1,381 matches
-
distinsului deputat PRM Lucian Bolcaș, care ne-a cutremurat cu amenințarea celui mai cumplit adevăr posibil din câte s-au spus la televiziune în ultimii ani, adresându-se speriat-disperat colegilor de sacrificiu parlamentaric și, prin intermediul televiziunilor, întregului popor pe loc înțepenit de groază: - Nu votați acest text și vom avea mâine un parlament de cerșetori, vom fi o Românie de parlamentari cerșetori... Ioi, Iștenem!, cum ar zice un prieten al meu din Harghita și Covasna, da' ce beteșug le-o mai
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
mîinile unui om mare// dacă mă privesc, găsesc urme ciudate, fără noimă/ din care înnod încet noua viață// îmi tai părul, îl răsucesc ca pe niște mațe de prisos/ îl las să moară pe podea// nu vă arăt nimic/ sînt înțepenită în gol, cu un/ ochi care nu se umple// cine mă urmărește îndeaproape?" (pp. 57-58). Poemul profesiune de credință al acestui volum este însă ,The two Fridas", în care echivalența Frida Kahlo-Andra Rotaru devine explicită. Chiar dacă vine dintr-o altă
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
cerneală, apoi l-a pus pe hârtie. - Ieși, neghiobul dracului! Rublea a rânjit de parcă ar fi făcut cine știe ce isprava, apoi, îngâmfat, a cerut jandarmului să intre următorul. Al doilea a fost Gogu lui Guiț. Abia a putut să intre. Era înțepenit pe o parte, de la mijloc în sus, cu cap cu tot. - Aoleo..., șefu'..., aici a tunat și i-a adunat! Numai unul și unul vezi! - s-a văicărit Rublea în timp ce a făcut câțiva pași spre Gogu. - Stai, ba, drept în fața
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
doar partenera întru prezentare a lui Măruță - atât. Așadar, toate forțele familiilor noastre au pus umărul la recuperarea lui Haralampy care începuse să aibă halucinații, sau ce-știu-ce manifestări de teleportare spre ,medievalul francez", fiindcă, la un moment dat, ne-a înțepenit pe toți în diferite poziții, strigând spre televizor unde tocmai se transmitea un reportaj de la întâlnirea peneliștilor la Brașov: - Uraaaa! A murit fuziunea! Trăiască Alianța! Slabă nădejde, însă prietenul e prea zdruncinat și slăbit mintal ca să-l contrazicem. Și-apoi
Cuțu în boxa acuzaților by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10833_a_12158]
-
se-adîncesc în propria lor putere dezamăgirea-și înalță fruntea cu grijă inspirată chiar și ursitoarele-s parcă de la un timp mai îngăduitoare vrăbiile se afundă-n pămînt aidoma hîrciogilor tremură văzduhul în mîna ta caldă cum o vietate-nspăimîntată doar ploaia înțepenește cum o statuie îi poți pipăi luciul de la sine declină iubirea cum ziua-n octombrie celălalt se mărturisește cu-atîta indiferență ca și cum ar vorbi despre tine vinul are gustul unor zicale timpul trece prin timp cum curentul electric. Asculți vezi Asculți
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10040_a_11365]
-
nuntă. Era simplă, foarte simplă, nu mă făcea să mă simt ca un pom de Crăciun, dar... daaaaaaar, fiind amplă în partea de jos, nu mi-ar fi dat libertate de mișcare decât dacă foloseam tradiționalul jupon cu sârmă! Am înțepenit! Nu voiam sârmă. Pentru nimic în lume, nu voiam să arăt ca o prințesă expandată care târăște pe sub fustă niște sârme. Jos sârmele! Huoo! Zadarnic însă. Tantile de la magazin mi-au explicat că, fără sârmă, mi s-ar fi încurcat
Cum mi-am ales rochia de mireasă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18619_a_19944]
-
aminte ca a deschis o ușă mare de fier care scârțâia lugubru, și ne-a zis “băgați-l aici”. Era cameră frigorifica iar eu era să albesc instant când am intrat și am văzut vreo 15 răposați aruncați pe jos, înțepeniți fiecare după cum îl prinsese momentul fatal. L-am depus și noi pe al nostru și am ieșit înainte să ne închidă și pe noi ca să-i ținem de urât. Plata s-a făcut chiar pe scări la morga, ăla ne-
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
de popcorn f) de ciolan afumat g) de cereale cu lapte h) de banană i) de strugure UPDATE 1: Mulțumim cititorului Tetelu, care a dat acestei probleme o soluție genială: “Să fie legat de capăt cu o sfoară, în caz că se înțepenește în gât, îl tragi afară că pe un dop și ai scăpat. Un gen de manevră Heimlich simplificată. Sfoară nu trebuie să fie prea lungă ca să nu-l mai poți trage afară după ce a ajuns deja la capătul tubului digestiv
Sunteţi de acord să se schimbe forma hot-dog-ului? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19020_a_20345]
-
