum de Minulescu (o ediție de dinainte de război) și am ținut-o, ostentativ, pe puptirul meu. Nu a văzut-o, sau nu a dorit să o vadă, acel profesor-poet... Tot domnul
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
fotbaliștilor Mutu, Surdu și Șchiopu (dacă-mi amintesc bine, a existat cîndva și un Ologu. Ba chiar și un Ologeanu). C"est toi qui l"a voulu. Minunații noștri băieți și fetele noastre de aur, care au făcut să se înalțe tricolorul pe cel mai înalt catarg " recunoști clișeele " pot fi mai de ispravă decît Oliviu Gherman sau Gelu Voican, dar asta nu înseamnă mare lucru. Criteriul reprezentativității nu le e constitutiv acestor oameni. Și poate că ar fi păcat ca
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
numindu-se erezie. Ei pot fi lași, sfinți fățarnici și eroi, n-o să încalece niciodată grumazul învins de balaur preferă șeaua cuvintelor, zăbala ce sângerează gingia de rime știu să nu vadă sau să răstoarne sensul celor văzute și să înalțe în carul triumfal pe oricine. Ape de primăvară Ape de primăvară, cărțile citite ăși au malul înalt în care lovesc, și zăpada care nu a căzut în ele acum o citesc și ploile care n-au fost cad grele, cu
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/12873_a_14198]
-
Așadar și cu Norman Manea am avut o "regăsire" la fel de ciudată în realitate și atât de firească în idealitatea ei, precum aceea cu Florin Mugur din Munții Neamțului, în aglomerația de poporeni puși pe distracție, de pe platoul de pe care se înălțau la cer, dimpreună cu praful stârnit de mișcarea mulțimii, cântecele, chiuiturile și tropăitul dansatorilor care evoluau pe scenă ca pe bandă rulantă. Și revenind cu gândul la acea fără doar și poate dramatică renunțare a lui Norman Manea la ingineria
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
afiș pentru antract îmi spun că orice durere merită orice sfidare și că trebuie s-o iau de la capăt sau măcar de undeva și de azi chiar de azi - întârzierea e un păcat ca oricare altul - iar eu chiar mă înalț sunt frumos strălucesc ca un CD întors în soare încrederea îmi umflă venele: sunteți un tânăr critic serios și de viitor ce cronică frumoasă și scrieți și poezie fără spermă și proză ați luat un premiu să nu exagerați totuși
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
rugul și-n zgomot de sticle sparte de cruci și țigări aruncate-n fîntînă se stinge viața vrăjitoarei - adierile rășinii de brad împrospătează pînă-n zori aerul satului învăluit în neguri deasupra lor cetatea pare o corabie ce-n soare se înalță cînd crezi că se scufundă Aleea Filosofilor De partea stîngă codrul secular de partea dreaptă casele de piatră și-o umbră încet mișcîndu-se pe aleea din margini de oraș - ceasuri lichide colcăie-n rigole de cînd mă plimb trăgînd din
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]