se retrăsese, se concentrase în singurul punct vital pentru ea: unchiul Gh. nu trebuia să fie prins. Cei patru bărbați se îndreptaseră spre poartă, fără să le mai acorde vreo atenție, deși, poate, înregistraseră cu satisfacție imaginea celor două fete, înțepenite în aceeași poziție. După ce mătușa L. închisese poarta și revenise pe terasă, din casă apăruse unchiul Gh. Văzându-l, o apucase râsul: vasăzică nu-l prinseseră, îi păcălise! Râsul ei trecuse neobservat, căci scena se însuflețise brusc. Vorbeau toți patru
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
formații belgiene, K’s choice. Rămânând în zona defectelor, s-ar mai putea spune că, deși multe metafore "curg" bine în înlănțuiri, unele sunt extrapolate inutil: "oh, idol ilustru cum stai tu aici/ cu aerul unei păpuși dezmembrate/ așa gânditor// înțepenit într-o cămașă de teracotă/ meditezi/ la discutabila bărbăție/ a defăimătorilor sanctificați" (hiatus, pag. 25). Ai senzația că sari pe o funie întinsă din asociație în asociație, iar apoi te trezești în plină cădere în gol căci ai pierdut demult
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
fân, de albăstrele și soare pătrunde o dată cu ea în odaie, sorbi pe nări mirosul adâncindu-l în el ca într-o altă lume, o lume tihnită și blândă, cuprinsă într-o pieliță vie, inervată, încetă să se scălâmbăie și chiar înțepeni, pentru că Luciia nu era ca alte slujnice, nu era îngâmfată și greoaie și nici nu râdea niciodată, ci doar plutea, aluneca la un deget înălțime de pământ, prin aer, cu zefirii parfumați după ea și bucătăresele își dădeau coate și
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
călcat pe bombeuri fără să vreau, că am deschis geamul și-i trage curentul, că l-am închis și se sufocă etc.). Mai exact, în a le răspunde cu un zâmbet larg, însoțit de multe scuze. Într-o primă fază, înțepeneau descumpăniți. Se așteptaseră să le replic nervos și să înceapă o ceartă și, în loc de asta, primeau un zâmbet prietenos și scuze sincere. Își doriseră un mic scandal de autobuz, să se mai răcorească și ei de necazurile de-acasă și
Dau un regat de cenuşiu pentru un zâmbet rozaliu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19344_a_20669]
-
mândria mefistofelică - una și aceeași boală diabolică incurabilă cu reflexii de priviri de om. Pentru că te cutremuri și te întristezi la fel de mult când scrii „deschidere” ori „liberă” ori „conversație”, iar dacă le citești simți cum ceva îți încleștă mădularele și înțepenești, amintindu-ți de o moarte domoale predispusă unui leșin cosmic. Ce deschideri s-au închis, ce libertăți trebuiau interzise și, ce conversații au muțit, de Soarele a rămas în ceață și s-a zbârcit atât de mult Pământul?! Într-o
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
vecine. Omul era conștient că morții nu-i fac nici un rău, iar dacă vreun hoț, colecționar de verighete și dinți de aur, sărea gardul, cu siguranță se speria așa de tare de sforăitul său, că a doua zi îl găsea înțepenit cu vreo cruce în brațe, cu ochii holbați de spaimă și părul vâlvoi de groază. Ca recompensă patronul cimitirului poate îi va da vreo primă sau... un șut în fund! Bătrânica ajunse la mormântul căutat și începu să plângă iar
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
Nu mă supăr, dar, mă rog, să nu te refuz tocmai pe tine că și așa ești destul de oropsită. Haide cu mine! Bătrânica își ridică privirea în noapte și la lumina lunii văzând straniul chip al personajului de alături exclamă înțepenind: - Tu ești moartea! - Grăbește-te! Pe urmele mele sunt DNA-ul și mascații! Referință Bibliografică: LINIȘTE SUFLETEASCĂ / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1218, Anul IV, 02 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile
LINIŞTE SUFLETEASCĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360241_a_361570]
-
Davai, davai, dați-i mai repede! Într-una din zile cineva alerga bezmetic prin curtea lagărului. Omul urla îngrozit, iar în câteva clipe cei din barăci se adunară să vadă ce se întâmplase. În gardul de sârmă ghimpată, un om înțepenise cu mâinile larg desfăcute. „De parcă voia să îmbrățișeze libertatea de dincolo de gardul de sârmă”, îmi spune Aurelia Condruț. „De epuizat ce era, nu s-a mai putut desprinde din gardul de sârmă ghimpată și a înghețat în noaptea geroasă a
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
mai putut desprinde din gardul de sârmă ghimpată și a înghețat în noaptea geroasă a stepei. Peppi ar fi vrut să-l scoată de acolo, dar comandantul lagărului a urlat la el: Nilzia, nilzia! , interzis, interzis. L-au lăsat așa înțepenit câteva zile la rând, să-i învețe minte pe amatorii de evadare. Să se știe: de aici nu se pleacă decât cu picioarele înainte. Mi-a rămas în memorie multă vreme acea imagine îngrozitoare”, rememorează doamna Aurelia. Dizenterie, tifos și
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
mâini, că vrea să zică și el ceva. Iar acela zice: „Spune!” „Păi cum să fii om, dacă nici nu mă cunoști și m-ai luat la bătaie, cum poți să fii om?”. L-a blocat, a rămas câteva secund înțepenit acel ofițer, pentru că nu a știut ce să mai răspundă. S-a trezit și el dintr-o vrajă, nu?, a îndrăcirii în care era - și totuși, ca să nu-și piardă autoritatea, a continuat cu bătaia... Părintele Sofian Boghiu a fost
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Probabil, Cantemirista Lili,conform descrierii făcute de Agripina. Ițită în ușă, trecui multă vreme neobservată, căci erau în vervă, nu glumă. Poate doar Nicole se-arata mai sfiită sau era doar o impresie?! Deodată, patru din ceata coțofenelor tăcură ca înțepenite pe locuri, amintind de bățoșenia covoarelor în depozitele din Smirna, etalate spre admirația amatorilor cumpărători. Erau interzise ca la școală un leneș prins cu mintea lipsă ori dusă cine-știe-pe-unde. Așteptau de la Cantemirista Lili răspuns la întrebarea pusă Ce știe despre
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
calm unde piroga s-a echilibrat continuând să alunece pe mare... un timp am crezut că acest peisaj ireal mă poate absorbi în el, de aceea am zis: clipă, o, rămâi! Hotărăște-te Târăști șalul idealurilor după tine până când se-nțepenește în roțile automobilului, sugrumându-te. fă-ți curaj și sparge-i stresului o arcadă: pe cea stângă să-ți pulseze arterele mai mult febră, pe cea dreaptă să-ți țiuie circuitele de bucurie... Ars poetica Cufundare subită în terme, Ca
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
pe moș Ion, care urlă cu voce tunătoare: --Bââăăă! Orătănii nenorocite! Cum de vă mai rabdă pământul? Ați uitat să fiți oameni, mă? Urletul și fulgerele din ochii lui moș Ion spulberară zâmbetele de pe fețele celor trei, care amuțiră și înțepeniră, ca niște statui. Erau total anesteziați și lipsiți de voință. Doar Vasilică îngăimă speriat: --Ce te bagi în afacerile noas?.. --Bââăăă! Repetă urletul moș Ion. Nu mă face să-ți scap un dos de labă în afacerea...Doamne, iartă-mă
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
o picătură de sânge spartă în zâmbetul subțire al buzelor ești singură sunt aici dar nu cu tine n-am voie să te strig cum te-am chemat de atâtea ori acum nu acum nu am voie îți privesc corpul înțepenit sub soarele impasibil de toamnă nimic nu s-a schimbat doar tu ai început să-ți proiectezi neființă în prezentul meu gesturile tale cuvintele tale stau prinse într-un ochi lipsit de tine tristețea mea este că nu poți să
TE PRIVESC ORFANĂ DE LACRIMI... de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384675_a_386004]
-
Toate Articolele Autorului Zilele au trecut diferit. Unele se târau, cu viteza unui melc care își poartă casa în spinare, atunci secundele deveneau minute, iar minutele ore, mă uitam prea des la ceas, timpul se oprise, păsărele de la streașina casei înțepeniseră, iarba nu mai creștea, soarele nu se mai mișca, funzele pomilor încremeniseră, vântul rămăsese cu rafala în gură, gata să fie suflată. Voiam să vină ora cinci, atunci, numai atunci mă aștepta Mari. Universul lucra împotriva iubirii mele, nu-i
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
mai urca atuncea o mînă din verdeață, Ne mai redau zăganii copilele ardorii. Priviți deci cum se-nclină La Belle Époque-ul zilei Și cad toți ospătarii pe un pămînt apatic... Vă spun, trage curentul dinspre Cutia Milei, Și-o să ne-nțepenească vreun înger șturlubatic. Ce pot să-ți fac, iubito, dac-ai plecat la stînă? Eu doar îți promisesem că ți-o ofer, pe-un munte... Acum dormim în vise cu pieile pe lînă Și cu prosoape ude îmbătrînim pe frunte
CETATEA PROSCRISǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382429_a_383758]
-
credința în puterea rugăciunii și îngerul păzitor nu-l abandonează. Strânge în palmă sfânta cruce de argint din altar și o ține în fața tuturor ca pe un scut. Pune piciorul pe bușteanul care servea drept scară, dar deodată acesta îi înțepenește. Atunci lovește cu crucea stâlpul casei și mii de scântei sar împrejur ca niște artificii. Ia buchetul de busuioc, îl înmoaie în vasul cu apă sfințită și stropește din abundență spre ușa întredeschisă. Urlete, țipete de groază, fulgere și flăcări
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]